Connect with us

Actualitate

Se va vedea pe facturi la iarnă? Prețul energiei a scăzut de 5,4 ori în România, în două săptămâni

Publicat

Publicitate

Pretul energiei în România a scăzut de 5,4 ori în două săptămâni. De la recordul absolut de 3.598 lei/MWh (734 de euro/MWh) atins pe data de 30 august, preţul energiei din România a coborât semnificativ până la un nivel de 662 lei/MWh (135 de euro/MWh) la finalul săptămânii trecute, scrie ZF, relatează alba24.ro.

„Este un lucru con­junc­tural“, spun specialiştii din piaţă referindu-se la scă­derea semnificativă a preţului energiei de la începutul acestei luni. Sunt mai mulţi factori care au dus la această evoluţie.

În primul rând, încep să se vadă în piaţă efectele OUG 119 prin care s-au adus anumite modificări schemei de sprijin pentru facturile la energie şi gaze naturale.

Limită la sumele calculate pentru decontarea de la bugetul de stat

Astfel, de la 1 septembrie, de când se aplică prevederile OUG 119, „valoarea maximă a preţului mediu ponderat al energiei electrice la care ANRE calculează sumele de decontat de la bugetul de stat pentru furnizorii de energie electrică este de 1.300 lei/MWh.“

Până la această dată, furnizorii puteau cumpăra cu orice preţ energie, o vindeau către consumatori la preţul plafonat de 800 de lei/MWh, pentru casnici, sau de 1.000 de lei/MWh pentru industrial, iar diferenţa ar fi trebuit să fie recuperată de la stat, lucru care nu s-a întâmplat.

Publicitate

Acum însă, statul nu mai decontează decât diferenţa dintre preţul plafonat către consumatori, care a rămas acelaşi, şi acel prag de 1.300 lei/ MWh. Practic, obiectivul furnizorilor devine încadrarea în pragul de 1.300 lei/ MWh, iar mai departe mingea este la producătorii de energie.

Plafon pentru veniturile obținute de furnizori. Ce depășește se întoarce la stat

Pe de altă parte, pentru producă­to­rii de energie, există un plafon de 450 lei/ MWh, venitu­rile obţinute peste acest nivel mergând către bugetul de stat pentru susţi­nerea sche­mei.

Dar mai sunt câţiva factori care au dus la scăderea preţului energiei. Consumul este pe scădere, mai ales pe zona industrială, unde mai multe companii au anunţat că nu-şi mai pot susţine activitatea din cauza facturilor.

Producție eoliană foarte bună în ultimele zile

„În ultimele zile am avut şi o producţie eoliană foarte bună, lucru care la fel a contribuit mult. Pe zona de industrie cererea a scăzut, aici avem o cerere de energie inelastică.

Dacă nu mai ai cum să susţii producţia din cauza facturilor, închizi, nu ai altă soluţie pentru că nu poţi face transferul către preţul produsului final. Pe casnic, cererea este inelastică. Nu vedem o scădere a cererii“, explică oamenii din industrie.

Poate fi această scădere a preţului o tendinţă pe termen lung?

„Da, această scădere ar putea fi de durată dacă într-adevăr Comisia Europeană va impune acel plafon pentru producători“, spun oamenii din industrie.

Astfel, la mijlocul săptămânii trecute CE a propus un plafon temporar al veniturilor pentru producătorii de energie electrică „inframarginali“, şi anume cei care utilizează tehnologii cu costuri mai mici, cum ar fi sursele regenerabile de energie, energia nucleară şi lignitul, care furnizează energie electrică în reţea la un cost mai mic decât nivelul preţului stabilit de producătorii „marginali“, cei pe gaze, mai scumpi.

„Aceşti producători infra­mar­gi­nali au realizat ve­ni­turi excepţio­nale, cu costuri de funcţio­nare relativ stabile, deoarece centralele electrice pe bază de gaze naturale costisitoare au determinat creşterea preţului angro al energiei electrice pe care îl practică.

Comisia Europeană vrea să impună un plafon pentru veniturile inframarginale

Comisia propune stabilirea plafonului veniturilor inframarginale la 180 euro/MWh“, s-a precizat în comuni­carea CE.

De asemenea, Comisia a propus „obligaţia de a reduce consumul de energie electrică cu cel puţin 5% în timpul orelor de vârf selectate. Statele membre va trebui să identifice 10% din totalul de ore, care au cel mai mare preţ preconizat, şi să reducă cererea în timpul acestor ore de vârf.

Comisia mai spune că acest lucru înseamnă ca fiecare stat să analizeze acele 3-4 ore de vârf, cumulat cu estimările de producţie, şi să încerce să reducă consumul.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Cât va crește prețul materialelor de construcții în 2026. Ce spun specialiștii din piață

Publicat

Publicitate

Impozitul pe clădiri va crește prețul materialelor de construcții, cu aproape 1%, reiese dintr-o analiză de specialitate, scrie alba24.ro.

Impozitul pe clădiri pune presiune pe un model de business construit pentru o altă epocă. Sunt mii de metri pătrați de depozite care nu adaugă valoare materialelor, dar adaugă costuri, care se transferă în preț.

Doar impozitul pe clădiri comerciale va crește prețul materialelor de construcții cu aproape 1%, susține Cosmin Răileanu, fondator Depozit Virtual, potrivit Agerpres.

”În ultimele luni, discuția despre fiscalitate s-a concentrat aproape exclusiv pe impozitul pe profit și pe modul în care noile reguli vor afecta companiile. Mai puțin discutat este însă faptul că impozitele nu acționează doar asupra profitului, ci și asupra structurii de cost a business-urilor, iar acest efect ajunge, în final, în prețurile plătite de consumatori.

Un exemplu relevant este impozitul pe clădiri comerciale și logistice, un cost fix care apasă direct asupra modelelor de business bazate pe spații mari, stocuri și logistică extinsă – exact modelul dominant în retailul de materiale de construcții”, spune acesta.

Modul de impozitare

Potrivit sursei citate, pentru clădirile comerciale și logistice mari, impozitul se calculează ca procent din valoarea impozabilă a construcției, cu cote stabilite la nivel local.

Publicitate

În practică, pentru spații evaluate la zeci de milioane de euro, acest impozit anual poate ajunge la zeci de mii sau chiar peste 150.000-200.000 de euro per unitate, în funcție de oraș și de nivelul de taxare.

Privit izolat, raportat la cifra de afaceri, acest cost poate părea marginal. Impactul real apare însă atunci când este raportat la marja comercială, mai ales în retailul de volum, unde impozitul pe clădire poate ajunge să reprezinte între 0,3% și 0,7% din adaosul comercial, apropiindu-se în unele cazuri de 1%.

Costuri transferate în preț

Aceste costuri nu dispar și nu rămân la nivel contabil – ele sunt transferate mai departe, în prețul final al materialelor de construcții, subliniază Răileanu.

”Atunci când costurile fixe cresc pe întreg lanțul – de la producție la retail – ele nu dispar, ci se transferă în preț. De aceea vedem o presiune structurală, nu conjuncturală, asupra prețurilor. Acest context creează o oportunitate clară pentru modele de business care funcționează ca platforme și reduc dependența de spații fizice mari și de lanțuri logistice costisitoare”, arată fondatorul Depozit Virtual.

Lanțuri logistice lungi

Răileanu precizează că modelul actual al distribuției de materiale de construcții a fost gândit într-o perioadă în care spațiile fizice erau mai ieftine, impozitele pe clădiri aveau un impact redus, stocurile mari erau considerate un avantaj. Astăzi, acest model devine tot mai costisitor. Sunt mii de metri pătrați de depozite care nu adaugă valoare materialului, dar adaugă costuri fixe: impozite, utilități, întreținere, personal și logistică internă. Toate aceste costuri sunt incluse, direct sau indirect, în prețul final.

Pentru clientul final – fie că este vorba despre o persoană care își construiește o casă sau despre un dezvoltator – diferența nu se vede în calitatea materialului, ci în prețul plătit. Materialul este același, dar drumul până la șantier este mai lung și mai scump. În acest context, impozitul pe clădiri nu face decât să accelereze o realitate deja existentă: lanțurile logistice lungi devin din ce în ce mai greu de susținut.

Industria materialelor de construcții, nevoită să se adapteze

”Impozitul pe clădiri pune presiune pe un model de business construit pentru o altă epocă. Sunt mii de metri pătrați de depozite care nu adaugă valoare materialelor, dar adaugă costuri. În momentul în care aceste costuri cresc, ele nu pot fi absorbite, ci se transferă în preț.

Asta explică de ce materialele se scumpesc chiar și atunci când producția nu se schimbă. Industria materialelor de construcții va fi nevoită să se adapteze. Nu vorbim despre dispariția magazinelor fizice, ci despre nevoia de a regândi lanțul prin care materialele ajung de la fabrică la șantier, într-o piață care a rămas mult prea tradițională”, a declarat Cosmin Răileanu.

Pe fondul presiunii fiscale și al costurilor fixe tot mai mari, explică acesta, piața va fi forțată să-și regândească structura. Modelele rigide, bazate pe active imobiliare mari, pierd treptat din eficiență.

”Impozitul pe clădiri nu este cauza tuturor scumpirilor, dar este un factor care expune limitele unui sistem costisitor, construit într-o perioadă în care condițiile economice erau diferite”, a adăugat el.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Sfântul Cuvios Maxim Kavsokalivitul

Publicat

Publicitate
Sfântul Maxim Kavsokalivitul a viețuit la Sfântul Munte în secolul al XIV-lea. Viața sa i-a impresionat pe contemporani săi, pentru că și el a fost unul dintre cei numiți „nebuni pentru Hristos”.
A ajuns până la curtea imperială din Constantinopol, unde a vorbit cu mult curaj în fața împăratului, dar a și fost vizitat de doi basilei, Ioan al VI-lea Cantacuzino și Ioan al VIII-lea Paleologul, cărora le-a și prezis războiul civil care îi va dezbina (1347-1352). Sfântul Maxim nu viețuia foarte mult într-un loc, ci se muta dintr-un loc în altul, și, acolo unde ajungea, își ridica o colibă mică din crengi, în care să încapă doar el, și, după o oarecare vreme, îi dădea foc și pleca în altă parte iar acolo ridica altă colibă.
Nu a avut niciodată nimic al lui, nici sapă, nici săpăligă, nici traistă, nici scaun, nici masă, nici vas pentru apă, ori făină, sau untdelemn ori pâine, ori vin, și nimic din ceea ce este nevoie în viața omului, ci, ca un duh fără trup a trecut prin această viață.
El s-a învrednicit de harisma deosebirii duhurilor, și învăța că, cel care se lasă influențat de duhul înșelării, se înfurie și se supără, nu cunoaște deloc ce este smerenia, nici frângerea inimii adevărată și nici lacrimile, ci mereu se laudă cu izbânzile sale, se mândrește, și, fără reținere și frică de Dumnezeu, se dedă patimilor. Dimpotrivă, cel care este pătruns de Harul lui Dumnezeu, își stăpânește mintea, este atent și smerit, are suflet cucernic și ochi blânzi și plini de lacrimi.
Cât timp harul îl umbrește, sufletul lui se domolește, iar harul îl mângâie iar el își amintește de Sfintele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos și de iubirea Lui de oameni nemărginită.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Apel la solidaritate pentru un tată din Botoșani, al cărui vis a fost mistuit de un incendiu

Publicat

Publicitate

Impresionat de drama unui tată care, după ani de muncă în țară și în străinătate, și-a văzut munca de o viață distrusă într-un incendiu, Daniel Câslariu, președintele Asociației „Grup Civic” Botoșani, face un apel public la solidaritate și sprijin uman. Povestea lui Loznianu Constantin Laurențiu este una despre sacrificiu, boală, pierdere și speranță, iar mesajul transmis de Daniel Căslaru este redat integral mai jos:

„Sunt momente în viață când simți că cerul se prăbușește peste tine.

Când, după ani de muncă, de sacrificii, de speranță și rugăciune, într-o singură clipă… pierzi tot.
Aceasta este povestea lui Loznianu Constantin Laurențiu — tată, soț, om muncitor, care nu a cerut niciodată nimic de la nimeni.
În urmă cu 5 ani și-a pus toată inima într-un vis simplu:
să muncească aproape de casă, să fie lângă copii, să își întrețină familia prin propriile mâini.
A plecat în străinătate, a muncit pe șantiere, a dormit prin camere străine, a strâns fiecare leu.
A plătit chirii, impozite, a cumpărat scule, a tras cabluri, a reparat, a construit, a sperat.
Apoi, când visul era aproape gata, boala l-a pus la pământ.
Un an de spitale, tratamente, investigații.
Un an de durere, frică și tăcere.
Când Dumnezeu i-a dat putere să se ridice din nou…
a venit incendiul.
Un foc pornit din neglijența altuia a mistuit tot:
clădirea, uneltele, munca, viitorul.
În câteva minute au ars ani din viața lui.
Astăzi nu mai are unde să muncească.
Nu mai are cu ce.
Dar are încă credință.
Crede că Dumnezeu nu l-a lăsat singur.
Crede că Dumnezeu lucrează prin oameni.
De aceea vă cer, cu inima strânsă, să fim noi miracolul lui.
Orice ajutor înseamnă enorm:
o cărămidă pentru viitorul copiilor lui,
o scânteie de speranță pentru un tată care refuză să se lase învins.
Cont donații:
RO73BTRLRONCRT0482545601
RO23BTRLEURCRT0482545601
Titular: Loznianu Constantin Laurențiu
Distribuiți.
Ajutați.
Nu lăsați un om bun să rămână la pământ.
Dumnezeu să vă răsplătească fiecare gest.
Doamne ajută! ”

Citeste mai mult

Eveniment

Trei focare de rabie, în comunele Dersca, Răchiți și Hilișeu-Horia. Aproape 90% dintre câinii din mediul rural vaccinați antirabic în județul Botoșani

Publicat

Publicitate
Prefectul Raluca Curelariu a convocat, luni, o nouă ședință a Centrului Local pentru Combaterea Bolilor, desfășurată online, în cadrul căreia autoritățile au analizat situația epidemiologică din județul Botoșani și măsurile necesare pentru limitarea focarelor existente.
 În acest moment, sunt active:
• 3 focare de rabie, în comunele Dersca, Răchiți și Hilișeu-Horia
• 1 focar de pestă porcină africană, pe raza fondului de vânătoare Iepurașul
Având în vedere evoluția focarelor de rabie, măsurile prevăzute în planurile standard au fost suplimentate printr-o acțiune de informare dispusă prin Ordin de Prefect, acțiune implementată de echipe mixte formate din reprezentanți ai Poliției Animalelor și ai DSVSA.
În paralel, implicarea autorităților locale, în special a primarilor din localitățile afectate, a fost esențială pentru informarea cetățenilor și facilitarea accesului la vaccinare.
 Datorită acestor măsuri suplimentare, campaniei de informare și colaborării instituționale, județul Botoșani a atins, în mediul rural, un grad de aproape 90% vaccinare antirabică a câinilor cu stăpân, un rezultat record pentru județul nostru.
 Vaccinarea bovinelor, demarată în luna decembrie, se realizează gratuit și se află în prezent la un grad de realizare de 40%:
• termen de finalizare: 31 ianuarie 2026
• peste 80.000 de bovine vor fi vaccinate până la finalul campaniei
Situația este monitorizată permanent, astfel încât orice măsură necesară să poată fi dispusă imediat, în funcție de evoluția epidemiologică.
 Mulțumesc primarilor, reprezentanților Poliției Animalelor, medicilor veterinari de circumscripție și DSVSA Botoșani pentru implicare, profesionalism și colaborare. Aceste rezultate arată că intervenția coordonată și comunicarea corectă cu cetățenii produc efecte concrete.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending