Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a avut miercuri o întrevedere cu reprezentanții Consiliului Național al Elevilor, pentru a discuta aspecte esențiale legate de sistemul de învățământ preuniversitar din România, printre subiectele abordate o atenție deosebită fiind acordată proiectelor de planuri-cadru pentru învățământul liceal.

Potrivit unui comunicat transmis presei, discuțiile au condus la o serie de concluzii comune, menite să sprijine ‘modernizarea’ educației și adaptarea acesteia la nevoile reale ale elevilor:

* susținerea descentralizării, astfel încât școala și elevii să aibă un cuvânt mai important de spus în curriculum, inclusiv printr-un ghid care să susțină decizii informate, valorizând astfel și planul individualizat de învățare;
* susținerea transversală a disciplinelor legate de cultura națională, în condițiile regândirii modelelor și programele, pentru a facilita asimilarea adecvată a acestora indiferent de filieră;
* reducerea încărcării curriculare pentru a permite o educație mai eficientă și personalizată, după principii psihopedagogice bazate pe dovezi;
* includerea unor materii relevante pentru viață, precum educația pentru sănătate, educație pentru media, educația civică și gândirea critică, nu doar ca unități de învățare în discipline din trunchiul comun, ci și ca discipline oferite prin curriculum la decizia elevului din oferta școlii.

‘Această întrevedere marchează un pas important spre un sistem educațional mai eficient și modern, care pune accent pe nevoile reale ale elevilor și pe dezvoltarea competențelor necesare pentru viitor’, se arată în comunicat. AGERPRES

Mircea Cărtărescu NU a fost admis ca membru corespondent în Academia Română: i-a lipsit un vot în cadrul procedurii de admitere care s-a desfășurat, miercuri, în Adunarea Generală a forului, scrie alba24.ro.

Membrii corespondenți ai Academiei Române sunt, teoretic, aleși dintre personalitățile cu activitate de creație de mare valoare, apreciată după impactul asupra dezvoltării științei, culturii, vieții sociale și economice a societății.

Mircea Cărtărescu este scriitorului român contemporan cu cea mai mare notorietate națională și internațională, dar

acest lucru nu pare a fi suficient.

Mai mult, de numele lui s-a vorbit și în contextul premiului Nobel, fiind considerat singurul scriitor român cu șanse să îl obțină în prezent.

„Din păcate, a căzut la votul Adunării generale, astăzi, la distanță de un vot. Trebuia să ia 74 de voturi ca să aibă două treimi din numărul votanților și a obținut numai 73. Este o mare părere de rău pentru noi, pentru că a fost susținut cu multă căldură de secție, dar…” a spus Zafiu.

Cine este Mircea Cărterescu

Mircea Cărtărescu este unul dintre cei mai importanți scriitori contemporani români, cunoscut pentru stilul său complex, oniric și profund metaforic. S-a născut pe 1 iunie 1956 la București și este poet, prozator, eseist și profesor universitar.

Cărțile sale cele mai cunoscute includ:

• „Nostalgia” (1993) – o colecție de proze fantastice
• „Orbitor” (1996-2007) – o trilogie monumentală formată din Aripa stângă, Corpul și Aripa dreaptă
• „Solenoid” (2015) – considerat de mulți capodopera sa
• „Melancolia” (2019) – un volum de proză scurtă introspectivă
• „Theodoros” (2023) – un roman amplu cu elemente istorice și fantastice

Stilul lui Cărtărescu combină realismul magic, suprarealismul și literatura de factură autobiografică. A primit numeroase premii internaționale și este adesea menționat ca posibil laureat al Premiului Nobel pentru Literatură.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

„Cafeneaua literară” nr. 1 din 2025. Liviu Mățăoanu publică un articol însoțit  de o bogată iconografie și având titlul ”O ilustrare a debutului în literature română a lui Mihai Eminescu”. Rețin: „Ca un poet născut sub o stea norocoasă, Mihai Eminescu se luptă și azi cu data debutului său în literature română.  Unii istorici literari consideră că debutul real este publicarea poeziei „De-aș avea”, în Revista „Familia” din 25 februarie / 9 martie 1866, alții că debutul absolut a fost cel din revista gimnaziștilor din Cernăuți, care au străns șapte poezii pe care le-au publicat (probabil) în ianuarie 1866.  (Chiar mai mult, unii consider că a debutat în 1865, cu „Viața” și ”Stele-n cer”).  (,,,) „Poezia de debut a lui Mihai Eminescu, în Revista „Familia”, nr. 6, 25 februarie / 9 martie (stil nou), An 2, 1866, p. 11 (68), prin care  Eminescu devine, pentru totdeauna, Eminescu”;

„Cafeneaua literară” nr. 1 din 2025. Ion Simuț, adoptând un stil polemic, publică „Confesiunile unui opinioman”, având ca țintă pe Ștefan Borbely. Voi reține,însă,  un punct de vedere al lui Simuț despre revista  „România literară”: „Pe de altă parte, „România literară” își afirmă în ultima vreme un spirit mai deschis, ieșind treptat de sub zodia sectarismului și exclusivismelor. E ca un muribund, intolerant și antipatic până de curând, care,  aflat în declin de vitalitate, mulțumește tuturor pentru asistență și generozitate, face daruri în dreapta și în stânga (adică publică) peste orice așteptări”;

„Cafeneaua literară” nr. 1 din 2025.  Jean Dumitrașcu își continuă serialul său despre  ”Generația 60 – generația socialismului”.  Episodul 40 o are în vizor pe Victoria Ana Tăușan, văzută ca o proletcultistă păstrătoare a cadențelor comunismului.  Voi reține, și aici, doar punctual de vedere privind revista „România literară”: „… aceasta e o revistă  atemporală, de grup, care nu ține cont de scriitorii comuniști (îi publică pe Blandiana, Genaru, Zilieru etc.)”;

„Cafeneaua literară” nr. 1 din 2025. Dosarul revistei este semnat de Virgil Diaconu. Eseul se numește „Eminescizarea și dezeminescizarea poeziei și a criticii literare” și face parte din volumul în lucru „Arta poetică a lui Mihai Eminescu”. Rețin: 1. „Ca urmare a influențelor exercitate de marile modele literare, poetul a fost numit pe rând, fie GENERAȚIONIST – proletcultist, șaizecist, șaptezecist, optzecist, postmodernist, douămiist etc.; fie poet „CURENTIST” – neoclasic, romantic, naturalist, simbolist, poet purist, suprarealist, dadaist,  futurist, cubist, lettrist, postmodernist etc.; fie poet EMINESCIAN, ARGHEZIAN, BLAGIAN, BACOVIAN, MINULESCIAN, STĂNESCIAN, SORESCIAN etc.”; 2. Titu Maiorescu: „Tânăra generație română se află astăzi sub influența operei poetice a lui Eminescu.”;  3. Dobrogeanu-Gherea și G. Ibrăileanu), „eminescianism servil” (G. Ibrăileanu) sau „curent eminescian” (Alexandru Vlahuță). Cât despre poeții care imit„Poezia inspirată de Eminescu, dar și de alți poeți a primit numele de poezie „epigonică”, poezie „influențată”, poezie „mimetică” sau „pastișată”, poezie „textualistă”, iar poezia care imită în mod special poezia lui Eminescu i s-a spus  poezie „eminescizată” (C. ă poezia lui Eminescu, aceștia au primit numele de „epigoni”, „emuli”, poeți „eminescieni”, poeți „servil eminescieni” sau poeți „eminescizați”.”; 4. Alexandru Vlahuță: „ așa-numitul curent eminescian în poezia noastră actuală se mărginește numai la o combinare de cuvinte și de forme ale maestrului, care-a suferit în adevăr și a gamut pe coardele lirei, iată pentru ce ne și lasă reci vaietele atâtor tineri, cari se încearcă a cânta dureri străine de ei pe forme împrumutate.”; 5. Coonstantin V. Vasiliu, student în drept, ales de către Titu Maiorescu  să vorbească celor prezenți la Botoșani, la dezvelirea bustului lui Eminescu: „… privim zbuciumările neroade ale acelor pleiade ridicole de bocitori  fără lacrimi în versuri fără idei, cari au răsărit de pe urma lui Eminescu. Cine nu știe însă că aceeași ploaie, care poate împodobi câmpiile cu holde bogate, poate da viață efemeră și la sute de ciuperci. E chestier de teren.”;  

Polițiștii Biroului de Investigații Criminale Iași, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, au efectuat, luni, trei percheziții domiciliare, în județul Vrancea și două percheziții domiciliare, în județul Botoșani, în cadrul unor dosare penale în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune și introducerea în mod ilicit de telefoane mobile în penitenciar.

Din investigațiile efectuate până în prezent, s-a constatat faptul că, în perioada octombrie – noiembrie 2024, doi tineri, de 25, respectiv 27 de ani și o femeie, de 44 de ani, toți din județul Vrancea, împreună cu persoane aflate în stare privativă de libertate, ar fi indus în eroare mai multe persoane, cărora, sub pretextul unui accident rutier în care ar fi fost implicate victime ale persoanelor vătămate, le-ar fi solicitat diferite sume de bani, cauzând un prejudiciu total de aproximativ 100.000 de lei.

În urma perchezițiilor, au fost ridicate mai multe mijloace materiale de probă.

De asemenea, trei persoane au fost conduse la audieri, iar în baza probatoriului administrat în cauză, acestea au fost reținute pentru 24 de ore.

La data de 11 februarie a.c., cele trei persoane reținute au fost prezentate, cu propuneri legale, Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași și Judecătoriei Iași, instanță care a dispus arestarea preventivă, pentru 30 de zile.

Activitățile au beneficiat de sprijinul polițiștilor din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Vrancea și Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani.

Pentru a nu deveni victima unei înșelăciuni, vă recomandăm:

• Fiţi prudenţi atunci când sunteţi contactaţi telefonic pentru a fi înştiinţaţi de producerea unor evenimente în care ar fi implicate rude apropiate;
• Nu primiţi în locuinţă persoane care pretind că sunt de la diverse societăţi comerciale (de furnizare a unor servicii, firme de curierat etc.), decât după ce solicitaţi prezentarea actului de identitate şi a legitimaţiei de serviciu;
• Nu oferiţi date personale despre dumneavoastră, rude sau vecini apropiaţi, dacă sunteţi abordaţi direct sau telefonic de persoane necunoscute, sub pretextul unor presupuse câştiguri sau de către indivizi care susţin că sunt reprezentanţi ai unor companii de telefonie, cablu sau bănci;
• În cazul în care sunteţi contactaţi de persoane care pretind a fi o rudă apropiată sau susţin că sună din partea acesteia şi au urgent nevoie de bani pentru a rezolva problemele create de un accident rutier, în care ar fi fost implicată, nu daţi curs solicitării, în ciuda impulsului imediat cauzat de reacţia emoţională;
• Verificaţi dacă ruda în cauză a fost implicată într-un eveniment rutier, cereţi date despre unitatea medicală, de poliţie sau parchet unde s-ar afla aceasta şi sunaţi pentru confirmare sau luaţi legătura chiar cu persoana în cauză, pentru a vă asigura că nu este vorba despre o înşelăciune;

În cazul în care vă confruntaţi cu asemenea situaţii, adresaţi-vă de urgenţă celei mai apropiate unităţi de poliţie sau apelaţi numărul unic de urgenţă 112!!!

Este vorba despre o anchetă a polițiștilor din Iași care a vizat și persoane din județul Botoșani.