Connect with us

Actualitate

Se opresc angajările, se limitează sporurile și achizițiile. Banii nefolosiți, luați de Guvern

Publicat

Publicitate

Măsuri dure de austeritate la stat: Se opresc toate angajările. Banii necheltuiți pentru proiectele cu fonduri UE, PNRR și fonduri bugetare sunt luați de guvern. Se interzic cheltuielile cu mobilier, mașini, consultanță, training. Se limitează sporurile pentru bugetarii care gestionează fonduri UE. Se opresc o serie de plăți, scrie alba24.ro.

Guvernul are în vedere limitarea acordării unor drepturi de care beneficiază anumite categorii de personal din sectorul bugetar.

Ministerul Finanțelor a propus o serie de măsuri de austeritate în domeniul bugetar, prevăzute într-un proiect de ordonanță de urgență pus în dezbatere publică.Este vorba în primul rând despre stimulentele acordate din fonduri externe nerambursabile şi decontarea cheltuielilor de transport la plecarea în concediu, precum şi limitarea, începând cu luna septembrie 2024, a unor cheltuieli cu bunurile şi serviciile şi a cheltuielilor cu investiţiile.Informația apare într-un proiect de ordonanţă de urgenţă postat pe pagina de internet a Ministerului de Finanţe, transmite Agerpres.

Prin acest proiect se propun o serie de măsuri menite să conducă la reducerea cheltuielilor bugetare şi, implicit, a deficitului bugetar.

Măsuri dure de AUSTERITATE la stat

Printre aceste măsuri se află:

  • suspendarea unor reglementări în domeniul ocupării posturilor vacante, respectiv reorganizării autorităţilor şi instituţiilor publice;
  • plata eşalonată, în perioada 2025-2029, a diferenţei dintre drepturile salariale stabilite prin acordarea valorii de referinţă sectorială în cuantum de 605,225 lei prin ordin/decizie a conducătorilor instituţiilor din sistemul judiciar şi drepturile salariale aflate în plată începând cu data de 1 ianuarie 2018;
  • reglementări cu privire la emiterea şi plata titlurilor de despăgubire emise în baza legislaţiei în domeniul despăgubirilor proprietăţii;
  • reglementări cu privire la asigurarea unei conduite prudente în ceea ce priveşte deschiderile de credite şi plăţi efectuate de către autorităţile publice.

Proiectul se referă, de asemenea, la reglementarea posibilităţii ca la nivelul Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Sănătate să poată fi utilizate sumele reţinute în temeiul art. 21 alin. (5) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice; reglementarea posibilităţii alocării din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pentru Casa Naţională de Pensii Publice şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Publicitate

În plus, se intenţionează autorizarea ordonatorilor principali de credite de a efectua virări de credite de angajament şi credite bugetare în vederea asigurării necesităţilor de finanţare curente.

Documentul mai prevede autorizarea Ministerului Finanţelor de a solicita ordonatorilor principali de credite disponibilizarea la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului a economiilor constatate din analiza execuţiei bugetare, precum şi alocarea de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului numai în situaţia în care la nivelul ordonatorului principal de credite nu este posibilă asigurarea acestora prin modificarea repartizării pe trimestre a bugetului aprobat sau prin virări de credite de angajament şi credite bugetare.

Alte măsuri vizează:

  • majorarea de la un miliard de lei la două miliarde de lei a plafonului de contractare de împrumuturi pentru unităţile administrativ-teritoriale;
  • majorarea plafonului de contractare a împrumuturilor de către unităţile administrativ-teritoriale cu suma de 1,5 miliarde de lei, precum şi a plafonului de tragere cu suma de 0,7 miliarde de lei; reglementarea modalităţii de utilizare la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale a excedentului anilor precedenţi, precum şi a sumelor neutilizate pentru implementarea Programului pentru şcoli al României, precum şi unele măsuri cu privire la rectificările bugetelor autorităţilor locale;
  • reglementarea unor măsuri cu privire la aplicarea prevederilor art. 32 alin. (1) – (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2024, nr. 421/2023 precum şi cu privire la activitatea operatorilor economici cu capital integral de stat.

Totodată, Guvernul propune, prin proiect, posibilitatea încheierii de contracte adiţionale la contractele de finanţare încheiate din fonduri externe nerambursabile cu beneficiarii pentru infrastructura de transport feroviar şi/sau cu metroul, având ca sursă de finanţare emisiunea de euro-obligaţiuni verzi.

Guvernul mai are în vedere:

  • autorizarea ordonatorilor principali de credite să opereze virări în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri proprii, respectiv în bugetele instituţiilor finanţate parţial din venituri proprii;
  • autorizarea ordonatorilor principali de credite să aprobe spre finanţare programe bugetare noi, prin redistribuiri de la celelalte programe finanţate în prezent;
  • reglementări cu privire la proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente perioadei de programare 2021-2027.

„În vederea implementării facile a proiectelor referitoare la infrastructura de transport feroviar şi transport cu metroul, autorităţile de management ale programelor operaţionale pentru perioada de programare 2021-2027 sau după caz coordonatorii de reformă/investiţii ai PNRR stabiliţi potrivit legii pot încheia acte adiţionale la contractele de finanţare încheiate cu beneficiarii pentru infrastructura de transport feroviar şi/sau pentru infrastructura de transport cu metroul, cu avizul Ministerului Finanţelor, în limita sumelor disponibile a fi alocate provenind din împrumuturi contractate de România din emisiunile de obligaţiuni verzi pentru a asigura finanţarea categoriilor de cheltuieli neeligibile, a cofinanţărilor sau după caz a finanţării publice naţionale sau oricăror alte categorii de cheltuieli stabilite potrivit legii cu respectarea legislaţiei privind datoria publică şi a HG 83/2024 privind aprobarea Cadrului referitor la finanţarea unor proiecte care sunt destinate protejării mediului înconjurător şi combaterii schimbărilor climatice şi doar în limita creditelor de angajament şi a creditelor bugetare alocate cu această destinaţie prin legea bugetului de stat”, se mai arată în document.

Astfel, se asigură o sursă de finanţare concretă unor proiecte de infrastructură verde, în condiţiile în care se asigură şi posibilitatea utilizării în continuare a emisiunilor de euroobligaţiuni verzi care beneficiază de o cerere foarte mare din partea mediilor investiţionale cu beneficii din perspectiva diversificării bazei investiţionale şi asupra costurilor de finanţare (prin emisiune de euro-obligaţiuni verzi în sumă de două miliarde euro şi maturitate de 12 ani, din acest an, a beneficiat de o prima negativă de emisiune, respectiv o reducere a marjei de 10 bps – 0,1%).

Măsuri dure de AUSTERITATE la stat: Deficit bugetar major în România

Deficitul bugetar la 31 iulie 2023 era în procent de 4,02% din PIB respectiv în valoare absolută 71,19 miliarde lei corespunzător unui nivel al veniturilor totale realizate în valoare de 331,39 miliarde lei şi a unor cheltuieli totale în valoare de 402,59 miliarde lei, arată nota de fundamentare a proiectului.

În acest context, faţă de nivelul planificat al deficitului bugetar în anul 2024 de 5% există perspectiva depăşirii ţintei de deficit bugetar planificată potrivit bugetului aprobat în valoare de 5% din PIB, respectiv în valoare absolută 88,35 miliarde lei.

În acelaşi timp, România, potrivit Regulamentelor Comisiei Europene, este în procedură de deficit bugetar excesiv astfel încât până la data de 15 octombrie 2024 este nevoie să fie depus un plan fiscal-structural pentru a ajusta deficitul bugetar sub 3% din PIB potrivit reglementărilor europene.

Astfel, pentru România este important ca în anul 2024 ţinta de deficit bugetar să fie la un nivel rezonabil încât să permită o ajustare anuală de deficit bugetar de 0,74% din PIB pentru a permite implementarea proiectelor de investiţii finanţate din PNRR, respectiv Politica de Coeziune şi să asigure o dezvoltare sustenabilă pe termen lung, se mai spune în nota de fundamentare.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

COD GALBEN de instabilitate atmosferică temporar accentuată pentru județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Meteorologii au actualizat prognoza și au emis un Cod galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată pentru județul Botoșani valabil de astăzi, de la ora 10:00, până mâine, la ora 06:00.

În intervalul menționat, vor fi perioade cu averse torențiale, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului și vijeli ( rafale de 50…70 km/h) și, pe alocuri, grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor fi de 15…25 l/mp și pe arii restrânse de 30 – 50 l/mp.

Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

✔️fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;
✔️ nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt;

✔️ parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;
✔️ îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;
✔️ nu atingeți firele căzute la pământ;

✔️ curățați șanțurile și rigolele de scurgere, pentru a permite evacuarea apelor pluviale;
✔️ nu aruncați gunoaiele menajere sau resturile vegetale în albiile apelor curgătoare sau în șanțurile / canalele de colectare a apei.

Publicitate

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Citeste mai mult

Cultura

Memorialul Ipotești: „Cum îl mai citim pe Eminescu?”

Publicat

Publicitate

După un dialog, mai mult decât benefic și instructiv, cu Liviu Papadima și Ioan Pârvulescu, organizată în cadrul Zilelor Eminescu, ediția din ianuarie 2025, Memorialul Ipotești și Casa Corpului Didactic Botoșani invită profesorii de limba și literatura română și publicul interesat la un nou dialog cu genericul „Cum îl mai citim pe Eminescu?”, la care vor participa Mihai Zamfir și Mihaela Mancaș.

Dialogul va avea loc, cu prilejul Zilelor Eminescu, ediția iunie, în data de 14 iunie 2025, începând cu ora 13:00, în Amfiteatrul „Laurențiu Ulici” de la Ipotești.

 

Mihai ZAMFIR este profesor emerit al Facultății de Litere a Universității din București. Este specialist în stilistică, istorie literară și literatură comparată.

A fost profesor la Universitatea din Lisabona (1972-1975), cofondator al Secției de Portugheză de la Universitatea din București (1975), Subsecretar de Stat la Ministerul Educației și Cercetării (1990-1993), Ambasador al României în Portugalia (1997-2001) și în Brazilia (2007-2012).

A publicat numeroase articole și  sinteze de specialitate: Proza poetică românească în secolul al XIX-lea (1971), Introducere în opera lui Al. Macedonski (1972), Imaginea ascunsă. Structura narativă a romanului proustian (1976), Poemul românesc în proză (1981), Formele liricii portugheze (1985), Cealaltă față a prozei (1988), Din secolul romantic (1989), Discursul anilor ’90 (1997), Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române (vol. I, 2011, 2012; vol. II, 2017). Este autorul romanelor Poveste de iarnă (1987), Acasă (1992), Educație târzie (2 vol., 1998-1999), Fetița (2003), Se înnoptează. Se lasă ceață (2006), În așteptare (2020). O selecție a articolelor sale de după 1990 a apărut în volumele Jurnalul indirect (2 vol., 2015) și Alt jurnal indirect (2020).

Publicitate

„Literatura e o superviață. E o viață la pătrat sau chiar la cub. E ceea ce ne face unici în Univers. Suntem ființe care știm că vom dispărea, care știm că Universul însuși va dispărea, care știm că nu însemnăm nimic în raport cu dimensiunile Universului. Cu toate acestea, ne încăpățânăm să facem lucrul cel mai inutil, aparent. Ne încăpățânăm să oferim o mică șansă celor din jurul nostru. Numesc această mică șansă – literatura. Ea reprezintă un fel de superviață, pentru că, de fapt, contrazice frontal tot ceea ce viața «reală»  înseamnă”, afirma într-un interviu Mihai Zamfir.

 

Mihaela Mancaș este profesor emerit al Facultății de Litere a Universității din București. Este specialistă în stilistică literară, istoria limbii române literare, poetică, retorică și traducătoare din limba franceză.

A contribuit la elaborarea unor volume colective și a unor dicționare fundamentale din domeniul lingvisticii. Este membră a Societății Române de Lingvistică și a Societății de Științe Filologice. A publicat numeroase articole în reviste de specialitate din țară și din străinătate, precum și numeroase studii: Stilul indirect liber în româna literară (1972); Istoria limbii române literare (1974); Limbajul artistic românesc în secolul al XIX-lea (1983); Limbajul artistic românesc în secolul XX (1991); Limbajul artistic românesc modern. Schiță de evoluție (2005); Tablou și acțiune. Descrierea în proza narativă românească (2005); Lexicul afectivității și poezia românească din secolul XX (2014); Metafora afectivității în poezia românească (2020); Stil și stilistică, vol. I-II (2022); volume în colaborare: Structuri tematice și retorico-stilistice în romantismul românesc (1976); Dicionário romeno-português (1977), Dicționar general de științe. Dicționarul științelor limbii (1997); ed. a 2-a, revăzută și adăugită, Dicționar de științe ale limbii (2001; 2005).

Activitatea științifică și universitară a Mihaelei Mancaș este omagiată în volumele: Text și discurs. Omagiu Mihaelei Mancaș (2011) și Limbă, societate, cultură. In honorem Liliana Ionescu-Ruxăndoiu și Mihaela Mancaș, vol. I-II (2021).

Citeste mai mult

Eveniment

Prognoza meteo până pe 23 iunie: Când revine căldura și cât vor urca temperaturile în următoarele 4 săptămâni

Publicat

Publicitate

Vremea rămâne schimbătoare la început de vară, dar meteorologii anunță o încălzire treptată în următoarele patru săptămâni. Până pe 23 iunie, temperaturile vor crește constant în cea mai mare parte a țării, iar zilele cu soare vor deveni din ce în ce mai frecvente.

Luna iunie începe cu vreme frumoasă și caldă. Cu excepția primelor două zile, în care este posibil să plouă, în centru, sud și nord-est, următoarele zile vor fi mai mult însorite. Temperaturile urcă până în 26-28 de grade Celsius, în perioada 4-7 iunie.

Din 8 iunie sunt anunțate zile cu furtuni. Până la finalul lunii, vor alterna perioadele cu soare și cele în care se vor manifesta condițiile de instabilitate atmosferică.

Temperaturile vor alterna între 22 și 28 de grade Celsius.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a prezentat prognoza de vreme pentru următoarele patru săptămâni, până în 23 iunie.

 

Publicitate

Vremea în săptămâna 26 mai – 1 iunie

Valorile termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână în cea mai mare parte a țării.

Regimul pluviometric va fi excedentar în estul, sudul și centrul țării, dar și local deficitar în extremitatea de nord-vest, iar în rest va fi apropiat de cel normal.

Vremea în săptămâna 2-8 iunie

Temperaturile medii vor fi ușor mai ridicate decât cele normale pentru acest interval în cea mai mare parte a țării.

Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în cea mai mare parte a teritoriului, dar mai ales în zona Carpaților Occidentali și în vestul Carpaților Meridionali.

Vremea în săptămâna 9-15 iunie

Temperatura medie a aerului va avea valori în general apropiate de cele normale pentru această perioadă în toate regiunile.

Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va ușor deficitar în cea mai mare parte a teritoriului.

Vremea în săptămâna 16-23 iunie
Mediile valorilor termice vor fi în general apropiate de cele specifice pentru această perioadă în toate regiunile, posibil ușor mai ridicate în cele vestice.

Cantitățile de precipitații vor avea o tendință ușor deficitară în cea mai mare parte a țării.

Citeste mai mult

Educație

Începe a doua etapă de înscriere în învățământul primar

Publicat

Publicitate

Cea de-a doua etapă de înscriere în învățământul primar începe vineri și se încheie pe 29 mai, prevede calendarul aprobat de Ministerul Educației și Cercetării.

În această etapă se depun/transmit cererile-tip de înscriere la secretariatul unității de învățământ aflate pe prima poziție dintre cele trei opțiuni exprimate pentru etapa a doua de către părinții copiilor care nu au fost cuprinși în nicio unitate de învățământ în etapa anterioară sau care nu au participat la prima etapă.

În perioada 30 mai – 5 iunie se vor valida cererile-tip de înscriere la unitatea de învățământ aflată pe prima poziție în opțiunile privind înscrierea copiilor.

Procesarea la nivelul unităților de învățământ a cererilor-tip de înscriere depuse de părinți/tutori legal instituiți/reprezentanți legali, aplicând procedura specifică elaborată de inspectoratul școlar, pe baza criteriilor generale și a celor specifice de departajare, în limita locurilor disponibile, se va face în perioada 6 iunie – 11 iunie.

Tot în această etapă se vor completa în aplicația informatică datele din cererile-tip de înscriere pentru candidații înscriși în această etapă.

Pe 12 iunie vor fi afișate în fiecare unitate de învățământ listele finale ale copiilor înscriși în clasa pregătitoare.

Publicitate

În perioada 1 – 2 septembrie vor fi centralizate și soluționate de către inspectoratul școlar cererile părinților/ tutorilor legal instituiți/ reprezentanților legali ai copiilor care nu au fost încă înscriși la o unitate de învățământ.

În aceeași perioadă se vor soluționa de către inspectoratul școlar alte situații referitoare la înscrierea în învățământul primar, având în vedere, cu prioritate, interesul superior al copilului. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending