Măsuri dure de austeritate la stat: Se opresc toate angajările. Banii necheltuiți pentru proiectele cu fonduri UE, PNRR și fonduri bugetare sunt luați de guvern. Se interzic cheltuielile cu mobilier, mașini, consultanță, training. Se limitează sporurile pentru bugetarii care gestionează fonduri UE. Se opresc o serie de plăți, scrie alba24.ro.

Guvernul are în vedere limitarea acordării unor drepturi de care beneficiază anumite categorii de personal din sectorul bugetar.

Ministerul Finanțelor a propus o serie de măsuri de austeritate în domeniul bugetar, prevăzute într-un proiect de ordonanță de urgență pus în dezbatere publică.Este vorba în primul rând despre stimulentele acordate din fonduri externe nerambursabile şi decontarea cheltuielilor de transport la plecarea în concediu, precum şi limitarea, începând cu luna septembrie 2024, a unor cheltuieli cu bunurile şi serviciile şi a cheltuielilor cu investiţiile.Informația apare într-un proiect de ordonanţă de urgenţă postat pe pagina de internet a Ministerului de Finanţe, transmite Agerpres.

Prin acest proiect se propun o serie de măsuri menite să conducă la reducerea cheltuielilor bugetare şi, implicit, a deficitului bugetar.

Măsuri dure de AUSTERITATE la stat

Printre aceste măsuri se află:

• suspendarea unor reglementări în domeniul ocupării posturilor vacante, respectiv reorganizării autorităţilor şi instituţiilor publice;
• plata eşalonată, în perioada 2025-2029, a diferenţei dintre drepturile salariale stabilite prin acordarea valorii de referinţă sectorială în cuantum de 605,225 lei prin ordin/decizie a conducătorilor instituţiilor din sistemul judiciar şi drepturile salariale aflate în plată începând cu data de 1 ianuarie 2018;
• reglementări cu privire la emiterea şi plata titlurilor de despăgubire emise în baza legislaţiei în domeniul despăgubirilor proprietăţii;
• reglementări cu privire la asigurarea unei conduite prudente în ceea ce priveşte deschiderile de credite şi plăţi efectuate de către autorităţile publice.

Proiectul se referă, de asemenea, la reglementarea posibilităţii ca la nivelul Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Sănătate să poată fi utilizate sumele reţinute în temeiul art. 21 alin. (5) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice; reglementarea posibilităţii alocării din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pentru Casa Naţională de Pensii Publice şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

În plus, se intenţionează autorizarea ordonatorilor principali de credite de a efectua virări de credite de angajament şi credite bugetare în vederea asigurării necesităţilor de finanţare curente.

Documentul mai prevede autorizarea Ministerului Finanţelor de a solicita ordonatorilor principali de credite disponibilizarea la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului a economiilor constatate din analiza execuţiei bugetare, precum şi alocarea de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului numai în situaţia în care la nivelul ordonatorului principal de credite nu este posibilă asigurarea acestora prin modificarea repartizării pe trimestre a bugetului aprobat sau prin virări de credite de angajament şi credite bugetare.

Alte măsuri vizează:

• majorarea de la un miliard de lei la două miliarde de lei a plafonului de contractare de împrumuturi pentru unităţile administrativ-teritoriale;
• majorarea plafonului de contractare a împrumuturilor de către unităţile administrativ-teritoriale cu suma de 1,5 miliarde de lei, precum şi a plafonului de tragere cu suma de 0,7 miliarde de lei; reglementarea modalităţii de utilizare la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale a excedentului anilor precedenţi, precum şi a sumelor neutilizate pentru implementarea Programului pentru şcoli al României, precum şi unele măsuri cu privire la rectificările bugetelor autorităţilor locale;
• reglementarea unor măsuri cu privire la aplicarea prevederilor art. 32 alin. (1) – (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2024, nr. 421/2023 precum şi cu privire la activitatea operatorilor economici cu capital integral de stat.

Totodată, Guvernul propune, prin proiect, posibilitatea încheierii de contracte adiţionale la contractele de finanţare încheiate din fonduri externe nerambursabile cu beneficiarii pentru infrastructura de transport feroviar şi/sau cu metroul, având ca sursă de finanţare emisiunea de euro-obligaţiuni verzi.

Guvernul mai are în vedere:

• autorizarea ordonatorilor principali de credite să opereze virări în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri proprii, respectiv în bugetele instituţiilor finanţate parţial din venituri proprii;
• autorizarea ordonatorilor principali de credite să aprobe spre finanţare programe bugetare noi, prin redistribuiri de la celelalte programe finanţate în prezent;
• reglementări cu privire la proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente perioadei de programare 2021-2027.

„În vederea implementării facile a proiectelor referitoare la infrastructura de transport feroviar şi transport cu metroul, autorităţile de management ale programelor operaţionale pentru perioada de programare 2021-2027 sau după caz coordonatorii de reformă/investiţii ai PNRR stabiliţi potrivit legii pot încheia acte adiţionale la contractele de finanţare încheiate cu beneficiarii pentru infrastructura de transport feroviar şi/sau pentru infrastructura de transport cu metroul, cu avizul Ministerului Finanţelor, în limita sumelor disponibile a fi alocate provenind din împrumuturi contractate de România din emisiunile de obligaţiuni verzi pentru a asigura finanţarea categoriilor de cheltuieli neeligibile, a cofinanţărilor sau după caz a finanţării publice naţionale sau oricăror alte categorii de cheltuieli stabilite potrivit legii cu respectarea legislaţiei privind datoria publică şi a HG 83/2024 privind aprobarea Cadrului referitor la finanţarea unor proiecte care sunt destinate protejării mediului înconjurător şi combaterii schimbărilor climatice şi doar în limita creditelor de angajament şi a creditelor bugetare alocate cu această destinaţie prin legea bugetului de stat”, se mai arată în document.

Astfel, se asigură o sursă de finanţare concretă unor proiecte de infrastructură verde, în condiţiile în care se asigură şi posibilitatea utilizării în continuare a emisiunilor de euroobligaţiuni verzi care beneficiază de o cerere foarte mare din partea mediilor investiţionale cu beneficii din perspectiva diversificării bazei investiţionale şi asupra costurilor de finanţare (prin emisiune de euro-obligaţiuni verzi în sumă de două miliarde euro şi maturitate de 12 ani, din acest an, a beneficiat de o prima negativă de emisiune, respectiv o reducere a marjei de 10 bps – 0,1%).

Măsuri dure de AUSTERITATE la stat: Deficit bugetar major în România

Deficitul bugetar la 31 iulie 2023 era în procent de 4,02% din PIB respectiv în valoare absolută 71,19 miliarde lei corespunzător unui nivel al veniturilor totale realizate în valoare de 331,39 miliarde lei şi a unor cheltuieli totale în valoare de 402,59 miliarde lei, arată nota de fundamentare a proiectului.

În acest context, faţă de nivelul planificat al deficitului bugetar în anul 2024 de 5% există perspectiva depăşirii ţintei de deficit bugetar planificată potrivit bugetului aprobat în valoare de 5% din PIB, respectiv în valoare absolută 88,35 miliarde lei.

În acelaşi timp, România, potrivit Regulamentelor Comisiei Europene, este în procedură de deficit bugetar excesiv astfel încât până la data de 15 octombrie 2024 este nevoie să fie depus un plan fiscal-structural pentru a ajusta deficitul bugetar sub 3% din PIB potrivit reglementărilor europene.

Astfel, pentru România este important ca în anul 2024 ţinta de deficit bugetar să fie la un nivel rezonabil încât să permită o ajustare anuală de deficit bugetar de 0,74% din PIB pentru a permite implementarea proiectelor de investiţii finanţate din PNRR, respectiv Politica de Coeziune şi să asigure o dezvoltare sustenabilă pe termen lung, se mai spune în nota de fundamentare.