Connect with us

Actualitate

Se va vedea pe facturi la iarnă? Prețul energiei a scăzut de 5,4 ori în România, în două săptămâni

Publicat

Publicitate

Pretul energiei în România a scăzut de 5,4 ori în două săptămâni. De la recordul absolut de 3.598 lei/MWh (734 de euro/MWh) atins pe data de 30 august, preţul energiei din România a coborât semnificativ până la un nivel de 662 lei/MWh (135 de euro/MWh) la finalul săptămânii trecute, scrie ZF, relatează alba24.ro.

„Este un lucru con­junc­tural“, spun specialiştii din piaţă referindu-se la scă­derea semnificativă a preţului energiei de la începutul acestei luni. Sunt mai mulţi factori care au dus la această evoluţie.

În primul rând, încep să se vadă în piaţă efectele OUG 119 prin care s-au adus anumite modificări schemei de sprijin pentru facturile la energie şi gaze naturale.

Limită la sumele calculate pentru decontarea de la bugetul de stat

Astfel, de la 1 septembrie, de când se aplică prevederile OUG 119, „valoarea maximă a preţului mediu ponderat al energiei electrice la care ANRE calculează sumele de decontat de la bugetul de stat pentru furnizorii de energie electrică este de 1.300 lei/MWh.“

Până la această dată, furnizorii puteau cumpăra cu orice preţ energie, o vindeau către consumatori la preţul plafonat de 800 de lei/MWh, pentru casnici, sau de 1.000 de lei/MWh pentru industrial, iar diferenţa ar fi trebuit să fie recuperată de la stat, lucru care nu s-a întâmplat.

Publicitate

Acum însă, statul nu mai decontează decât diferenţa dintre preţul plafonat către consumatori, care a rămas acelaşi, şi acel prag de 1.300 lei/ MWh. Practic, obiectivul furnizorilor devine încadrarea în pragul de 1.300 lei/ MWh, iar mai departe mingea este la producătorii de energie.

Plafon pentru veniturile obținute de furnizori. Ce depășește se întoarce la stat

Pe de altă parte, pentru producă­to­rii de energie, există un plafon de 450 lei/ MWh, venitu­rile obţinute peste acest nivel mergând către bugetul de stat pentru susţi­nerea sche­mei.

Dar mai sunt câţiva factori care au dus la scăderea preţului energiei. Consumul este pe scădere, mai ales pe zona industrială, unde mai multe companii au anunţat că nu-şi mai pot susţine activitatea din cauza facturilor.

Producție eoliană foarte bună în ultimele zile

„În ultimele zile am avut şi o producţie eoliană foarte bună, lucru care la fel a contribuit mult. Pe zona de industrie cererea a scăzut, aici avem o cerere de energie inelastică.

Dacă nu mai ai cum să susţii producţia din cauza facturilor, închizi, nu ai altă soluţie pentru că nu poţi face transferul către preţul produsului final. Pe casnic, cererea este inelastică. Nu vedem o scădere a cererii“, explică oamenii din industrie.

Poate fi această scădere a preţului o tendinţă pe termen lung?

„Da, această scădere ar putea fi de durată dacă într-adevăr Comisia Europeană va impune acel plafon pentru producători“, spun oamenii din industrie.

Astfel, la mijlocul săptămânii trecute CE a propus un plafon temporar al veniturilor pentru producătorii de energie electrică „inframarginali“, şi anume cei care utilizează tehnologii cu costuri mai mici, cum ar fi sursele regenerabile de energie, energia nucleară şi lignitul, care furnizează energie electrică în reţea la un cost mai mic decât nivelul preţului stabilit de producătorii „marginali“, cei pe gaze, mai scumpi.

„Aceşti producători infra­mar­gi­nali au realizat ve­ni­turi excepţio­nale, cu costuri de funcţio­nare relativ stabile, deoarece centralele electrice pe bază de gaze naturale costisitoare au determinat creşterea preţului angro al energiei electrice pe care îl practică.

Comisia Europeană vrea să impună un plafon pentru veniturile inframarginale

Comisia propune stabilirea plafonului veniturilor inframarginale la 180 euro/MWh“, s-a precizat în comuni­carea CE.

De asemenea, Comisia a propus „obligaţia de a reduce consumul de energie electrică cu cel puţin 5% în timpul orelor de vârf selectate. Statele membre va trebui să identifice 10% din totalul de ore, care au cel mai mare preţ preconizat, şi să reducă cererea în timpul acestor ore de vârf.

Comisia mai spune că acest lucru înseamnă ca fiecare stat să analizeze acele 3-4 ore de vârf, cumulat cu estimările de producţie, şi să încerce să reducă consumul.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Casa lui George Enescu din Dorohoi intră în reabilitare: Proiect finanțat prin Timbrul Monumentelor Istorice

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani anunță semnarea, în calitate de Beneficiar, a contractului de servicii având drept obiect elaborarea documentației tehnico-economice (fazele DALI, DTAC, DTOE, PTE) pentru realizarea obiectivului de investiții „Reabilitare Muzeul Memorial „George Enescu” și Anexă”, cu Asocierea S.C. Acicad New Expert S.R.L. – S.C. Via Pro It Consulting S.R. în calitate de Prestator.

Demersul are loc în contextul finanțării nerambursabile accesate de Muzeul Județean Botoșani prin Timbrul Monumentelor Istorice coordonat de Institutul Național al Patrimoniului, parte a subprogramului „Case memoriale”/„Elaborarea documentațiilor tehnico-economice pentru intervenții asupra monumentelor istorice”.

Imobilul vizat de linia de finanțare avută în vedere este Casa Costache Enescu, care găzduiește în prezent Muzeul Memorial „George Enescu” din Dorohoi (Strada George Enescu, nr. 81). Monument istoric (cod LMI BT-II-m-B-01974) reprezentativ pentru patrimoniul local și regional, casa a fost construită în 1860, fiind achiziționată de către Costache Enescu, tatăl muzicianului George Enescu, în 1910, anul în care familia Enescu s-a mutat din satul Liveni în orașul Dorohoi. Aici, lui George Enescu i s-au amenajat două încăperi, în care marele muzician va locui și va crea în perioadele șederilor sale la Dorohoi. Având în vedere semnificația majoră a monumentului pentru biografia artistului, clădirea principală va traversa ample reparații între 1954-1957, la finalul cărora va fi inclusă în circuitul turistic național.

Astăzi, Muzeul Memorial „George Enescu” din Dorohoi constituie un reper esențial pentru arealul cultural botoșănean, încorporând o colecție de peste 1.200 de piese de valoare patrimonială substanțială, inclusiv o suită de obiecte personale care au aparținut compozitorului (costumul de concerte, bagheta, două viori, cufărul de călătorie sau pianul).

Citeste mai mult

Economie

România trăiește pe datorie. Bolojan: „La fiecare trei lei pe care îi cheltuim ca să funcţionăm, un leu este luat împrumut”

Publicat

Publicitate

România trăiește pe datorie. Premierul Ilie Bolojan spune că o treime din banii pe care statul român îi cheltuie pentru a funcţiona provin din împrumuturi. 

”Gândiţi-vă că, pentru a putea funcţiona, la fiecare trei lei pe care îi cheltuim ca să funcţionăm, un leu este luat împrumut.

Şi atunci, eu sunt foarte rezervat să împrăştii banii pe care nu-i am, pe care ştiu că trebuie să îi iau împrumut, sau să pun o sarcină în plus pe omul care lucrează în România, care merge în hală de dimineaţa până seara, trage din greu şi pentru care îi pun nişte impozite suplimentare”, a declarat Ilie Bolojan, la TVR 1.

România trăiește pe datorie: a crescut și deficitul

Deficitul balanței comerciale a crescut cu 7,1% în primele șapte luni ale acestui an, față de intervalul similar din 2024, la 19,311 miliarde de euro, arată datele publicate, marți, de Institutul Național de Statistică (INS).

Conform statisticii oficiale, în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2025, exporturile FOB au însumat 56,587 miliarde de euro (+3,7% față de primele șapte luni din 2024), iar importurile CIF 75,899 miliarde de euro (+4,5%), potrivit Agerpres.

Astfel, la nivel general, deficitul balanței comerciale (FOB/CIF), pe primele șapte luni din 2025, a fost de 19,311 miliarde de euro, mai mare cu 1,272 miliarde de euro decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2024.

Publicitate

Ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (47% la export și 36,2% la import) și alte produse manufacturate (27,3% la export și 28,4% la import).

Totodată, în luna iulie a anului în curs, exporturile FOB au fost în valoare de 8,9 miliarde de euro (+7%, comparativ cu iulie 2024), în timp de importurile CIF au însumat 11,537 miliarde de euro (+2,4%), rezultând astfel un deficit de 2,636 miliarde de euro.

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri, în perioada analizată, a fost de 40,597 miliarde de euro la expedieri, respectiv de 54,747 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 71,7% din total exporturi și 72,1% din total importuri.

De asemenea, raportat la intervalul de referință, valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri s-a situat la 15,989 miliarde de euro la exporturi, și de 21,151 miliarde de eu

Citeste mai mult

Eveniment

Mandat de executare a pedepsei închisorii, pus în aplicare de polițiștii botoșăneni

Publicat

Publicitate

Luni, polițiștii Serviciului de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, în baza unor informații de interes operativ, au identificat un bărbat, de 42 ani, din municipiul Suceava, pe numele căruia era emis un mandat de executare a pedepsei închisorii.

 

Acesta a fost condamnat la o pedeapsă de trei ani și patru luni pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită și cumpărare de influență.

 

Polițiștii au condus persoana în cauză la Peniteciarul Botoșani, în vederea executării pedepsei.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Deputatul Marius Budăi: PSD corectează erorile din Pachetul 1 de măsuri Bolojan

Publicat

Publicitate

PSD a intrat în coaliția de guvernare ca să aducă stabilitate, echilibru și să oprească excesele de austeritate ale partidelor de dreapta. PSD vrea o reformă reală și nu poate gira măsuri de austeritate aplicate otova, fără cel mai mic discernământ. Din acest motiv, a creat un grup de lucru pentru a promova două inițiative legislative în domeniul social, grup din care a făcut parte și deputatul Marius Budăi, prim-vicepreședintele PSD Botoșani.

Cele două proiecte de lege prevăd scutirea de la plata CASS pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului și scutirea de la plata CASS pentru veterani, invalizi și văduve de război, foști deținuți politici, precum și pentru călugări și călugărițe. „Impunerea CASS pe indemnizația de creștere a copilului a fost o greșeală care lovește direct în familiile tinere, într-o perioadă în care România se confruntă cu un declin demografic alarmant. De asemenea, scutirea de la plata CASS pentru veterani, invalizi, văduve de război și foști deținuți politici reprezintă un minim gest de respect pentru sacrificiile uriașe făcute de acești oameni pentru România”, a declarat deputatul PSD Marius Budăi.

Social-democrații au anunțat că vor folosi toate căile politice pentru a se asigura că aceste măsuri reparatorii vor fi adoptate. „Am semnat, în calitate de inițiator, aceste inițiative legislative, convinsă că ele repară nedreptăți majore făcute de actualul Executiv. PSD demonstrează prin aceste proiecte că rămâne aproape de oameni, sprijină familiile și își respectă eroii. Rolul nostru, ca partid responsabil aflat la guvernare, este să fim factorul de echilibru și stabilitate și să venim cu soluții corecte pentru cetățeni”, a declarat senatorul Doina-Elena Federovici, președintele PSD Botoșani, adăugând că „aceste măsuri au un impact bugetar redus comparativ cu beneficiile sociale pe care le aduc” și că ele nu se vor aplica urmașilor beneficiarilor prevăzuți în proiectele de lege.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending