Miercurea Mare este o zi foarte importantă în săptămâna care Paștele în tradiția creștină ortodoxă, și are o profundă încărcătură spirituală. Este o zi a reflecției și a pocăinței, marcată de semnificații biblice importante legate de ultimele zile din viața lui Iisus Hristos pe pământ.

În Miercurea Mare, Biserica face pomenire de trădarea lui Iuda Iscarioteanul, unul dintre cei doisprezece apostoli, care l-a vândut pe Iisus pentru 30 de arginți.

Acest act de trădare este văzut ca o lecție spirituală despre pericolul lăcomiei, al ipocriziei și al slăbiciunii sufletești.

Miercurea este ziua în care cărturarii şi fariseii au făcut sfat pentru prinderea şi uciderea Mântuitorului, temându-se de puterea pe care o avea asupra mulţimilor.

„Şi împreună s-au sfătuit ca să prindă pe Iisus, cu vicleşug, şi să-l ucidă.” (Matei, 26:4).

Şi tot acum, Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece apostoli, se duce la arhierei pentru a-l vinde pe Hristos: „A zis: «Ce voiţi să îmi daţi şi eu Îl voi da în mâinile voastre?»

Iar ei i-au dat treizeci de arginţi.

Şi de atunci căuta un prilej potrivit ca să-L dea în mâinile lor.” (Matei, 26, 15-16).

Evangheliile povestesc că Iisus a petrecut ziua de miercuri în Betania, în familia prietenilor săi, Lazăr, cel înviat din morţi, Marta şi Maria, şi în casa lui Simon Leprosul.

În Miercurea Săptămânii Sfintelor Pătimiri se face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinţei şi îndreptării omului care greşeşte.

Conform scrierilor teologice, a făcut ceea ce doreau să facă femeile mironosițe după înmormântarea Mântuitorului.

A anticipat înmormântarea lui Hristos şi pregătirea Lui cu miresme, „aducând mir de mult preţ”.

A fost mistuită de dorinţa de a i se dezlega păcatele: „Dezleagă-mi păcatele mele, aşa cum eu mi-am dezlegat părul”.

„Pe când se afla Iisus în Betania, în casa lui Simon Leprosul, S-a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir scump şi l-a turnat pe capul Lui, când şedea El la masă.

Şi văzând aceasta ucenicii Lui, le-a părut rău şi au zis:

«Pentru ce s-a făcut această pagubă? Căci acest mir se putea vinde pe un preţ mare şi se putea da săracilor».

Iisus, însă, înţelegând aceasta le-a zis:

«Pentru ce aduceţi supărare femeii? Că bun lucru a făcut ea pentru Mine. Căci pe săraci pururea îi aveţi cu voi, iar pe Mine nu Mă aveţi pururea.

Aceasta, turnând acest mir pe trupul Meu, M-a pregătit pentru îngropare.

Şi drept vă spun: oriunde se va propovădui Evanghelia aceasta în lumea toată, se va spune şi ce a făcut ea, spre pomenirea ei»”. (Matei, 26:6-13).

Miercurea Mare: Obiceiuri și tradiții populare

Miercurea Mare este adesea considerată ultima zi în care gospodinele pot începe curățenia generală de Paște, pentru că de joi încep pregătirile rituale (vopsirea ouălor, coacerea cozonacilor etc.).

În unele zone, femeile nu mai spală rufe după această zi, considerând că e păcat să muncești în timp ce se retrăiește Patima lui Hristos.

Postul este ținut cu strictețe – fără ulei sau vin. Este însă ziua în care se fac planurile pentru masa de Paște.

În Săptămâna Mare toată lumea este ocupată, pregătindu-se să întâmpine marea zi a Învierii Domnului.

Acum se face curăţenie generală în gospodărie, se mătură curţile, se repară gardurile, se curăţă şurile, se scoate nămolul din şanţuri, se face curăţenie şi în grajdul animalelor.

Dacă luni este ziua de scos lucrurile la aerisit, văruit casele, spălat sau se reparat mobila, geamurile şi perdelele, apoi muncile la câmp sunt permise doar până miercuri.

De joi, bărbaţii rămân pe lângă casă, ajutându-și nevestele la treburile casnice.

Casele trebuie să strălucească de curățenie, pentru a întâmpina Învierea Domnului aşa cum se cuvine.

Această zi ne îndeamnă la introspecție sinceră asupra propriei vieți, renunțarea la egoism și falsitate, la iertare și la apropiere de Dumnezeu.

În anul 304 trei surori din Tesalonic, Grecia, anume: Agapia, Hionia și Irina au fost întemnițate pentru că s-au găsit la ele mai multe cărți de rugăciune și epistole. Mai erau învinuite că împreună cu alte trei creștine, Casia, Filipa și Eutihia și un bărbat anume Agaton, nu au vrut nici să jertfească, nici să mănânce din carnea adusă la templu.

Cele trei surori au fost supuse judecății, însă ele au răspuns și au mărturisit pe Hristos cu mult curaj în fața judecătorului Dulcețiu. Pentru aceasta Agapia și Hionia au fost arse de vii în următoarea zi, iar sora lor mai mică, Irina, a fost adusă din nou în fața judecătorului. Însă nici Irina nu a renunțat la credința creștină, deși primise felurite amenințări.

În consecință, ea a primit cununa muceniciei, asemenea surorilor sale, fiind arsă de vie.

Halterofila Andreea Cotruța, botoșăneanca noastră de la CS Botoșani, a obținut o medalie de aur și două de argint la categoria 59 kg, astăzi, marți seară, în cadrul Campionatelor Europene de haltere desfășurate la Chișinău, în Republica Moldova.

Cotruța a obținut aurul la total, cu 208 kg, după ce a luat argint la smuls, cu 94 kg (a ratat ultima încercare, la 97 kg), și la aruncat, cu 114 kg (ratând două tentative, la 118 kg și 120 kg).

La cat. 55 kg, Estefania Dobre s-a clasat pe locul 13 la smuls, cu 75 kg, a fost a 14-a la aruncat, cu 93 kg, iar la total a ocupat locul 13, cu 168 kg.

În concursul masculin, al cat. 61 kg, Daniel Dorobete a fost al nouălea la smuls, cu 115 kg, al zecelea la aruncat, cu 135 kg, și tot al zecelea la total, cu 250 kg. La aceeași categorie, Daniel Jigău a încheiat pe 11 la ambele stiluri (95 kg la smuls, 125 kg la aruncat), cât și la total (220 kg).

După trei zile, bilanțul delegației României este de patru medalii de aur, trei medalii de argint și două de bronz. Mihaela Cambei a cucerit trei medalii de aur la cat. 49 kg, o medalie de argint a fost câștigată de Cristian Luca la cat. 55 kg (stilul smuls), iar medaliile de bronz, una a fost câștigată de Ioana Mădălina Miron (cat. 45 kg, smuls) și alta obținută de Cosmina Pană (cat. 49 kg, smuls).

România participă la Campionatele Europene de seniori de la Chișinău cu un lot de 15 sportivi (8 băieți și 7 fete).

Medicii de la Spitalul Clinic Județean de Urgență ‘Sf. Spiridon’ Iași sunt șocați după ce doi medici rezidenți la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie, în vârstă de 28 și, respectiv, 31 de ani, au murit la interval de aproximativ două săptămâni.

Purtătorul de cuvânt al Spitalului ‘Sf Spiridon’ Iași, prof.univ.dr Diana Cimpoeșu, a declarat, pentru AGERPRES, că medicii legiști și polițiștii urmează să stabilească dacă între decesele celor doi medici rezidenți există o cauzalitate comună.

‘Duminică am fost apelați prin serviciul 112, a fost echipaj de Terapie Intensivă Mobilă SMURD, care a găsit tânărul coleg de 28 de ani cu semne de moarte deja instalată. Nu avea indicații de resuscitare. Cauzele morții vor fi stabilite de Medicina Legală și Poliție. Ceea ce știm de la colegii de la Spitalul de Pneumoftiziologie este că urma o profilaxie cu medicație pentru tuberculostatice, pentru că fusese contact cu o persoană cu tuberculoză. Se afla în evidența acelui spital de la începutul anului. Dacă există o legătură de cauzalitate va stabili medicina legală și ancheta poliției’, a declarat, pentru AGERPRES, prof.univ.dr Diana Cimpoeșu.

Unul dintre medicii rezidenți decedați avea vârsta de 31 de ani, fiind din municipiul Bârlad. Medic rezident în anul V fiind, acesta trebuia să facă gărzi la secția Medicină internă de la Spitalul ‘Elena Beldiman’ din luna martie. Acesta a murit la câteva zile după prima gardă, pe 28 martie.

Cel de-al doilea caz de deces este al unui medic rezident în vârstă de 28 de ani, din localitatea Darabani, județul Botoșani. Acesta au fost găsit mort, duminică, într-un apartament din Iași în care locuia cu chirie.

Prof.univ.dr Anca Trifan, șef de clinică la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie, a declarat pentru AGERPRES că va face o analiză pentru a vedea ce poate face pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru în cazul medicilor rezidenți.

Potrivit acesteia, în cadrul Institutului de Gastroenterologie și Hepatologie activează 40 de medici primari și specialiști și 100 de medici rezidenți.

‘Înlănțuirea de evenimente (decese – n.r.) este uimitoare, incredibilă. O să facem o analiză, nu știu dacă se poate spune anchetă, o analiză efectivă a ce se poate îmbunătăți în cazul în care cineva se simte suprasolicitat. E o clinică cu vreo 100 de (medici – n.r.) rezidenți la 125 de paturi. Sunt cam un rezident la un pat. Este un volum imens de muncă nu doar pentru rezident ci și pentru un medic specialist sau medic primar, pentru cadrele universitare care pe lângă pacienți au și studenți. Este îngrozitor serviciul la Gastroenterologie. La noi pleacă din specialitate, la sfârșitul anului I sau II. Sunt unul sau doi pe fiecare generație. Când nu poți să faci un lucru, când nu ți se potrivește, când presiunea e prea mare trebuie să pleci din specialitate. Aici e mortalitatea enorm de mare. Sunt cazuri terminale, unele ajung la deces. Nu este absolut deloc ușor’, a explicat dr. Anca Trifan.

După moartea celor doi, mai mulți rezidenți din cadrul Institutului de Gastroenterologie și Hepatologie au postat pe grupurile de socializare mesaje conform cărora sunt suprasolicitați, iar programul de lucru nu este respectat.

‘În primul rând, medicii rezidenți fac treaba de asistente, infirmiere, registratoare și de brancardieri. (…) Ambulatoriul de gastroenterologie (unde sunt peste 100 de pacienți pe zi, n.r.), tot rezidenții se ocupă de avize pentru pacienți, analize și în paralel trebuie să se ocupe și de pe clinică, de pacienții internați. (…) Gărzile sunt de 24 de ore, a doua zi ești la program, obligat să stai 32 – 34 de ore treaz și să fii la fel de forjat și să dai același randament. (…) Să nu uităm riscul specialității în sine. Pacienții vin foarte gravi, cu rată de mortalitate foarte mare. Responsabilitatea rezidentului e foarte mare. Mulți trebuie să dăm rețete pe terapii biologice și antivirale de mii de euro, deci nu ai cum să greșești că altfel plătești din banii tăi. Imaginați-vă că faci asta după 24 de ore de gardă, după ce ai avut câteva stopuri (stop cardio-respirator – n.r.) în spital, multe explorări și peste 20.000 de pași făcuți’, a scris un medic rezident pe rețelele de socializare.