Zi de mare bucurie pentru credincioșii din Botoșani. Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va sluji duminică Sfânta Liturghie la Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” – Lebăda, din satul Zăicești, comuna Bălușeni, cu prilejul hramului așezământului monahal.

Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci este una dintre cele mai importante din calendarul ortodox, amintind de puterea jertfei și de semnul biruinței lui Hristos asupra morții. Pentru credincioșii care vor veni la Lebăda, momentul va fi prilej de întărire în credință, dar și de comuniune în rugăciune alături de păstorul lor duhovnicesc.

Sfințirea Sfintei Cruci închinate Eroilor

Programul liturgic al zilei va continua la ora 14.30, când Înaltpreasfințitul Părinte Teofan va săvârși slujba de sfințire a unei Sfinte Cruci ridicate pe dealul Măgurei, în Parohia „Înălțarea Domnului” – Ibănești, Protopopiatul Dorohoi. Crucea este închinată Eroilor Neamului Românesc, ca semn de recunoștință și veșnică pomenire pentru cei care și-au jertfit viața pentru credință, libertate și demnitatea poporului român.

Astfel, ziua va fi una a aducerii aminte și a unirii dintre credința creștină și memoria națională, între crucea mântuirii și crucea jertfei.

Îndemn la rugăciune și comuniune

Credincioșii din întreaga zonă sunt așteptați să participe la aceste momente de rugăciune, să se bucure de binecuvântare și să își întărească legătura cu Hristos prin semnul cel mai sfânt al creștinătății – Sfânta Cruce.

Legea „Mitică Dragomir” se schimbă: liber la bere, bannere pe garduri și fără zonă-tampon între fani. Inițiativa îi aparține deputatului Ciprian Paraschiv, fost director de organizare la FRF, care a explicat la emisiunea Fanatik Superliga care ar fi principalele noutăți, relatează cluj24.ro.

Dispare zona-tampon

Unul dintre cele mai controversate puncte – așa-numita zonă-tampon dintre galerii și restul stadionului – va fi eliminat. „Zona tampon nu are nicio relevanță. Dacă statul a construit un stadion de 30.000 de locuri, de ce să vinzi mai puține?”, a subliniat Paraschiv. Inclusiv Cluj Arena pierde câteva mii de locuri şi implicit bilete vândute din cauza acestei zone tampon.

Bannere pe garduri

O altă schimbare privește bannerele suporterilor. Acestea vor putea fi amplasate pe garduri, însă numai cu aprobarea observatorului de joc și fără să acopere ieșirile de urgență. „E normal să poți pune un banner pe un gard, atâta timp cât este verificat și acceptat”, a spus inițiatorul, la Fanatik.

 
Bere pe stadioanele din România

Legea va permite și consumul de bere cu concentrație redusă de alcool în incinta stadionului, în linie cu practica din alte țări europene. „În Anglia, când s-a interzis vânzarea, oamenii au început să bea mai mult acasă înainte de meci. Nu asta e soluția”, a argumentat deputatul.

Când ar putea intra în vigoare

Proiectul are deja avize favorabile și se află acum la patru comisii din Senat. Paraschiv estimează că până la finalul anului 2025 suporterii vor putea merge la meciuri cu bere, bannere pe garduri și fără restricția zonei-tampon.

Deși Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunța instalarea a 400 de radare fixe încă din vara acestui an, proiectul a fost blocat înainte de a începe. Lipsa finanțării împiedică lansarea licitației, iar specialiștii estimează că sistemul nu va deveni funcțional mai devreme de 2027, informează cluj24.ro.

CNAIR a lansat, în 2023, planul de achiziție și montare a 400 de radare fixe pe drumurile naționale, autostrăzi și drumuri expres. Sistemul urma să fie conectat la platforma națională de monitorizare a traficului e-SIGUR și să contribuie la reducerea vitezei excesive pe șosele. Deși termenul inițial de finalizare era vara acestui an, proiectul nu a trecut nici de etapa licitației, conform ProMotor.

Finanțarea, principala piedică

Compania de Drumuri nu poate lansa procedura de achiziție a camerelor de supraveghere din cauza lipsei banilor. Bugetul estimat pentru proiect este de 79 de milioane de lei fără TVA, iar sursele de finanțare vizate erau atât PNRR, cât și fondurile de la bugetul de stat. Până când acestea nu vor fi clar stabilite, licitația nu poate fi pornită.

Chiar și în scenariul optimist al lansării licitației în 2025, procesul ar putea dura până la un an și jumătate. Abia apoi ar urma instalarea camerelor și conectarea lor la sistemul național. Astfel, șansele ca radarele fixe să fie funcționale în 2026 sunt extrem de mici, ceea ce împinge termenul spre 2027.

România, fără niciun radar fix

În prezent, România nu are niciun radar fix în funcțiune, se bazează exclusiv pe radarele mobile ale Poliției Rutiere: 1.186 de aparate, dintre care 700 sunt tip pistol și pot fi montate pe trepied, restul fiind instalate pe autospeciale.

Amenzi și permise suspendate

Chiar și fără radare fixe, sistemul e-SIGUR și dotările Poliției Rutiere au dus la un număr mare de sancțiuni. În primele șase luni ale anului au fost aplicate aproximativ 350.000 de amenzi pentru viteză. Totodată, aproape 33.000 de șoferi au rămas fără permis de conducere pentru perioade de trei sau patru luni.

Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop s-a născut în satul Silvaşu, de lângă Hunedoara. A trăit în secolele XV-XVI şi încă din tinereţe s-a închinoviat în obştea călugărilor de le Prislop, ducând o viaţă aleasă şi plăcută lui Dumnezeu, împletită cu munca şi săvârşirea de fapte bune.

Ctitorie a Sfântului Nicodim de la Tismana, Mănăstirea Prislop este situată la 13 kilometri de Haţeg, fiind unul dintre cele mai importante aşezăminte monahale ortodoxe din Transilvania.

Cuviosul Ioan a trăit în pustnicie, într-o peşteră săpată chiar de el; a găsit un loc, situat la 500 metri de mănăstire, pe malul prăpăstios al râului Slivuţ, unde şi-a săpat o chilie de piatră, cunoscută sub numele de „chilia” sau „casa sfântului”. Restul zilelor şi le-a petrecut în această peşteră, în neîncetate rugăciuni şi ajunări, întocmai ca marii nevoitori din primele veacuri creştine.

Viaţa lui plină de sfinţenie s-a sfârşit prea devreme. Spune tradiţia populară că, pe când îşi făcea o fereastră la chilia lui, doi vânători de pe versantul celălalt al prăpastiei l-au împuşcat, fără să ştie cine era. Aşa s-a săvârşit din viaţă Cuviosul Sihastru sau Sfântul Ioan de la Prislop. Trupul său a fost îngropat într-un loc rămas necunoscut de nişte călugări, care l-au luat şi l-au dus în Ţara Românească.

De-atunci, „casa sfântului” a devenit un loc de pelerinaj şi de reculegere sufletească pentru toţi cei ce caută alinare, mângâiere şi întărire în locurile frumoase ale Prislopulu