Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, spune că va exista schemă de sprijin pentru consumatorii vulnerabili privind plafonarea facturilor la energie, scrie alba24.ro. 

O comisie de specialitate va prezenta Coaliției forma noului sistem.

Guvernul a prevăzut în bugetul pentru 2025 suficienți bani pentru a plăti datoriile către furnizorii de energie deja validate și pentru sumele care vor veni.

Va fi o nouă schemă de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, a declarat sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna.

Plata datoriilor validate de ANRE
”Noi am bugetat în bugetul anului 2025 suficienți bani pentru a plăti datoriile deja validate de ANRE (Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei n.r). În același timp, avem fonduri suficiente pentru a plăti în continuare sumele care vin de la ANRE lunar pentru a oferi companiilor acel sprijin de care au nevoie practic pentru a-și recupera banii.

În momentul în care Comisia care lucrează la formula noii scheme va lua o decizie finală, vom putea analiza și impactul bugetar pe 2025-2026 al noii scheme. Cu siguranță, va exista o schemă de sprijin pentru consumatorii vulnerabili și, cu siguranță, vom putea plăti sumele care sunt necesare”, a spus Tanczos Barna, potrivit Agerpres.

El a subliniat că, neavând prelungită schema și neavând un impact bugetar, în momentul de față nu se poate vorbi despre cifre exacte. A reiterat că bugetul are suficiente prevederi, are suficienți bani pentru a face plăți în mod curent.

Schemă de sprijin

Întrebat dacă va exista o schemă de sprijin pentru toți consumatorii sau doar pentru persoanele vulnerabile, ministrul a răspuns că Executivul ”nu plătește persoanele, ci este în relație cu companiile care oferă energia și gazele la preț redus”.

”Trebuie să vedem în aprilie care va fi schema nouă, să o bugetăm, să o prindem în bugetele celor două ministere (Ministerul Energiei și Ministerul Muncii n.r). Stringentul este acum plata datoriilor pe anii trecuți. Acolo avem bani și, în momentul în care vin celelalte decontări, avem și acolo bani ca să facem plăți”, a punctat Tanczos Barna.

Scenariul de bază
În urmă cu câteva zile, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirma că scenariul de bază rămâne prelungirea actualei scheme de compensare-plafonare pentru o perioadă determinată, în contextul regional instabil și al creșterii prețului gazului pe piețele internaționale.

”Schema de compensare-plafonare pentru prețurile la energie se află în atenția Guvernului și a Coaliției de guvernare. Preocuparea noastră este de a găsi cele mai bune soluții pentru a proteja consumatorii. Scenariul de bază rămâne prelungirea actualei scheme pentru o perioadă determinată, în contextul regional instabil și al creșterii prețului gazului pe piețele internaționale”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Buget la Ministerul Energiei
Ministerul Energiei are prevăzuți în buget 1,5 miliarde de lei pentru plata cererilor de decontări acordate furnizorilor de energie în baza schemei de plafonare-compensare.

O sumă similară a fost alocată și în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, potrivit proiectului de buget aferent anului 2025.

În bugetul Ministerului Energiei, la capitolul 80.01 ‘Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă’, titlul 40 ‘Subvenții’, este prevăzută suma de 1,5 miliarde de lei pentru plata cererilor de decontări formulate în cazul consumatorilor noncasnici.

De asemenea, tot 1,5 miliarde de lei sunt alocați în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la capitolul 68.01 ‘Asigurări și asistență socială’, titlul 57 ‘Asistență socială’ pentru plata cererilor de decontări formulate de furnizorii de energie în baza prevederilor aceleiași OUG, pentru consumatorii casnici.

Măsurile de urgență fiscală ar trebui eliminate
Însă, conform raportului privind situația macroeconomică pe anul 2025 și proiecția acesteia pe anii 2026-2028, aceste măsuri de urgență fiscală luate pentru a răspunde șocului prețurilor la energie ar trebui să fie eliminate cât mai curând posibil.

”Sprijinul bugetar nespecific prelungit acordat gospodăriilor și întreprinderilor nu este instrumentul potrivit în situația actuală, deoarece sporește presiunile inflaționiste și contribuie la o politică monetară restrictivă prelungită. De asemenea, limitează marja bugetară pentru cheltuielile productive, de exemplu pentru investițiile verzi și digitale.

Sprijinul pentru gospodăriile vulnerabile ar trebui să fie acordat în mod specific prin intermediul sistemelor de protecție socială și al plaselor de siguranță socială instituite”, prevede raportul.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a primit de la furnizorii de energie cereri de decontare pe schema de compensare-plafonare în valoare de aproximativ 4 miliarde de lei.

În perioada decembrie 2024 – 23 ianuarie 2025 au fost verificate și trimise spre plată Ministerului Energiei și Ministerului Muncii – Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) cereri de aproape 327 milioane de lei, a anunțat, joi, președintele ANRE, George Niculescu.

NU mai puțin de 260 de locuri de muncă sunt libere în această săptămână la nivelul județului Botoșani. Datele au fost centralizate de AJOFM Botoșani de la agenții economici și făcute publice la începutul acestei săptămâni.

Iată și lista completă cu locurile de muncă comunicate de AJOFM Botoșani:

În urma evenimentelor recente din zona UAT Corlăteni, prefectul Dan Nechifor a convocat o ședință de urgență cu reprezentanții instituțiilor abilitate.

În cadrul discuțiilor s-a constatat că două dosare de cercetare penală au fost deja înaintate Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi, iar instituțiile abilitate continuă verificările.

Pentru prevenirea unor astfel de incidente pe viitor, s-a stabilit necesitatea unei mai bune coordonări între instituțiile implicate, prin notificarea din timp a activităților desfășurate și intensificarea monitorizării zonelor vizate.

Instituția Prefectului rămâne implicată în coordonarea acestor demersuri și va monitoriza îndeaproape aplicarea măsurilor stabilite, asigurând că astfel de situații vor fi gestionate eficient și responsabil.

Documente necesare pentru pașaport în 2025: Ghid complet cu informațiile necesare pentru a obține un pașaport. Pentru obținerea unui pașaport simplu electronic sau temporar în 2025, este necesar să îndepliniți anumite condiții. Mai jos sunt prezentate documentele necesare, taxele aplicabile și informațiile despre termenul de valabilitate.

Totodată, sunt incluse și detalii utile privind soluțiile disponibile în caz de pașaport pierdut, furat sau deteriorat.

Documente necesare pentru eliberarea unui pașaport simplu electronic

Pașaportul simplu electronic poate fi eliberat în trei cazuri:

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu electronic în cazul persoanelor majore cu domiciuliu în România 

• Cartea de identitate sau buletinul de identitate valabil, în original; dacă dețineți carte de identitate provizorie, aceasta trebuie însoțită de certificatul de naștere, tot în original;
• Documentul care dovedește plata pentru pașaport, fie în format fizic (original), fie în format electronic sau pe hârtie; acesta trebuie să conțină numărul tranzacției, numele și CNP-ul persoanei care solicită pașaportul și suma plătită;
• Pașaportul anterior (dacă există).

Pentru persoanele care nu pot să își exercite drepturile temporar, cererea pentru pașaport simplu electronic poate fi depusă de un reprezentant legal sau de autoritățile medicale, însă titularul trebuie să fie prezent.

Cererea trebuie să fie însoțită, dacă este cazul, de o hotărâre judecătorească definitvă de punere sub interdicție sau alte documente legale, cu ștampila instanței. Hotărârile din străinătate trebuie să respecte legea pentru a fi recunoscute.

La depunerea cererii, se vor prelua amprentele digitale și fotografia facială, cu excepția celor pentru care amprentele nu pot fi prelevate.

Condiții: 

Pașapoartele simple electronice se eliberează cetățenilor români care îndeplinesc condițiile legii 248/2005 și nu au restricții de călătorie. Dacă dreptul de a călători în străinătate este suspendat sau instanța a impus interdicția de a părăsi țara, cetățeanul nu poate obține pașaportul.

În cazuri speciale, misiunile diplomatice ale României din străinătate pot elibera titluri de călătorie pentru:

a) cei care nu au un pașaport valid și au nevoie de el pentru identificare;

b) cei care vor să revină în România pentru a-și rezolva situația juridică;

c) cei expulzați dintr-un alt stat la cererea autorităților române sau străine.

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu electronic în cazul minorilor cu domiciliu în România, care nu au împlinit vârsta de 14 ani 

• Certificatul de naștere al minorului în original;
• Documentul de identitate al părintelui, al reprezentantului legal sau al persoanei împuternicite (în termen de valabilitate, original);
• Dovada plății pentru pașaport (original sau copie după documentul de plată care conține numărul tranzacției și datele persoanei);
• Pașaportul anterior al minorului (dacă există).

Dacă cererea este făcută de un singur părinte sau persoană împuternicită, trebuie aduse și următoarele:

• Procura specială de la celălalt părinte sau declarația acestuia privind acordul pentru eliberarea pașaportului (autentificate după 1 ianuarie 2013);
• Hotărârea judecătorească de încredințare a minorului sau de autoritatea părintească unică, definitivă și irevocabilă (dacă este cazul);
• Hotărârea judecătorească care suplinesc acordul celuilalt părinte pentru pașaport (dacă este cazul);
• Actul de desemnare a reprezentantului legal (pentru minorii aflați sub interdicție);
• Certificatul de deces al părintelui decedat (pentru cererile făcute de părintele supraviețuitor).

Pentru cererea de pașaport a minorului, acesta trebuie să fie prezent la depunerea documentelor. I se vor prelua amprentele digitale și i se va face o poză (minorii sub 12 ani nu dau amprente).

Declarațiile și procurile speciale trebuie să fie autentificate:

• În România de un notar;
• În străinătate de misiunile diplomatice sau de autoritățile competente, în funcție de țară.

Documentele eliberate în alte state trebuie să fie:

• Apostilate dacă provin din țări semnatare ale Convenției de la Haga;
• Scutite de formalități dacă provin din state cu care România are acorduri de asistență judiciară;
• Supralegalizate în alte cazuri.

Documentele din străinătate trebuie să fie însoțite de o traducere legalizată, iar declarația și procura specială sunt valabile doar pentru un singur pașaport al unui minor.

Condiții: 

Pașapoartele simple electronice se eliberează la cerere pentru cetățenii români care îndeplinesc condițiile legii și nu au restricții de călătorie.

Pentru minor, pașaportul poate fi solicitat de:

• Ambii părinți, părintele căruia i-a fost încredințat minorul, părintele supraviețuitor sau reprezentantul legal;
• Părintele care are autoritatea părintească unică, în baza unei hotărâri judecătorești definitive;
• Părintele care are o hotărâre judecătorească ce suplinește acordul celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului.

În cazul unor neînțelegeri între părinți sau când unul dintre părinți nu poate da acordul, cererea de pașaport se poate face doar după ce instanța de judecată rezolvă situația printr-o hotărâre definitivă sau ordonanță președințială.

Dacă minorul are deja pașaport, altele pot fi eliberate doar dacă instanța decide acest lucru. De asemenea, pașaportul poate fi solicitat de o persoană împuternicită prin procură specială de către părinți.

În cazul suspendării dreptului de a călători în străinătate, cetățenii români nu pot obține pașaport, dar în anumite condiții, misiunile diplomatice din străinătate pot emite titluri de călătorie pentru cei care nu mai au pașaport valabil sau care trebuie să revină în România.

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu electronic în cazul minorilor cu domiciliu în România, care au împlinit vârsta de 14 ani

• Cartea de identitate a minorului (sau, dacă este cazul, cartea de identitate provizorie), în termen de valabilitate;
• Certificatul de naștere al minorului, în original;
• Declarații de acord pentru eliberarea pașaportului, semnate de ambii părinți, un singur părinte, părintele supraviețuitor sau reprezentantul legal; acestea trebuie să fie autentificate, în original sau duplicat, pentru declarațiile emise după 1 ianuarie 2013; pentru  minorii căsătoriți conform legii, nu sunt necesare aceste declarații;
• Dacă minorul este căsătorit, se va prezenta certificatul de căsătorie al acestuia, în original;
• Dovada plății pașaportului în original sau dovada tranzacției pe suport hârtie sau electronic, care include numărul tranzacției, datele persoanei și suma plătită);
• Pașaportul anterior al minorului, dacă există.

Dacă cererea este făcută de un singur părinte sau de un reprezentant legal, aceasta trebuie să fie însoțită, după caz, de:

• Hotărârea judecătorească de încredințare a minorului, rămasă definitivă și irevocabilă, sau hotărârea în care se stabilește că părintele are autoritatea de a solicita pașaportul în mod unilateral, rămasă definitivă; hotărârile judecătorești trebuie să aibă ștampila instanței și să fie în original; hotărârile din străinătate trebuie să fie recunoscute conform legii;
• Hotărârea judecătorească sau ordonanța președințială care suplinesc acordul celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului, cu ștampila instanței, în original;
• Actul de deces al celuilalt părinte, în original, dacă este cazul;
• Actul de desemnare a reprezentantului legal, în cazul în care minorul nu este sub protecția ambilor părinți.

Prezența minorului la ghișeu este obligatorie, pentru preluarea amprentelor digitale și a imaginii faciale. Excepție fac persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este imposibilă din motive fizice.

Declarațiile de acord pentru eliberarea pașaportului se formulează în fața funcționarului care primește cererea, iar pentru aceasta este necesară prezentarea documentelor de identitate ale părinților, ale unui singur părinte sau ale reprezentantului legal, aflate în termen de valabilitate, în original.

Dacă declarația de acord este făcută la autoritățile străine competente sau dacă hotărârea judecătorească este pronunțată în străinătate, trebuie însoțită de o traducere legalizată.

Documente necesare pentru eliberarea unui pașaport simplu temporar

Pașaportul simplu temporar poate fi eliberat în trei cazuri:

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu temporar în cazul persoanelor majore cu domiciuliu în România 

• Act de identitate: carte de identitate, carte de identitate provizorie sau buletin de identitate (în termen de valabilitate, în original); dacă este carte de identitate provizorie, se adaugă certificatul de naștere, tot în original;
• Dovada plății pașaportului: documentul de plată (în original sau electronic), care conține numărul tranzacției, datele solicitantului și suma achitată;
• Pașaportul anterior: dacă există, se depune și pașaportul anterior (în original).

Pentru persoane lipsite de capacitate de exercițiu sau cu imposibilități medicale trebuie aduse și:

• Hotărârea judecătorească de punere sub interdicție (definitivă și irevocabilă) sau hotărârea pentru procese începute după 15 februarie 2013;
• Actul de desemnare a reprezentantului legal sau documente medicale ce atestă imposibilitatea exprimării voinței sau a depunerii cererii, însoțite de traduceri autorizate;
• Hotărârile judecătorești trebuie să aibă ștampila instanței și să fie în original; dacă sunt din străinătate, trebuie să îndeplinească condițiile legale pentru recunoaștere și punere în executare.

De asemenea, dacă titularul nu este prezent la depunerea cererii, trebuie adăugate la dosar și 2 fotografii color identice, 3,5 x 4,5 centimetri.

Pașaportul simplu temporar nu se eliberează în scopuri turistice.

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu temporar în cazul minorilor cu domiciliu în România, care nu au împlinit vârsta de 14 ani 

• Certificatul de naștere al minorului (în original).
• Documente de identitate ale părinților/reprezentantului legal (în original, valabile).
• Dovada plății pașaportului (în original sau document de plată/dovadă tranzacție).
• Pașaportul anterior al minorului (dacă există).
• 2 fotografii color (dimensiuni 3,5 x 4,5 cm), doar dacă minorul nu este prezent la depunerea cererii.

În cazul în care cererea este depusă de un singur părinte/reprezentant legal/persoana împuternicită, este necesar:

• Procura specială sau declarația acordului celuilalt părinte (în original, pentru cererile depuse de un singur părinte), autentificate și emise după 1 ianuarie 2013;
• Hotărâre judecătorească (în original, privind încredințarea minorului sau exercitarea autorității părintești);
• Act de deces al părintelui (pentru cererile depuse de părintele supraviețuitor);
• Documente oficiale (pentru studii, concursuri sau tratament medical) cu traducere autorizată, dacă este cazul.

Condiții 

Pașaportul simplu temporar în cazul minorilor care nu au împlinit 14 ani, se eliberează când:

• Minorul se deplasează în străinătate pentru studii, concursuri oficiale sau tratament medical urgent;
• Cetățenii români din străinătate fără documente de călătorie valabile, trebuie să își continue călătoria sau să își reglementeze șederea;
• Situații urgente, unde este necesară prezența în alt stat și nu există timp pentru obținerea pașaportului simplu electronic.

Cererile pentru un astfel de pașaport, în cazul minorilor care nu au împlinit 14 ani, se pot depune de către:

• Ambii părinți ai minorului sau, după caz, părintele încredințat minorul prin hotărâre judecătorească definitivă;
• Părintele care exercită singur autoritatea părintească (în baza unei hotărâri judecătorești definitive);
• Părintele care a obținut o hotărâre judecătorească ce suplinesc acordul celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului;
• Părintele supraviețuitor în cazul decesului celuilalt părinte;
• Persoana împuternicită prin procură specială de către unul dintre părinți.

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu temporar în cazul minorilor cu domiciliu în România, care au împlinit vârsta de 14 ani 

• Cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie a minorului, în termen de valabilitate, în original;
• Certificatul de naștere al minorului, în original;
• Declarații de acord pentru eliberarea pașaportului, semnate de ambii părinți/un singur părinte/reprezentantul legal, în original sau duplicat autentic (nu sunt necesare pentru minorii căsătoriți legal);
• Certificat de căsătorie al minorului căsătorit, în original (dacă este cazul);
• Dovada achitării contravalorii pașaportului, în original sau documentul de plată/tranzacție cu detalii (nume, prenume, CNP, suma achitată);
• Pașaportul anterior al minorului, dacă există.

Pașaportul simplu temporar în cazul minorilor care au împlinit 14 ani, se eliberează când:

• Minorul se deplasează în străinătate pentru studii, concursuri oficiale sau tratament medical urgent;
• Cetățenii români din străinătate fără documente de călătorie valabile, trebuie să își continue călătoria sau să își reglementeze șederea;
• Situații urgente, unde este necesară prezența în alt stat și nu există timp pentru obținerea pașaportului simplu electronic.

Documente necesare pentru eliberarea unui pașport simplu electronic sau simplu temporar cu mentionarea statului de domiciliu (C.R.D.S.)

• Pașaportul anterior, dacă există.
• Dovada achitării contravalorii pașaportului, în original sau documentul de plată/tranzacție, pe suport hârtie sau electronic, care conține numărul tranzacției, datele persoanei (nume, prenume, CNP) și suma achitată pentru tipul de pașaport solicitat.
• Certificate de stare civilă, în original.

Documente emise de autoritățile statului de domiciliu, în original, cu traducere autorizată în limba română (după caz), care să ateste una dintre următoarele situații:

• Drept de ședere pe termen de cel puțin un an sau prelungirea succesivă a acestuia pe teritoriul statului respectiv;
• Drept de ședere pe teritoriul statului respectiv pentru reunificarea familială;
• Drept de lungă ședere sau ședere permanentă pe teritoriul statului respectiv;
• Dobândirea cetățeniei statului respectiv;
• Drept de muncă sau înscriere într-o instituție de studii sau formare profesională;
• Certificat de înregistrare sau document de rezidență într-un stat membru UE, SEE sau Confederația Elvețiană.

Cetăţeanul român care şi-a stabilit domiciliul în străinătate poate depune cerere pentru eliberarea unui paşaport simplu electronic sau a unui paşaport simplu temporar, cu menţionarea statului de domiciliu.

Cum sa procedezi dacă ai pierdut un pașaport simplu electronic sau temporar

Dacă pierdeți pașaportul simplu electronic sau temporar, trebuie să anunțați acest lucru la orice serviciu public comunitar de pașapoarte sau la Direcția Generală de Pașapoarte în România, iar în străinătate, la ambasadele sau consulatele României.

Pașapoartele declarate pierdute, distruse sau furate devin automat invalide și nu mai pot fi folosite, chiar dacă sunt găsite ulterior.

Dacă găsiți un pașaport declarat pierdut, aveți obligația să nu îl folosiți și să îl predați imediat la cel mai apropiat serviciu de pașapoarte, Direcția Generală de Pașapoarte, ambasada sau consulatul României.

Dacă pașaportul este găsit de alte persoane sau dacă acesta aparține unei persoane decedate, documentul trebuie predat autorității care l-a emis sau celei mai apropiate secții de poliție, ambasade sau consulat românesc din străinătate. Autoritatea care îl primește este responsabilă să îl transmită mai departe autorității emitente.

Autoritățile pot emite un pașaport nou în locul celui pierdut sau distrus, dar doar dacă pierderea sau distrugerea a fost declarată conform procedurilor descrise mai sus.

Cum să procedezi dacă ți s-a furat un pașaport simplu electronic sau temporar

Dacă vi se fură pașaportul, trebuie să anunțați imediat cea mai apropiată secție de poliție fie în România, fie în statul în care s-a întâmplat furtul. Poliția vă va elibera o adeverință confirmă căreia ați declarat acest incident.

În România, autoritățile sunt obligate să vă furnizeze această adeverință.

Pașapoartele declarate furate devin automat invalide și nu pot fi utilizate, chiar dacă sunt găsite ulterior. Dacă documentul este găsit, aveți obligația de a-l preda imediat autorităților.

Cum să procedezi dacă ai un pașaport simplu electronic sau temporar deteriorat

Dacă pașaportul este deteriorat, puteți obține unul nou doar dacă prezentați documentul sau fragmente din acesta, care să permită identificarea sa.

Cum se face programare pentru eliberarea unui pașaport simplu electronic sau temporar

Cererile pentru pașapoarte simple electronice sau temporare se depun, în țară, în principal pe baza programărilor online realizate pe platforma hub.mai.gov.ro/epasapoarte. Programările sunt disponibile începând cu ziua curentă și acoperă o perioadă de până la 90 de zile.

În cazul în care nu aveți o programare prealabilă, serviciile publice comunitare de pașapoarte pot analiza posibilitatea de a vă primi cererea, în funcție de intervalele orare libere.

Cât costă pașaportul și cum se poate achita

Contravaloarea pașaportului: 

Pașaport simplu electronic:

• 258 lei – pentru persoanele de peste 12 ani
• 234 lei – pentru persoanele sub 12 ani

Pașaport simplu temporar: 96 lei – indiferent de vârstă

Modalități de plată: 

• La casieriile unităților CEC Bank sau stațiile Selfpay CEC Bank;
• Online, prin platforma Ghiseul.ro;
• Prin mandat poștal (în curs de implementare).

Pentru pașapoartele eliberate cu menționarea statului de domiciliu, tarifele sunt aceleași.

În ce situații se pot deține concomitent două pașapoarte

Cetățenii români pot avea, concomitent:

Un pașaport simplu electronic și un pașaport simplu temporar, în următoarele cazuri:

• Este nevoie urgentă de prezența în alt stat și nu există timp pentru emiterea unui pașaport electronic;
• Pașaportul electronic este depus pentru obținerea vizelor, iar deplasarea este dovedită ca necesară.

Două pașapoarte simple electronice, în următoarele cazuri:

• Călătoria implică state aflate în conflict, iar pașaportul actual conține vize care pot crea probleme diplomatice;
• Filele destinate vizelor din pașaportul curent sunt epuizate.

Obligatoriu:

Dacă dețineți simultan două pașapoarte valabile (electronic și temporar sau două electronice), trebuie să predați unul dintre ele autorităților competente în termen de 5 zile de la încetarea situației speciale sau de la întoarcerea în țară.

Cât timp este valabil pașaportul

Paşaportul simplu electronic are valabilitatea:

• 3 ani pentru minorii cu vârsta sub 12 ani.
• 5 ani pentru persoanele cu vârsta între 12 ani şi 18 ani.
• 10 ani pentru persoanele cu vârsta peste 18 ani.

Paşaportul simplu temporar are valabilitatea 12 luni.

Pașapoartele devin invalide dacă autoritățile constată că sunt deteriorate, distruse sau conțin ștersături ori modificări făcute fără drept.

De unde se ridică pașaportul simplu electronic sau temporar

Pașaportul se ridică de la serviciul public comunitar, misiunea diplomatică sau oficiul consular unde a fost depusă cererea ori, dacă s-a optat astfel, de la o altă locație indicată de solicitant.

La cerere, pașaportul poate fi livrat gratuit prin curier la o adresă din România, specificată la depunerea cererii sau ulterior, printr-un e-mail trimis serviciului public comunitar de pașapoarte. Pentru livrarea în străinătate, informațiile se obțin de la Departamentul Consular al MAE (e-mail: drco@mae.ro).

Cine poate ridica pașaportul 

• Titularul;
• Persoana care a depus cererea;
• O persoană împuternicită prin procură specială; dacă cererea a fost depusă de o persoană împuternicită, aceasta trebuie să ridice pașaportul personal, cu excepția cazului în care este autorizată să desemneze o altă persoană.

Documente necesare la ridicare

• Document de identitate valabil;
• Certificat de naștere al minorului sub 14 ani (original sau copie), dacă este cazul.

Dacă documentul de identitate sau certificatul de naștere nu pot fi prezentate, identitatea se verifică pe baza datelor informatice, pașaportului anterior (expirat de maximum 6 luni sau anulat) sau altor documente care atestă identitatea.

Documentele neridicate sunt păstrate pe întreaga perioadă de valabilitate.