Connect with us

Actualitate

Se opresc angajările, se limitează sporurile și achizițiile. Banii nefolosiți, luați de Guvern

Publicat

Publicitate

Măsuri dure de austeritate la stat: Se opresc toate angajările. Banii necheltuiți pentru proiectele cu fonduri UE, PNRR și fonduri bugetare sunt luați de guvern. Se interzic cheltuielile cu mobilier, mașini, consultanță, training. Se limitează sporurile pentru bugetarii care gestionează fonduri UE. Se opresc o serie de plăți, scrie alba24.ro.

Guvernul are în vedere limitarea acordării unor drepturi de care beneficiază anumite categorii de personal din sectorul bugetar.

Ministerul Finanțelor a propus o serie de măsuri de austeritate în domeniul bugetar, prevăzute într-un proiect de ordonanță de urgență pus în dezbatere publică.Este vorba în primul rând despre stimulentele acordate din fonduri externe nerambursabile şi decontarea cheltuielilor de transport la plecarea în concediu, precum şi limitarea, începând cu luna septembrie 2024, a unor cheltuieli cu bunurile şi serviciile şi a cheltuielilor cu investiţiile.Informația apare într-un proiect de ordonanţă de urgenţă postat pe pagina de internet a Ministerului de Finanţe, transmite Agerpres.

Prin acest proiect se propun o serie de măsuri menite să conducă la reducerea cheltuielilor bugetare şi, implicit, a deficitului bugetar.

Măsuri dure de AUSTERITATE la stat

Printre aceste măsuri se află:

  • suspendarea unor reglementări în domeniul ocupării posturilor vacante, respectiv reorganizării autorităţilor şi instituţiilor publice;
  • plata eşalonată, în perioada 2025-2029, a diferenţei dintre drepturile salariale stabilite prin acordarea valorii de referinţă sectorială în cuantum de 605,225 lei prin ordin/decizie a conducătorilor instituţiilor din sistemul judiciar şi drepturile salariale aflate în plată începând cu data de 1 ianuarie 2018;
  • reglementări cu privire la emiterea şi plata titlurilor de despăgubire emise în baza legislaţiei în domeniul despăgubirilor proprietăţii;
  • reglementări cu privire la asigurarea unei conduite prudente în ceea ce priveşte deschiderile de credite şi plăţi efectuate de către autorităţile publice.

Proiectul se referă, de asemenea, la reglementarea posibilităţii ca la nivelul Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Sănătate să poată fi utilizate sumele reţinute în temeiul art. 21 alin. (5) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice; reglementarea posibilităţii alocării din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pentru Casa Naţională de Pensii Publice şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Publicitate

În plus, se intenţionează autorizarea ordonatorilor principali de credite de a efectua virări de credite de angajament şi credite bugetare în vederea asigurării necesităţilor de finanţare curente.

Documentul mai prevede autorizarea Ministerului Finanţelor de a solicita ordonatorilor principali de credite disponibilizarea la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului a economiilor constatate din analiza execuţiei bugetare, precum şi alocarea de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului numai în situaţia în care la nivelul ordonatorului principal de credite nu este posibilă asigurarea acestora prin modificarea repartizării pe trimestre a bugetului aprobat sau prin virări de credite de angajament şi credite bugetare.

Alte măsuri vizează:

  • majorarea de la un miliard de lei la două miliarde de lei a plafonului de contractare de împrumuturi pentru unităţile administrativ-teritoriale;
  • majorarea plafonului de contractare a împrumuturilor de către unităţile administrativ-teritoriale cu suma de 1,5 miliarde de lei, precum şi a plafonului de tragere cu suma de 0,7 miliarde de lei; reglementarea modalităţii de utilizare la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale a excedentului anilor precedenţi, precum şi a sumelor neutilizate pentru implementarea Programului pentru şcoli al României, precum şi unele măsuri cu privire la rectificările bugetelor autorităţilor locale;
  • reglementarea unor măsuri cu privire la aplicarea prevederilor art. 32 alin. (1) – (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2024, nr. 421/2023 precum şi cu privire la activitatea operatorilor economici cu capital integral de stat.

Totodată, Guvernul propune, prin proiect, posibilitatea încheierii de contracte adiţionale la contractele de finanţare încheiate din fonduri externe nerambursabile cu beneficiarii pentru infrastructura de transport feroviar şi/sau cu metroul, având ca sursă de finanţare emisiunea de euro-obligaţiuni verzi.

Guvernul mai are în vedere:

  • autorizarea ordonatorilor principali de credite să opereze virări în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri proprii, respectiv în bugetele instituţiilor finanţate parţial din venituri proprii;
  • autorizarea ordonatorilor principali de credite să aprobe spre finanţare programe bugetare noi, prin redistribuiri de la celelalte programe finanţate în prezent;
  • reglementări cu privire la proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente perioadei de programare 2021-2027.

„În vederea implementării facile a proiectelor referitoare la infrastructura de transport feroviar şi transport cu metroul, autorităţile de management ale programelor operaţionale pentru perioada de programare 2021-2027 sau după caz coordonatorii de reformă/investiţii ai PNRR stabiliţi potrivit legii pot încheia acte adiţionale la contractele de finanţare încheiate cu beneficiarii pentru infrastructura de transport feroviar şi/sau pentru infrastructura de transport cu metroul, cu avizul Ministerului Finanţelor, în limita sumelor disponibile a fi alocate provenind din împrumuturi contractate de România din emisiunile de obligaţiuni verzi pentru a asigura finanţarea categoriilor de cheltuieli neeligibile, a cofinanţărilor sau după caz a finanţării publice naţionale sau oricăror alte categorii de cheltuieli stabilite potrivit legii cu respectarea legislaţiei privind datoria publică şi a HG 83/2024 privind aprobarea Cadrului referitor la finanţarea unor proiecte care sunt destinate protejării mediului înconjurător şi combaterii schimbărilor climatice şi doar în limita creditelor de angajament şi a creditelor bugetare alocate cu această destinaţie prin legea bugetului de stat”, se mai arată în document.

Astfel, se asigură o sursă de finanţare concretă unor proiecte de infrastructură verde, în condiţiile în care se asigură şi posibilitatea utilizării în continuare a emisiunilor de euroobligaţiuni verzi care beneficiază de o cerere foarte mare din partea mediilor investiţionale cu beneficii din perspectiva diversificării bazei investiţionale şi asupra costurilor de finanţare (prin emisiune de euro-obligaţiuni verzi în sumă de două miliarde euro şi maturitate de 12 ani, din acest an, a beneficiat de o prima negativă de emisiune, respectiv o reducere a marjei de 10 bps – 0,1%).

Măsuri dure de AUSTERITATE la stat: Deficit bugetar major în România

Deficitul bugetar la 31 iulie 2023 era în procent de 4,02% din PIB respectiv în valoare absolută 71,19 miliarde lei corespunzător unui nivel al veniturilor totale realizate în valoare de 331,39 miliarde lei şi a unor cheltuieli totale în valoare de 402,59 miliarde lei, arată nota de fundamentare a proiectului.

În acest context, faţă de nivelul planificat al deficitului bugetar în anul 2024 de 5% există perspectiva depăşirii ţintei de deficit bugetar planificată potrivit bugetului aprobat în valoare de 5% din PIB, respectiv în valoare absolută 88,35 miliarde lei.

În acelaşi timp, România, potrivit Regulamentelor Comisiei Europene, este în procedură de deficit bugetar excesiv astfel încât până la data de 15 octombrie 2024 este nevoie să fie depus un plan fiscal-structural pentru a ajusta deficitul bugetar sub 3% din PIB potrivit reglementărilor europene.

Astfel, pentru România este important ca în anul 2024 ţinta de deficit bugetar să fie la un nivel rezonabil încât să permită o ajustare anuală de deficit bugetar de 0,74% din PIB pentru a permite implementarea proiectelor de investiţii finanţate din PNRR, respectiv Politica de Coeziune şi să asigure o dezvoltare sustenabilă pe termen lung, se mai spune în nota de fundamentare.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: Hramul Sfântului Cuvios Antonie cel Mare, prilej de rugăciune și bucurie pentru credincioșii din Botoșani

Publicat

Publicitate

Zeci de credincioși au umplut, vineri seară, până la refuz, bisericuța din cartierul Rotunda, adunați în duh de rugăciune și evlavie pentru a-l cinsti pe Sfântul Cuvios Antonie cel Mare, ocrotitorul spiritual al parohiei. Atmosfera de sărbătoare a marcat începutul hramului unuia dintre cei mai mari asceți ai creștinătății.

Slujba Vecerniei cu Litie a fost oficiată de un sobor impresionant de preoți din municipiul Botoșani, în frunte cu părintele protopop Petru Fercal, momentul liturgic deschizând în mod solemn sărbătoarea hramului. Glasurile a peste treizeci de slujitori ai altarului au răsunat în lăcașul de cult închinat Sfântului Antonie, la unison cu inimile credincioșilor prezenți. „Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace…”  a răsunat plin de emoție, în lăcașul ocrotit de sfânt, din glasurile slujitorilor altarului, puternic și în același timp cutremurător

Răspunsurile liturgice au fost oferite de un grup de psalți din mai multe parohii botoșănene, dar și de seminariști veniți de la Iași, imnurile de slavă completând frumusețea și solemnitatea slujbei. La final, prin rugăciunea Litiei, au fost binecuvântate pâinea, grâul, vinul și untdelemnul, elemente simbolice folosite în cultul divin public, spre întărirea sufletească a credincioșilor.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de părintele Nicolae Crăciun, fostul protopop de Hârlău, oaspetele subliniind importanța exemplului de viață al Sfântului Antonie cel Mare, model de smerenie, nevoință și credință lucrătoare, îndemnând credincioșii să urmeze, în măsura puterilor lor, calea rugăciunii și a apropierii de Dumnezeu.

La rândul său, părintele paroh Dumitru Butnariuc a mulțumit credincioșilor pentru prezența numeroasă la slujbă, precum și pentru osteneala și implicarea constantă în viața parohiei. Acesta a evidențiat dorința comunității de a lăsa în urmă o mărturie vie a credinței creștine, care să dăinuie peste generații, în cartierul Rotunda.

Seara s-a încheiat respectând tradiția, enoriașii parohiei oferind celor prezenți pachete cu bunătăți pregătite de gospodinele renumite din cartier și vin fiert, ca expresie a dragostei creștine și a ospitalității.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Modificări în acordarea despăgubirilor RCA. Dreptul la despăgubiri morale, extins și pentru victimele indirecte

Publicat

Publicitate

Modificări în acordarea despăgubirilor RCA. O lege oficializată recent a extins dreptul la despăgubiri morale și pentru victimele indirecte, în cazurile de vătămare corporală sau a sănătății unei persoane. Modificările au fost necesare după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională limitarea acestor despăgubiri doar la victimele directe, scrie alba24.ro.

Până recent, soțul, copiii sau părinții victimelor aveau dreptul la despăgubiri în cazurile de deces. Însă situația era neclară atunci când victimele supraviețuiau cu dizabilități permanente severe – paralizie, stare vegetativă sau handicap grav. Acum, familia poate solicita despăgubiri morale proprii, separate de cele ale victimei directe.

Modificări în acordarea despăgubirilor RCA

Modificarea legislativă vine să corecteze o anomalie evidentă: suferința cauzată de un accident grav nu se oprește la persoana rănită. Când cineva rămâne cu dizabilități permanente în urma unui accident, impactul afectează întreaga familie – soțul care devine îngrijitor, copiii care își pierd normalitatea copilăriei, părinții care asistă la drama propriului copil, etc.

Modificările legislative au consecințe directe asupra sistemului de asigurări RCA. Un accident rutier grav poate genera acum mai multe cereri de despăgubiri morale distincte, nu doar una singură.

Legea nr. 231/2025, care a intrat în vigoare pe 19 decembrie 2025, vizează modificarea Codului Civil în sensul extinderii dreptului la despăgubiri morale și pentru victimele indirecte, în cazurile de vătămare corporală sau a sănătății unei persoane. 

Potrivit legii, în caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății, poate fi acordată victimei directe și o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială.

Publicitate

Au dreptul la despăgubiri pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială și ascendenții, descendenții, frații, surorile și soțul, pentru durerea încercată prin moartea victimei, precum și oricare alte persoane care, la rândul lor, ar putea dovedi existența unui asemenea prejudiciu.

Criterii pe care instanța le va avea în vedere la stabilirea despăgubirilor acordate victimelor indirecte

La stabilirea despăgubirilor, instanța va avea în vedere criterii clare, precum:

  • relația dintre victima directă și persoana care se pretinde indirect vătămată,
  • gravitatea vătămării corporale a victimei directe,
  • caracterul său permanent și iremediabil, care să afecteze sever ori în mod excepțional posibilitățile de viață familială ale victimelor indirecte în interacțiunea lor cu victima directă.

Prin decizia Curții Constituționale nr. 342 din 9 iulie 2024, publicată în Monitorul Oficial din 7 octombrie 2024, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 1.391 alin. (1) din Codul civil sunt neconstituționale, în măsura în care limitează posibilitatea victimelor indirecte de a fi despăgubite pentru restrângerea posibilităților lor de viață familială și socială ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății victimei directe.

Citeste mai mult

Administratie

Primarul Botoșaniului ia în calcul acordarea de sprijin financiar persoanelor cu handicap, pentru a putea plăti impozitele

Publicat

Publicitate

Primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei (PSD), ia în calcul acordarea unor ajutoare financiare pentru persoanele cu handicap, astfel încât acestea să își poată achita taxele și impozitele locale pentru anul în curs.

El a declarat, pentru AGERPRES, că măsura ar putea fi adoptată după aprobarea bugetului local, ca urmare a faptului că, începând din acest an, persoanele cu dizabilități nu mai sunt scutite de la plata impozitului pe clădiri, terenuri și autovehicule.

‘Prin Ordonanța de Urgență, s-a modificat Codul Fiscal și avem obligativitatea de a impune persoanelor cu handicap, indiferent de gradul acestora, taxe și impozite pe proprietate și pe mijloacele de transport. Am făcut acest lucru la nivelul municipiului Botoșani, la fel cum au făcut și colegii din țară, și s-a creat o nemulțumire în rândul acestor persoane care au venituri reduse, nemaivorbind de situația dificilă în care se află. Am avut o întâlnire la Primărie și au cerut ajutorul autorității. Consiliul Local poate acorda un sprijin persoanelor cu handicap sub formă de ajutor financiar pentru cazurile mai grave și le-am transmis că vom analiza această situație după aprobarea bugetului’, a afirmat Cosmin Andrei.

Potrivit acestuia, taxele și impozitele pe clădiri și terenuri în municipiul Botoșani au fost majorate, de la 1 ianuarie 2026, în medie cu 70%. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Autostrăzile Iași-Ungheni și Suceava-Siret trebuie să fie finalizate până în 2030, a dat asigurări premierul Ilie Bolojan

Publicat

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, la Iași, că finanțarea pentru cele două capete de autostradă din Moldova – Iași-Ungheni și Suceava-Siret, a fost aprobată de Comisia Europeană, proiectele fiind considerate esențiale pentru conectivitatea regiunii și pentru componenta de apărare.

‘În primul rând, vom discuta despre cum punem în practică cel mai important proiect de conectivitate în Moldova, cele două capete de autostradă înspre Suceava-Siret și Iași-Ungheni, a căror finanțare a fost aprobată ieri de către Comisia Europeană’, a declarat presei premierul Ilie Bolojan, aflat la Iași pentru a discuta cu primarii din județ.

Potrivit acestuia, investițiile sunt finanțate prin programul european SAFE, un program dedicat apărării, dar care sprijină și infrastructura cu utilizare duală, civilă și militar, iar termenul limită de finalizare este anul 2030.

‘Este important ca, pe lângă activitatea Ministerului Transporturilor și a companiilor care implementează proiectele, administrațiile locale să creeze condițiile necesare pentru ca lucrările să poată începe cât mai repede’, a afirmat Bolojan.

Contractele de proiectare și execuție urmează să fie semnate în primăvara acestui an, urmând ca lucrările să înceapă din toamnă sau cel târziu în primăvara anului viitor, a menționat șeful Guvernului.

‘Este un punct important să clarificăm ceea ce putem face și din plan local pentru a finaliza aceste două proiecte’, a mai subliniat premierul Bolojan.

Publicitate

Vizita la Iași a acestuia vizează și discuții cu reprezentanții primăriilor din județul Iași despre măsurile bugetare și administrative pentru anul în curs. Printre temele abordate se numără bugetul de stat ce urmează să fie aprobat în februarie, taxele și impozitele locale stabilite în decembrie, precum și finanțările prin programul ‘Anghel Saligny’.

‘Un alt punct pentru care sunt aici și mâine la Botoșani, așa cum v-am spus, este să discut cu administrațiile locale despre măsurile care sunt luate astăzi în administrație, ceea ce înseamnă bugetul de stat care va fi aprobat în luna februarie, aspectele care vin de taxele și impozitele locale care au fost adoptate în luna decembrie, finanțările prin programul Anghel Saligny și toate aspectele care țin de administrația locală, în așa fel încât să creăm condiții pentru ca primarii să poată performa, iar administrația să fie în serviciu cetățenilor’, a mai spus Ilie Bolojan.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a pus, marți seara, în transparență decizională proiectul de lege privind măsurile administrative pentru creșterea capacității financiare și eficientizarea activității administrației publice centrale și locale. Guvernul ar urma să-și angajeze răspunderea pe acest proiect.

Guvernul a transmis, joi seară, că salută aprobarea de către Comisia Europeană a Aplicației depuse de România pentru finanțare prin Programul SAFE (Security Action for Europe).

Potrivit comunicatului transmis AGERPRES de Guvern, în cursul săptămânii viitoare proiectele incluse în aplicația depusă de țara noastră vor fi comunicate public. Pe același subiect, premierul Ilie Bolojan a menționat, joi seară, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că printre proiectele care vor avea finanțarea asigurată prin intermediul SAFE se numără autostrăzile din Moldova: Pașcani – Suceava – Siret și Pașcani – Iași – Ungheni. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending