O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

ÎNTÂMPLĂRI ADEVĂRATE

(DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI)

NIETZSCHE LA TURIN: Alexandru Nemoianu în „Lumina de duminică” nr. 28 din 14 iulie 2024: „În 3 ianuarie 1889, Nietzsche, care locuia la un prieten în Turin, ieşind în stradă, a fost martor la o întâmplare care i-a schimbat existenţa complet. Pe stradă era o căruţă foarte încărcată, trasă de un cal. Povara era peste puterile acelui cal, totuşi, vizitiul îl biciuia fără milă. La vederea acestui lucru, Nietzsche s-a repezit să apere calul de lovituri, l-a cuprins de gât şi a început să plângă în hohote, necontrolabil. Cu greu a fost dus în casă, iar cei care au asistat spun că el murmura: „CE ÎNŞELAT AM FOST, CE MULT AM GREŞIT”. Tot restul celor 11 ani pe care i-a mai avut de trăit, Nietzsche nu a mai scris şi a fost considerat dement. Întâmplarea cu calul a fost relatată de către familia Fino, o familie extrem de respectată în Turin şi care îl şi găzduia pe Nietzsche. Este cu putinţă ca acel eveniment să fi declanşat o prăbuşire nervoasă, care se alcătuia de mai multă vreme, deci să fi fost concluzia unei boli evolutive”.

SIRENA LUI ROAITĂ: Sirena ce trebuia să declanşeze greva din 15 – 16 februarie 1933 a fost trasă de Constantin Negrea şi nu de Vasile Roaită, cum mulţi am învăţat la istorie. Vasile Roaită era ucenic în ultimul an la căldărărie şi n-a avut nici o legătură cu greva. Tatăl său avea o cârciumă unde se întâlneau cei de la Siguranţă. Vasile Roaită a fost împuşcat din greşeală. Ca să devină erou, a decis Gheorghiu Dej care i-ar fi zis lui Negrea: „Roaită e cel mai tânăr şi, pentru toţi, el va fi cel care a murit trăgând sirena”.

NIŞTE CÂINI CA NIŞTE „MOLDOVENI”: Întâmplarea este povestită de Andrei Manolescu în „Dilema” nr. 19 din 11 – 17 iulie 2024. Vrând să facă o plimbare cu bicicleta „prin margini de Bucureşti”, a încercat să evite Şoseaua Fundeni şi a trecut râul spre Doamna Ghica. Spune Andrei Manolescu: „Nişte câini au sărit la mine dintr-o curte. Stăpânul a ieşit să-i oprească, strigând că-s „MOLDOVENI”. A aruncat în ei cu o scândură. Replica unui vecin aşezat pe banca din faţa propriei curţi a venit instantaneu: „BA SUNT EXACT CA STĂPÂNUL!”.

MOMENTUL MORŢII LUI CEHOV: L-am găsit descris de Elisabeta Pop în revista „Apostrof” nr. 7 din 2024: „În noaptea de 2 iulie 1904, la doar 44 de ani, Anton Pavlovici Cehov părăsea această lume, departe de Rusia, la Baden – Baden. Îi era alături soţia lui, actriţa Olga Knipper. Pentru prima dată în viaţă a chemat un doctor, a cerut să se aducă o sticlă de şampanie şi, cu paharul în mână, a rostit, senin, un ultim toast, de fapt aceste două cuvinte care au plecat fulgerător spre omenirea de pretutindeni, spre cei care-l cunoşteau şi spre cei mulţi care aveau să-l cunoască prin opera lui, peste o sută, peste două sute de ani. „ICH STERBE” a spus în germana pe care de fapt n-o vorbea… dar voia ca doctorul de faţă să înţeleagă şi el”.

A DOUA NEŞANSĂ A POETEI MIRELA ROZNOVEANU: Am întâlnit-o exprimată într-un interviu acordat revistei „Luceafărul de dimineaţă” nr. 12 din 1998: „Ca într-un adevărat roman grec antic, a doua mea neşansă a fost frumuseţea, pe care am considerat-o un stigmat, care m-a vulnerabilizat, într-un sens, chiar victimizat. Pentru scriitorul român, o femeie inteligentă şi frumoasă nu poate fi nici profundă şi nici talentată. Evident, în România, literatura aparţine, teritorial, bărbaţilor, care sunt alergici la intruziunile femeilor. Ca să mă afirm, am muncit enorm, dar am observat că între o mediocritate masculină şi o femeie talentată, va fi comentat, preferat, primul”.

MOARTEA LUI RENE DESCARTES: A fost descrisă de Alexandru Budac în revista „Orizont” nr. 7 din 2024, într-o cronică la volumul „Regina şi filozoful – Descartes la curtea Christinei a Suediei” de Svante Nordin. Ajuns la Stockholm în octombrie 1649, regina Suediei ar fi dorit ca Descartes s-o ajute să deschidă o academie suedeză. Dar n-a fost să fie. Scrie Alexandru Budac: „Descartes suportă greu iarna suedeză, şi moare în 11 februarie 1650, cel mai probabil de gripă, după ce refuză tratamentul medicului de la curte, un inamic al filozofiei sale. Relaţia apropiată dintre regina protestantă şi influentul cugetător catolic nu era privită cu ochi buni la Stockholm. S-au alimentat speculaţii – niciuna temeinic susţinută – cu privire la posibilitatea asasinatului politic. Trupul filozofului a fost înhumat la Stockholm, apoi deshumat spre a fi repatriat şi reînhumat – de două ori – la Paris, dar craniul său a fost furat în Suedia de comandantul gărzii, folosit pentru plata datoriei la berărie, inscripţionat în latină şi traficat de atâtea ori, încât astăzi nici francezii, nici suedezii nu mai ştiu în ce loc se găsesc rămăşiţele lui Rene Descartes, cu sau fără cap. O punere în abis a raţionalismului. Prefer anecdota suedeză care pretinde că Descartes a fugit în Laponia, unde le-a predat laponilor cartezianismul, şi apoi a devenit şaman”.

CONDAMNAREA LA MOARTE A LUI DOSTOIEVSKI: Am găsit-o descrisă de Dan Stanca în eseul său „Mâna lui Dumnezeu” din „România literară” nr. 39-40 din 20 septembrie 2024: „În tinereţe, marele scriitor a făcut parte dintr-un grup socialist anarhist, fapt care i-a adus condamnarea la moarte. Erau executaţi în grupuri de câte trei. Fusese executat primul grup, urma al doilea din care făcea parte însuşi Dostoievski. În momentul în care se îndrepta spre locul execuţiei a venit un trimis al ţarului – pe vremea aceea domnea autocratul Nicolae I – care a anunţat comutarea pedepsei din pedeapsă capitală în surghiun şi muncă silnică în Siberia. În felul acesta, scriitorului de mai târziu i-a fost salvată viaţa. Ne întrebăm ce s-ar fi întâmplat dacă acel trimis nu ajungea la timp. Pe atunci nu existau mijloace rapide de comunicare. Orice întârziere putea fi fatală, dar trimisul a venit la timp şi astfel voinţa Domnului a fost îndeplinită. Dostoievski trebuia să trăiască şi atunci Dumnezeu a acţionat fără să pregete. I-a deschis ţarului mintea pentru a semna ordinul de comutare a pedepsei., a înlăturat orice posibilă piedică din calea trimisului, a făcut tot ceea ce era necesar pentru ca istoria culturii să fie ulterior îmbogăţită cu opere ilustre”.

Polițiștii de imigrări din Botoșani, împreună cu reprezentanți ai Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani, au desfășurat o acțiune de verificare pe raza municipiului, în scopul prevenirii și combaterii migrației ilegale și al respectării legislației în domeniul muncii.

La data de 12 februarie a.c., echipele mixte au verificat o societate comercială cu domeniul de activitate „restaurante”, de pe raza municipiului Botoșani.

În cadrul activităților desfășurate au fost identificate și legitimate șase persoane, dintre care patru cetățeni români și doi cetățeni din Bangladesh.

În urma verificărilor efectuate nu au fost constatate situații de ședere ilegală sau alte abateri privind regimul juridic al străinilor în România.

Astfel de acțiuni au caracter preventiv și urmăresc asigurarea respectării cadrului legal privind angajarea și șederea străinilor pe teritoriul României, precum și menținerea unui climat de legalitate în domeniul relațiilor de muncă.

Polițiștii de imigrări vor continua activitățile de verificare în cooperare cu instituțiile partenere, pentru prevenirea și combaterea muncii nedeclarate și a migrației ilegale.

Vineri, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani – Biroul Rutier au oprit pentru control, pe Calea Națională, din municipiul Botoșani, un autoturism condus de un tânăr de 27 de ani, din comuna Bălușeni.

Întrucât emana halenă alcoolică, a fost testat cu aparatul etilotest, valoarea rezultată fiind de 0,62 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, acesta a fost condus la o unitate spitalicească, pentru recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

Institutul Național de Statistică a anunțat vineri că economia României a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după ce Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut pentru al doilea trimestru consecutiv. Pe ansamblul întregului an, însă, economia a înregistrat o creștere modestă, de 0,6%.

Potrivit datelor semnal publicate de INS, în trimestrul IV 2025, PIB-ul a fost mai mic cu 1,9% față de trimestrul III, pe serie ajustată sezonier. În trimestrul anterior, economia consemnase deja un declin de 0,2% față de trimestrul II. Astfel, sunt îndeplinite condițiile statistice pentru recesiune tehnică – două trimestre consecutive de scădere economică.

Comparativ cu același trimestru din 2024, PIB-ul a scăzut cu 1,6% pe serie ajustată sezonier. Pe serie brută, însă, în trimestrul IV 2025 s-a consemnat o creștere marginală de 0,1% față de aceeași perioadă a anului anterior.

În ansamblu, pentru întregul an 2025, economia României a crescut cu 0,6% față de 2024.

INS precizează că, odată cu includerea estimării pentru trimestrul IV 2025, seria ajustată sezonier a fost recalculată. Astfel, rezultatele trimestrului I 2025 au fost revizuite de la 100,1% la 99,4%, cele din trimestrul II de la 101,1% la 101,0%, iar pentru trimestrul III de la 99,8% la 99,9%. Recalcularea seriilor ajustate sezonier se face trimestrial, în conformitate cu practica europeană.

Estimările instituțiilor financiare internaționale pentru 2025 au fost prudente. Fondul Monetar Internațional anticipa în octombrie o creștere economică de până la 1%, Banca Mondială prognoza în ianuarie 2026 un avans de 0,8%, iar Comisia Europeană și-a redus în noiembrie estimarea la 0,7%.

Ce înseamnă recesiune tehnică
Recesiunea tehnică este o definiție strict statistică și nu echivalează automat cu o criză economică. Ea desemnează situația în care PIB-ul unei țări scade timp de două trimestre consecutive, adică aproximativ șase luni.

O criză economică presupune efecte mult mai ample și mai grave – creșterea accentuată a șomajului, falimente în lanț, scăderi puternice ale veniturilor și instabilitate financiară. În cazul unei recesiuni tehnice, impactul poate fi limitat, iar anumite sectoare economice pot continua să înregistreze creșteri.

Potrivit datelor Statisticii, aceasta este a cincea recesiune consemnată de economia României din 2010 până în prezent.