Connect with us

Actualitate

Se opresc angajările, se limitează sporurile și achizițiile. Banii nefolosiți, luați de Guvern

Publicat

Publicitate

Măsuri dure de austeritate la stat: Se opresc toate angajările. Banii necheltuiți pentru proiectele cu fonduri UE, PNRR și fonduri bugetare sunt luați de guvern. Se interzic cheltuielile cu mobilier, mașini, consultanță, training. Se limitează sporurile pentru bugetarii care gestionează fonduri UE. Se opresc o serie de plăți, scrie alba24.ro.

Guvernul are în vedere limitarea acordării unor drepturi de care beneficiază anumite categorii de personal din sectorul bugetar.

Ministerul Finanțelor a propus o serie de măsuri de austeritate în domeniul bugetar, prevăzute într-un proiect de ordonanță de urgență pus în dezbatere publică.Este vorba în primul rând despre stimulentele acordate din fonduri externe nerambursabile şi decontarea cheltuielilor de transport la plecarea în concediu, precum şi limitarea, începând cu luna septembrie 2024, a unor cheltuieli cu bunurile şi serviciile şi a cheltuielilor cu investiţiile.Informația apare într-un proiect de ordonanţă de urgenţă postat pe pagina de internet a Ministerului de Finanţe, transmite Agerpres.

Prin acest proiect se propun o serie de măsuri menite să conducă la reducerea cheltuielilor bugetare şi, implicit, a deficitului bugetar.

Măsuri dure de AUSTERITATE la stat

Printre aceste măsuri se află:

  • suspendarea unor reglementări în domeniul ocupării posturilor vacante, respectiv reorganizării autorităţilor şi instituţiilor publice;
  • plata eşalonată, în perioada 2025-2029, a diferenţei dintre drepturile salariale stabilite prin acordarea valorii de referinţă sectorială în cuantum de 605,225 lei prin ordin/decizie a conducătorilor instituţiilor din sistemul judiciar şi drepturile salariale aflate în plată începând cu data de 1 ianuarie 2018;
  • reglementări cu privire la emiterea şi plata titlurilor de despăgubire emise în baza legislaţiei în domeniul despăgubirilor proprietăţii;
  • reglementări cu privire la asigurarea unei conduite prudente în ceea ce priveşte deschiderile de credite şi plăţi efectuate de către autorităţile publice.

Proiectul se referă, de asemenea, la reglementarea posibilităţii ca la nivelul Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Sănătate să poată fi utilizate sumele reţinute în temeiul art. 21 alin. (5) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice; reglementarea posibilităţii alocării din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pentru Casa Naţională de Pensii Publice şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Publicitate

În plus, se intenţionează autorizarea ordonatorilor principali de credite de a efectua virări de credite de angajament şi credite bugetare în vederea asigurării necesităţilor de finanţare curente.

Documentul mai prevede autorizarea Ministerului Finanţelor de a solicita ordonatorilor principali de credite disponibilizarea la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului a economiilor constatate din analiza execuţiei bugetare, precum şi alocarea de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului numai în situaţia în care la nivelul ordonatorului principal de credite nu este posibilă asigurarea acestora prin modificarea repartizării pe trimestre a bugetului aprobat sau prin virări de credite de angajament şi credite bugetare.

Alte măsuri vizează:

  • majorarea de la un miliard de lei la două miliarde de lei a plafonului de contractare de împrumuturi pentru unităţile administrativ-teritoriale;
  • majorarea plafonului de contractare a împrumuturilor de către unităţile administrativ-teritoriale cu suma de 1,5 miliarde de lei, precum şi a plafonului de tragere cu suma de 0,7 miliarde de lei; reglementarea modalităţii de utilizare la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale a excedentului anilor precedenţi, precum şi a sumelor neutilizate pentru implementarea Programului pentru şcoli al României, precum şi unele măsuri cu privire la rectificările bugetelor autorităţilor locale;
  • reglementarea unor măsuri cu privire la aplicarea prevederilor art. 32 alin. (1) – (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2024, nr. 421/2023 precum şi cu privire la activitatea operatorilor economici cu capital integral de stat.

Totodată, Guvernul propune, prin proiect, posibilitatea încheierii de contracte adiţionale la contractele de finanţare încheiate din fonduri externe nerambursabile cu beneficiarii pentru infrastructura de transport feroviar şi/sau cu metroul, având ca sursă de finanţare emisiunea de euro-obligaţiuni verzi.

Guvernul mai are în vedere:

  • autorizarea ordonatorilor principali de credite să opereze virări în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri proprii, respectiv în bugetele instituţiilor finanţate parţial din venituri proprii;
  • autorizarea ordonatorilor principali de credite să aprobe spre finanţare programe bugetare noi, prin redistribuiri de la celelalte programe finanţate în prezent;
  • reglementări cu privire la proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente perioadei de programare 2021-2027.

„În vederea implementării facile a proiectelor referitoare la infrastructura de transport feroviar şi transport cu metroul, autorităţile de management ale programelor operaţionale pentru perioada de programare 2021-2027 sau după caz coordonatorii de reformă/investiţii ai PNRR stabiliţi potrivit legii pot încheia acte adiţionale la contractele de finanţare încheiate cu beneficiarii pentru infrastructura de transport feroviar şi/sau pentru infrastructura de transport cu metroul, cu avizul Ministerului Finanţelor, în limita sumelor disponibile a fi alocate provenind din împrumuturi contractate de România din emisiunile de obligaţiuni verzi pentru a asigura finanţarea categoriilor de cheltuieli neeligibile, a cofinanţărilor sau după caz a finanţării publice naţionale sau oricăror alte categorii de cheltuieli stabilite potrivit legii cu respectarea legislaţiei privind datoria publică şi a HG 83/2024 privind aprobarea Cadrului referitor la finanţarea unor proiecte care sunt destinate protejării mediului înconjurător şi combaterii schimbărilor climatice şi doar în limita creditelor de angajament şi a creditelor bugetare alocate cu această destinaţie prin legea bugetului de stat”, se mai arată în document.

Astfel, se asigură o sursă de finanţare concretă unor proiecte de infrastructură verde, în condiţiile în care se asigură şi posibilitatea utilizării în continuare a emisiunilor de euroobligaţiuni verzi care beneficiază de o cerere foarte mare din partea mediilor investiţionale cu beneficii din perspectiva diversificării bazei investiţionale şi asupra costurilor de finanţare (prin emisiune de euro-obligaţiuni verzi în sumă de două miliarde euro şi maturitate de 12 ani, din acest an, a beneficiat de o prima negativă de emisiune, respectiv o reducere a marjei de 10 bps – 0,1%).

Măsuri dure de AUSTERITATE la stat: Deficit bugetar major în România

Deficitul bugetar la 31 iulie 2023 era în procent de 4,02% din PIB respectiv în valoare absolută 71,19 miliarde lei corespunzător unui nivel al veniturilor totale realizate în valoare de 331,39 miliarde lei şi a unor cheltuieli totale în valoare de 402,59 miliarde lei, arată nota de fundamentare a proiectului.

În acest context, faţă de nivelul planificat al deficitului bugetar în anul 2024 de 5% există perspectiva depăşirii ţintei de deficit bugetar planificată potrivit bugetului aprobat în valoare de 5% din PIB, respectiv în valoare absolută 88,35 miliarde lei.

În acelaşi timp, România, potrivit Regulamentelor Comisiei Europene, este în procedură de deficit bugetar excesiv astfel încât până la data de 15 octombrie 2024 este nevoie să fie depus un plan fiscal-structural pentru a ajusta deficitul bugetar sub 3% din PIB potrivit reglementărilor europene.

Astfel, pentru România este important ca în anul 2024 ţinta de deficit bugetar să fie la un nivel rezonabil încât să permită o ajustare anuală de deficit bugetar de 0,74% din PIB pentru a permite implementarea proiectelor de investiţii finanţate din PNRR, respectiv Politica de Coeziune şi să asigure o dezvoltare sustenabilă pe termen lung, se mai spune în nota de fundamentare.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Trei echipe pe podium, la finalul Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar, etapa națională, la volei pentru gimnaziu fete

Publicat

Publicitate

În perioada 15-18 mai 2025, Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona a fost gazda Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar, etapa națională, la volei pentru gimnaziu fete, ediția 2024-2025.

Trei echipe au urcat pe podium la finalul competiției și au fost premiate ieri la festivitatea de închidere a olimpiadei:

Locul I – Liceul Teoretic „Jozef Tajovsky” Nădlac, jud. Arad;

Locul al II-lea – Liceul Teoretic „Marin Preda” București;

Locul al III-lea – Școala Gimnazială „Lucian Grigorescu” Medgidia, jud. Constanța.

 

Publicitate

Evenimentul a fost  organizat de Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local al comunei Vorona.

„Felicitări tuturor voleibalistelor participante care, indiferent de locul ocupat în clasament, au demonstrat nu doar calități sportive remarcabile, ci și caracter, respect față de adversar și dăruire față de echipă!

Felicitări cadrelor didactice și antrenorilor care au fost alături de aceste fete pas cu pas, motivându-le și pregătindu-le pentru performanță!

Felicitări echipelor și sportivelor câștigătoare, celor care, prin pasiune pentru volei, pun bazele viitorului sportului românesc!

România are nevoie de generații puternice, motivate și curajoase – precum aceste fete!” a declarat Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general.

Citeste mai mult

Economie

Angajatori din Botoșani, sancționați pentru neplata salariilor. Peste 110.000 lei din amenzi, în doar o lună

Publicat

Publicitate

În cursul lunii aprilie, în domeniul relațiilor de muncă, au fost efectuate 50 controale. Au fost dispuse 74 măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate, au fost aplicate 8 sancţiuni contravenționale, reprezentând amenzi în valoare de 110.500 lei.

Deficiențele constatate au vizat:

– neplata salariilor;

– neplata orelor de muncă suplimentare;

– nepăstrarea la locul de muncă a unei copii după contractul individual de muncă;

– lipsa evidenței timpului de muncă;

Publicitate

– neacordarea repausului săptămânal de 48 de ore consecutive;

– neeliberarea de către angajatori a documentelor aferente încetării activității de către    salariat (decizie de încetare, adeverință privind activitatea prestată, extras Revisal).

Angajatorii sancționați contravențional au încălcat prevederi ale legislației muncii, referitoare la:

– încheierea contractelor individuale de muncă în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat (art.16 alin.(1) din Legea nr.53/2003);

– înregistrarea contractelor individuale de muncă în registrul general de evidență a salariaților și transmiterea la inspectoratul teritorial de muncă, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat (art.16 alin.(2) din Legea nr.53/2003);

– obligația angajatorului de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de către salariat, cu evidențierea orelor de începere și de sfârșit ale programului de lucru (art.119 alin.(1) din Legea nr.53/2003);

– completarea registrului general de evidență a salariaților cu date eronate sau incomplete (art.8 alin.(3) lit.b) din H.G. nr.905/2017).

De asemenea, în luna aprilie, Compartimentul Contracte Colective de Muncă şi Monitorizare Relaţii de Muncă a eliberat 203 de certificate/rapoarte cu informaţii extrase din baza de date gestionată de Inspecţia Muncii, 40 de parole pentru transmiterea on-line a registrului electronic al salariaţilor și un număr de 3 carnete de muncă aflate în gestiune şi neridicate de titulari în termenul legal.

Totodată, au fost preluate, la sediul inspectoratului de muncă, 183 de registre electronice de evidenţă a salariaţilor.

 

În domeniul securității și sănătății în muncă, în cursul lunii aprilie, s-au desfăşurat următoarele activităţi:

– au fost efectuate controale la un număr de 40 agenţi economici, din care au fost sancționați 20, au fost constatate 38 neconformităţi şi au fost dispuse 46 de măsuri, fiind aplicate 6 amenzi în valoare de 45.000 lei și 31 avertismente;

– Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani i-au fost comunicate 9 evenimente de

către angajatori;

– 5 evenimente au fost cercetate de angajatori și avizate de Inspectoratul Teritorial  de Muncă Botoșani;

– 2 evenimente au fost comunicate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani către Inspecția Muncii;

– au fost înregistrate 6 persoane accidentate în accidente de muncă, 5 cu incapacitate temporară de muncă și una accidentată mortal.

Cele mai des întâlnite deficienţe în cadrul acţiunilor de control au fost:

– nepurtarea echipamentului individual de protecție;

– necomunicarea evenimentelor;

– semnalizare de securitate și sănătate în muncă incompletă;

– nesupravegherea stării de sănătate a lucrătorilor pentru stabilirea aptitudinii în muncă.

                  Valoarea amenzilor aplicate de către ITM Botoşani, în luna aprilie, în domeniile de competență, este de 155.500 lei.                 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele din diaspora. Europa de Vest a votat masiv cu George Simion. Harta votului

Publicat

Publicitate

Românii din SUA, Republica Moldova, China și Rusia au votat în majoritate Nicușor Dan, în timp ce George Simion s-a impus în Europa de Vest, relatează ADEVĂRUL.

Rezultatele din diaspora

George Simion a obținut 912.553 de voturi în diaspora, iar Nicușor Dan 720.996, respectiv 55,86 % – 44,14 % din voturile exprimate.
Potrivit datelor centralizate din secțiile de votare din străinătate, Nicușor Dan a obținut majoritatea voturilor în 83 de regiuni ale lumii, în timp ce liderul AUR a fost preferat în doar 11 regiuni, în Europa de Vest. George Simion a reușit să câștige în mai multe state vest-europene, cunoscute pentru prezența masivă a românilor, dar diaspora globală s-a pronunțat clar în favoarea lui Nicușor Dan. Primarul Capitalei a dominat în Europa Centrală și de Est – Polonia (81,59%), Ucraina (75,29%), Bulgaria (76,63%) – dar și în Australia (73,14%) și Noua Zeelandă (87,71%). America și Asia (Japonia 90,06%, China 84,23% și India 81,13%) au votat covârșitor în favoarea lui Dan, aceeași tendință menținându-se și în America de Sud: Columbia (92,59%), Peru (88,89%) și Brazilia (86,7%).

Nicușor Dan a reușit să convingă românii să voteze pentru el și să-și schimbe votul față de primul tur în: Portugalia, Danemarca, Țările de Jos, Rusia, Ucraina, Belarus, Israel, Turcia, Grecia, Brazilia, Etiopia, Zimbabwe, liban, Siria, Iordan.

Liderul AUR George Simion a primit cele mai multe voturi în:

– Spania – 67,98%

Publicitate

– Germania – 68,31%

– Cipru – 67,64%

– Italia – 66,78%

– Austria – 66,09%

– Belgia – 65,41%

– Marea Britanie – 58,46%

– Franța – 57.25%

– Irlanda – 53.3%

– Islanda – 53%

– Norvegia – 50.04%.

În restul ţărilor, Nicuşor Dan a obţinut mai multe voturi decât George Simion. Noul președinte a obținut cel mai mare procent în Republica Moldova – 88%. În China, Nicușor Dan a fost votat de 84.23% din români, iar în Rusia de 58.65%.

Cu toate acestea, după centralizarea tuturor voturilor, Simion conduce în diaspora cu 55,86%, cu o diferență de 191.557 voturi față de Nicușor Dan însă nu a fost suficient pentru victorie.

Peste 11,6 milioane de români au votat duminică, 18 mai, pentru a-și alege președintele pentru următorii cinci ani. După centralizarea tuturor proceselor verbale, rezultatele arată că Nicuşor Dan a obţinut 53,60% din voturi, iar George Simion – 46,40%.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Economie

Alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României reprezintă un semnal pozitiv pentru economie (analiză)

Publicat

Publicitate

Alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României reprezintă un semnal pozitiv pentru economie, într-o perioadă în care provocările economice riscă, în continuare, să ducă România în zona de junk, potrivit unei analize realizate de compania de consultanță Frames.

‘Nicușor Dan are obligația de a reclădi încrederea investitorilor și de a pune în practică reformele esențiale pentru România. Va fi, cu singuranță, cel mai greu mandat de președinte din istoria recentă. Nicușor Dan vine la Palatul Cotroceni într-o perioadă în care România este aproape de junk, de economie nerecomandată investițiilor. Iar această perspectivă nu este cauzată de evoluția business-ului, de dinamica sectorului privat ci de eșecul politicilor publice în zona de administrare a banilor publici. Noul președinte își preia mandatul într-o perioadă în care deficitul bugetar al României a atins un nivel istoric, demn de o țară aflată în război’, se arată în analiza citată.

Potrivit analiștilor de la Frames, respectarea acordului cu UE privind deficitul bugetar trebuie să devină principala prioritate a noului guvern de la București.

‘Reclădirea încrederii investitorilor în România are nevoie de dovezi concrete de bună guvernare și sperăm ca dl. Dan împreună cu noul guvern să se focuseze pe reducerea deficitului bugetar care, după primele trei luni, a atins un nivel îngrijorător. Menținerea deficitului la 7% în 2025, ca prim pas în acordul pe 7 ani cu CE, este esențială pentru România”, a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames, citat într-un comunicat transmis AGERPRES.

Potrivit analiștilor de la Frames, dincolo de formarea noului guvern, o primă dovadă concretă a angajamentelor noii puteri va fi dată de programul de guvernare.

‘Avem nevoie de un guvern format din experți, din oameni cu experiență și expertiză capabili să restructureze cheltuielile publice, să construiască un program de guvernare realist, plecând de la realitățile economice, un program cu un timeline foarte clar și cu măsuri menite să limiteze risipa banului public și să susțină economia’, arată analiza Frames.

Publicitate

Creșterea taxelor reprezintă un adevărat sepuku financiar, menționează sursa citată.

Potrivit analiștilor de la Frames, noul Guvern ar trebui să evite pe cât posibil creșterea taxelor, o măsură care riscă să ducă economia în recesiune.

‘Avem peste 170.000 de firme ce angajează peste 500.000 de oameni care, în momentul de față, sunt într-o situație de risc economic – oricând se pot închide pe fondul scăderii vânzărilor, accentuării blocajului financiar și accesului limitat la creditare. Acestea angajează, pe scara economiei, alte peste 350.000 de firme astfel că, dacă vom crește taxele și le vom accentua mai ales problemele legate de vânzări, riscurile unui fenomen de tip castel de cărți de joc riscă să apară. Firmele se vor prăbuși pe lanțuri economic una după alta, afectate de problemele partenerilor de business”, mai arată analiza.

Potrivit experților, creșterea TVA, a taxei pe venituri, a accizelor etc ar trebui să fie ultima soluție la care noua guvernare să apeleze.

‘Există date încurajatoare în privința încasărilor din aprilie. Să nu uităm că ne așteaptă un nou val de inflație generat de creșterea prețului la energie și probabil și a liberalizării pieței de gaze. S-ar putea ca acestea să aducă mai mulți bani la buget. Să nu ne pripim să creștem taxele și să căutăm soluțiile alternative. Reducerea deficitului de la 9 la 7% nu este o misiune imposibilă, mai ales în condițiile în care există o mulțime de cheltuieli care pot fi reduse, de la cheltuielile cu bunuri și servicii la investițiile aberante în stadioane de sute de milioane de euro într-un an în care statul nu a fost capabil să indexeze alocațiile pentru copii”, afirmă Adrian Negrescu.

În plus, noua administrație de la București va trebui să renunțe ‘la ideile aberante’ privind plafonarea prețurilor, subliniază analiștii.

‘Plafonările la alimente n-au funcționat, cele din zona asigurărilor au fost o catastrofă, cele la energie vor trebui ridicate. Este timpul să lăsăm business-ul să funcționeze după principiile economiei de piață , să încurajăm concurența nu să stabilim, arbitrar, prețurile și tarifele”, afirmă aceștia.

Reformele sunt cruciale, mai arată analiza.

Dincolo de reducerea deficitului public și menținerea nivelului de taxare, noua putere reprezentată de Nicușor Dan va trebui să pună în practică toate reformele amânate din considerente electorale de către fostele guvernări, precizează autorii cercetării.

‘Noua lege a salarizării în sectorul bugetar reprezintă un punct important pe agenda viitoarei guvernări. România nu își mai permite să plătească o sumă uriașă, de peste 180 de miliarde de lei, pentru un aparat bugetar insuficient reformat în care performanța nu este încurajată. Sistemul de salarizare, cel de premiere, sporurile și celelalte facilități acordate bugetarilor trebuie regândite pentru a premia expertiza și rezultatele pozitive”, arată analiza.

Reforma salarizării va trebui să fie însoțită de mult dorita reformă administrativă, pe care președintele și viitorul cabinet vor trebui să o pună în practică.

‘Avem aceeași organizare administrativă ca în anii 60. Între timp, România s-a enclavizat economic și social, s-au produs mișcări ample de populație, iar arhitectura de instituții publice trebuie să urmeze acest trend. O reorganizare de tip european, cu servicii publice focusate pe zone de dezvoltare, trebuie să se afle în prim-plan. Marile orașe trebuie se reprezinte aria de la care, pe orizontală, să dezvoltăm servicii publice de sănătate, educație, transport care să permită, de exemplu, unui locuitor din Ploiești sau din Videle să ajungă rapid la București unde să lucreze și apoi să revină rapid în comunitatea locală. Enclavizarea economică e o realitate și trebuie să construim serviciile publice cu gândul la viitor, la dinamica economică și socială”, spune Negrescu.

Un alt capitol important din seria de reforme pe care noua administrație va trebuie să se focuseze o reprezintă zona fiscală, acolo unde este nevoie de soluții concrete pentru a da încredere investitorilor și a insufla predictibilitate mediului economic.

‘Toate e-urile fiscale introduse în ultimii ani s-au dovedit inutile, birocratice și credem că trebuie eliminate. Este nevoie, totodată, de o regândire a Codului Fiscal în sensul susținerii business-ului și eliminării birocrației excesive, mai ales în zona de procedură fiscală. Dincolo de menținerea TVA, trebuie eliminate impozitul minim pe cifra de afaceri pentru marile companii și impozitul pe stâlp, două măsuri antieconomice care au generat efecte negative în economie. Considerăm, pe de altă parte, că noul guvern va trebui să reformeze ANAF, să focuseze activitatea Fiscului pe marea evaziunie și să ia măsuri concrete, precum taxarea inversă, soluții menite să limiteze fraudele cu TVA”, mai arată analiza Frames.

Potrivit experților, statul trebuie, totodată, să găsească soluții pentru a impozita sumele nejustificate și a taxa veniturile exportate în paradisurile fiscale.

Guvernele ultimilor ani s-au lăudat excesiv cu investițiile făcute de statul român drept o soluție economică menită să aducă creștere economică. Realitatea a arătat că multe dintre ele au fost ineficiente, costisitoare și fără efect în economia reală.

‘Ne-am propus prea multe și am făcut prea puține. PNRR-ul a fost un fel de șaorma cu de toate la capitolul investiții. În loc să ne focusăm pe investițiile care pot aduce dezvoltare pe orizontală, de la infrastructura de transport la logistică și depozitare, am cheltuit miliarde pe construcția de stadioane, săli de sport, rețele de gaz în localități părăsite etc. Nu am construit niciun spital public, nu am construit, cel puțin în Capitală, nicio școală nouă. Trebuie să ieșim din această paradigmă a investițiilor fără cap și să ne focusăm pe infrastructură, energie și servicii sociale – esența dezvoltării unei Românii prospere în viitor”, arată analiza.

Focusul pe investițiile cu potențial de dezvoltare pe orizontală este necesar mai cu seamă că, în următorii ani, banii europeni vor fi din ce în ce mai puțini, iar focusul Bruxelles-ului se va muta de la infrastructură și servicii sociale la economie, la inovație și dezvoltare.

‘Trebuie să dezvoltăm clustere economice, o legislație favorabilă parcurilor industriale, investițiilor greenfield și atragerii de investitori mai ales în zona logistică. Trebuie să anticipăm schimbările din politicile economice ale Bruxelles-ului și să avem pregătită oferta pentru fondurile europene disponibile. Este nevoie, de exemplu, de o legislație coerentă și favorabilă atragerii fondurilor de investiții care să vină cu alternativa pentru business la finanțarea bancară. Fondul Proprietatea, de exemplu, trebuie să devină un exemplu de bune practici în acest domeniu, să atragă capital și să susțină companiile românești cu potențial, să le ofere finanțare și expertiză. Avem nevoie de un ecosistem de fonduri de investiții care să susțină inovația, performanța și lanțurile de business autohtone’, a declarat Negrescu.

Totodată, reforma pensiilor și a pieței muncii trebuie să fie ‘în prim-plan’.

O altă reformă crucială care va trebui să fie pusă în practică în următorii ani va fi cea a pieței muncii, strâns legată de cea a pensiilor.

Potrivit experților, România are nevoie de o regândire a taxării în zona forței de muncă, menită să stimuleze crearea de locuri de muncă și să crească salariile.

‘Avem cele mai mari taxe pe salariu minim din UE. Este nevoie de o scădere a taxelor pe muncă și o regândire a modului în care taxăm veniturile oamenilor. Trebuie să încercăm să evităm să mai taxăm orice venit cu bani pentru sănătate, să stabilim o limită de la care CAS-ul să nu mai poată fi aplicat oricărui venit. Trebuie să încurajăm oamenii să aibă mai multe activități, mai multe venituri, să sprijinim inițiativa privată și, în primul rând, crearea de locuri de muncă’, susțin experții Frames.

O extindere a sistemului bonurilor de masă este, de asemenea, necesară având în vedere focusul angajaților pe acest beneficiu și a efectelor sale pozitive, mai ales în zona reducerii evaziunii fiscale din industria alimentară și cea a serviciilor.

Reforma pieței muncii este strâns legată de cea a pensiilor, o problemă care se dovedește a fi o ‘bombă cu ceas’ în România.

‘În orizontul anului 2030 vor ieși la pensie peste 1,3 milioane de oameni, decrețeii. Cine le va lua locul? Cum le vom plătii pensiile în condițiile în care, în prezent, deficitul de la bugetul de pensii depășește deja 40 de miliarde de lei anual. Stimularea natalității prin susținerea familiilor cu facilități fiscale, alături de reducerea taxelor pe muncă trebuie să se afle în prim-plan’, a adăugat Negrescu.

Potrivit experților de la Frames, acestea sunt doar câteva dintre reformele pe care noua putere va trebui să le pună în practică. Esențială, din această perspectivă, va fi atragerea expertizei din sectorul privat, un joint venture între stat și privat pe zonele de dezvoltare economică, de monitorizare a performanței statului, de dezvoltare a unei legislații favorabile, adaptată noii realități economice fiind absolut esențială. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending