Connect with us

Eveniment

Scandal între Biserica Ortodoxă și autoritățile israeliene. Poliția a pus restricții la ceremonia de aprindere a Luminii Sfinte

Publicat

Publicitate

Biserica Ortodoxă Greacă a acuzat miercuri poliția israeliană că a încălcat libertatea credincioșilor impunând restricții cu privire la numărul de pelerini care pot participa la ceremonia „Luminii Sfinte”.

Concret, la ceremonie vor putea participa aproximativ 1.800 de pelerini, față de 10.000 în anii trecuți.

Poliția a spus că limitele sunt necesare pentru siguranță în timpul sărbătorii de sâmbătă la biserica antică a Sfântului Mormânt, locul unde se crede că Iisus a fost răstignit, îngropat și unde a înviat, scrie Times of Israel.

Sărbătoarea de sâmbătă are loc în timpul unui val neobișnuit de violență în Orașul Vechi, unde au avut loc ciocniri între poliție și credincioșii musulmani, chiar în cel mai sensibil loc sfânt al Ierusalimului, complexul Muntelui Templului, care găzduiește Moscheea Al-Aqsa.

Tensiunile s-au transformat într-o confruntare regională între Israel și Hamas și au fost punctate vineri când două surori anglo-israeliene și mama lor au fost ucise după ce mașina lor a fost atacată în apropierea unei așezări evreiești din Cisiordania.

Ce spun autoritățile din Israel. Ce spun liderii Bisericii

Israelul motivează restricțiile prin aceea că dorește să prevină un alt dezastru, după ce o panică a mulțimii într-un alt loc sfânt a provocat în 2021 moartea a 45 de persoane.

Publicitate

Liderii bisericii spun, pe de altă parte, că este scandalos să se modifice o ceremonie care a avut loc de secole.

Creștinii ortodocși consideră că în sâmbăta dinaintea Paștelui apare o flacără miraculoasă în interiorul Bisericii Sfântului Mormânt.

Patriarhul grec intră într-o cameră construită pe locul tradițional al mormântului lui Isus, și iese cu două lumânări aprinse.

Trece flacăra printre mii de oameni care țin în mână lumânări, luminând treptat pereții bazilicii întunecate.

Flacăra este apoi transferată comunităților ortodoxe din alte țări cu ajutorul unor zboruri speciale.

Negocieri eșuate

Oficialii bisericii le-au declarat miercuri reporterilor din Ierusalim că negocierile cu poliția privind restricțiile au eșuat.

„După multe încercări făcute cu bunăvoință, nu putem să ne coordonăm cu autoritățile israeliene, deoarece acestea impun restricții nerezonabile privind accesul la Sfântul Mormânt”, a spus Patriarhia Ortodoxă Greacă a Ierusalimului.

Restricțiile „vor limita accesul pentru creștini, la Biserica Sfântului Mormânt și la ceremonia Sfintei Lumini”.

Oficialii poliției au recunoscut că vor spori securitatea și vor bloca unele rute către orașul vechi.

De asemenea, au anunțat și că prezența este limitată în biserica și zona Sfântului Mormânt.

Dar, într-o conferință telefonică cu reporterii, oficialii au spus că limitele de prezență – 1.800 de persoane în interiorul bisericii, despre care oficialii greco-ortodocși au spus că este o fracțiune din anii precedenți – au fost stabilite de către biserică.

Superintendentul șef Yoram Segal de la Poliția Districtului Ierusalim a declarat reporterilor că prioritatea principală a poliției este siguranța, într-o zi în care musulmanii, creștinii și evreii își sărbătoresc propriile sărbători în Orașul Vechi.

„Vom reglementa mișcarea mulțimilor”, a spus Segal, adăugând că ceremonia va fi disponibilă în tot orașul pe ecrane video.

De la ascensiunea în acest an a celui mai de dreapta guvern al Israelului din istorie, creștinii reclamă că biserica veche de 2.000 de ani din Țara Sfântă a fost atacată din ce în ce mai mult.

Lumina sfântă de la Ierusalim: ce se întâmplă la Sfântul Mormânt

Sfântul Mormânt este inspectat încă din Vinerea Mare, imediat după prohod. Cei care fac această verificare – pentru a nu exista nicio bănuială de înscenare – sunt polițiști civili, care nu sunt creștini.

De obicei, aceștia sunt trei: un arab, un turc și un reprezentant al Statului Israel.

Rolul lor este de a inspecta încăperea Sfântului Mormânt pentru a nu exista vreo sursă de foc.

De asemenea, îi controlează corporal pe cei care vor pătrunde acolo în momentul ceremoniei religioase. Apoi, la momentul potrivit, luminile se sting, ușa se sigilează, iar la intrare rămân doar gardienii.

Lumina sfântă din Ierusalim: care este ritualul

După desfășurarea slujbei, Patriarhul Ierusalimului, îmbrăcat doar cu un stihar alb, cu epitrahil și brâu, se îndreaptă spre Sfântul Mormânt.

La intrare, Patriarhul este controlat de polițiști în prezența martorilor care aparțin tuturor confesiunilor.

Patriarhul desigilează intrarea în Mormânt și pătrunde în prima încăpere, în „Capela Îngerului”, însoțit – conform tradiției – numai de un arab de religie islamică.

Mai departe, Patriarhul intră singur în încăperea propriu-zisă a Mormântului și îngenunchează în fața lespedei.

După rugăciune, cei prezenți în biserică au adesea prilejul să observe o lumină precum un fulger, care vine prin cupola aflată deasupra Capelei Sfântului Mormânt.

Pelerinii compară această lumină cu un glob care se împrăștie în mici bucăți.

Această lumină ajunge până la lespedea Sfântului Mormânt, aprinzând astfel vata presărată deasupra.

Rolul Patriarhului este de a lua în mâini această vată aprinsă, a o așeza în două cupe de aur și a se întoarce în Capela Îngerului.

Ulterior, Patriarhul aprinde două mănunchiuri de câte 33 de lumânări fiecare, apoi iese și împarte lumina credincioșilor.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Gest de onoare: Un jandarm botoșănean a restituit un smartphone găsit pe stradă

Publicat

Publicitate

Un exemplu de integritate și profesionalism a fost oferit astăzi de un subofițer al Jandarmeriei din Botoșani, arată instituția de forță pe pagina de socializare. În jurul orei 17.00, plutonierul Claudiu Balan, aflat în serviciul de pază și protecție instituțională la Judecătoria Botoșani, a găsit un smartphone pe trotuarul Bulevardului Mihai Eminescu.

Prompt și responsabil, jandarmul a demarat imediat verificările necesare pentru a identifica proprietarul. În mai puțin de 20 de minute, acesta a reușit să contacteze persoana care își pierduse telefonul și i-a restituit bunul.

Plutonierul Claudiu Balan este absolvent al Școlii Militare de Subofițeri Jandarmi „Petru Rareș” din Fălticeni, promoția de acum cinci ani. Din septembrie 2022, acesta își desfășoară activitatea în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani, contribuind cu devotament la misiunile de asigurare a siguranței la unul dintre cele 18 obiective din competența instituției.

Acest gest simplu, dar plin de însemnătate, subliniază valorile fundamentale ale Jandarmeriei: integritate, respect față de cetățeni și implicare activă în sprijinul comunității, a explicat instituția.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 19 ianuarie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 19 ianuarie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 19 ianuarie 2025:

Loto 6/49: 23, 48, 16, 32, 6, 35

Loto 5/40: 7, 23, 4, 29, 8, 24

Noroc: 0 9 5 7 8 9 9

Noroc Plus: 2 7 7 9 2 8

Publicitate

Super Noroc: 4 2 4 9 1 8

Joker: 36, 10, 33, 43, 31 + 5

Citeste mai mult

Eveniment

F.C. Botoșani – CFR Cluj: 1-1. Egal spectaculos pe municipalul din Botoșani, în debutul anului 2025

Publicat

Publicitate

Un duel plin de tensiune a deschis anul fotbalistic 2025 pe stadionul din Botoșani, unde FC Botoșani și CFR Cluj au remizat, 1-1, într-un meci ce a marcat și revenirea oficială a lui Leo Grozavu pe banca moldovenilor.

Gazdele au început partida cu următorul „11”: Anestis în poartă, alături de Friday Adams, Sadiku, Țigănașu, Pavlovic, Enriko Papa, Ferreira, Cîmpanu, Ongenda, Bodișteanu și Chică-Roșă. De cealaltă parte, Dan Petrescu a trimis în teren o formație solidă, cu Hindrich, Graovac, Bolgado, Aly Abeid, Camora, Tachtsidis, Kader Keita, Fica, Postolachi, Louis Munteanu și Korenica.

Debut sub presiunea clujenilor

Meciul a început cu o ofensivă agresivă a CFR-ului, care a deschis rapid scorul. În minutul 10, Korenica a finalizat precis, strecurând mingea pe lângă Anestis, și a aruncat tribunele botoșănene într-un oftat colectiv. Moldovenii nu au renunțat însă și au răspuns cu o ocazie uriașă în minutul 30, când Enriko Papa a fost la un pas de egalare, dar a ratat dintr-o poziție ideală. La pauză, tabela rămânea favorabilă oaspeților, 0-1.

Repriza a doua: spectacol și determinare

Reveniți de la vestiare, jucătorii lui Leo Grozavu au ridicat ritmul jocului. În minutul 50, Chică-Roșă a fost aproape să înscrie cu o lovitură de cap bine plasată, dar mingea a ajuns direct în brațele lui Hindrich. Lupta s-a intensificat pe teren, fiecare echipă căutând să-și impună superioritatea.

În cele din urmă, eforturile botoșănenilor au fost răsplătite. În minutul 85, Lopez a reușit să transforme o fază bine lucrată în golul egalizator, spre bucuria suporterilor locali. Scorul final, 1-1, reflectă un meci echilibrat, în care ambele echipe au arătat determinare și dorință de a începe noul an cu un rezultat pozitiv.

Astfel, primul meci oficial din 2025 pentru FC Botoșani a adus un punct muncit, într-o confruntare care promite un sezon plin de emoții pentru suporterii moldoveni.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (318)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Paul Aretzu, în “România literară” nr. 1-2 din ianuarie 2025, publică comentariul critic “Timpul şi scrisul” la volumul “Zilele  unui timp infernal” (Editura “Tracus Arte”, Bucureşti, 2024) al lui Gellu Dorian. Merită reţinute câteva idei ale celui care semnează cronica: 1. “cartea este o meditaţie (ironică, gravă) asupra timpului (în aspect diverse), asociată cu fascinaţia, la fel de inefabilă, de iluzorie, de justificabilă – nejustificabilă, a scrisului”; 2. “rostogolirea insidioasă, impercetibilă a timpului subiectiv, degradează, în esenţă, orice fel de realitate, induce sentimentul zădărniciei”; 3. “deprimat, dezamăgit, poetul este (într-o variantă postmodernistă a satire eminesciene “Scrisoare I”) afectat de monotonia vieţii, de inutilitatea timpului, care se iroseşte iremediabil, fiind insesizabil de profani, dar şi de cei lucizi”;4. “stilul poetului este unul evaziv, imagistic, metaforic, inspirit,  cu sugestii ale transcendentului, transfigurare a biografiei (poetice); 5. “cartea este una majoră, profundă, cu o mare încărcătură ideatică, o constructive stilistică rafinată, cu multe aluzii livreşti, culturale, recurgând la un imaginar deosebit de expresiv, de ingenios”;

Pr. Sava Marian, în Ziarul „Lumina” din 14 ianuarie 2025, publică un articol în care prezintă geneza romanului „Geniu pustiu” a lui Eminescu. Reţinem: „În urma morţii lui Aron Pumnul (ianuarie 1866), în casa căruia crescuse, Mihai Eminescu a părăsit frumoasa Bucovină pentru a merge spre locul de formare a dascălului său de suflet: Blajul. Acolo s-a interesat de oamenii şi evenimentele de la 1848 şi a cules primele date pentru romanul „Geniu pustiu”, redactat la Bucureşti şi Viena. Ceea ce a determinat scrierea volumului a fost proclamarea şi instaurarea regimului dualist, austro-ungar, în 1867, care a desfiinţat autonomia Transilvaniei, integrînd-o în Ungaria şi a impus tuturor naţiunilor din partea de răsărit a Austriei legile diabolice maghiare, care le lipsea de orice perspectivă de dezvoltare proprie şi prespunea transformarea românilor într-o masă de sclavi. Acţiunea romanului e de fapt o cronică a faptelor de luptă ale lui Iancu şi ale moţilor săi, decişi să-şi apere libertatea cu arma în mână.  Astfel, Eminescu ne înfăţişează o adevărată icoană a Revoluţiei de la 1848 sau, cum spunea Perpessicius, un jurnal al revoluţiei. O însemnare – Iancu, Axente şi Balint – făcută cu roşu la fila 48 a manuscrisului ne încredinţează că eroul lui Eminescu era Avram Iancu, chiar dacă în roman autorul nu îl numeşte aşa”;

Arhim. Mihail Daniliuc, în  Ziarul „Lumina” din 10 ianuarie 2025, publică eseul „Biserica strămoşească şi Mihai Eminescu”. Spune autorul: „Eminescu a fost un om profund religios şi a înţeles pe deplin locul şi rolul Bisericii Ortodoxe în devenirea noastră spirituală, culturală şi naţională.  El s-a dovedit un fiu devotat al Bisericii străbune, apărând-o cu demnitate şi responsabilitate. Ba chiar putem spune că s-a arătat un vajnic susţinător al ei, cu putere în cuvânt, împotriva unor presiuni externe asupra Ortodoxiei române la acea vreme, recunoscându-i Bisericii meritul de a fi cea dintâi şcoală a neamului şi numind-o „MAMA SPRITUALĂ A POPORULUI ROMÂN”.  Autorul prezintă articolul din  „Timpul” din 16 aprilie 1878, un alt articol din aceeaşi publicaţie din 12 aprilie 1881 şi intitulat „Şi iarăşi bat la poartă”. Tot din „Timpul”, din 2 februarie 1879, este prezentat articolul „Liber – cugetător, liberă – cugetare”. Mihai Daniliuc , referindu-se şi la  articolul „Din istoria mănăstirilor închinate” („Timpul, 10 august 1878), spune: „Eminescu înfăţişează o  succintă istorie a Muntelui Athos şi a modului de organizare a vieţii monahale de acolo, prezentând în final o scrisoare a arhimandritului Chiriac, botoşănean la origine, cârmuitorul unui schit sau al  unei chilii româneşti a cărei biserică avea hramul „Întâmpinarea Domnului”, dependentă canonic de Mănăstirea Cutlumuş, veche ctitorie a Basarabilor. Acesta venea cu rugămintea de a fi ajutat la întemeierea unei biblioteci în respectiva aşezare prin donarea de cărţi sau orice alt fel de bunuri pentru sprijinirea aşezării monastice”;

Cristian Pătrăşconiu, în „România literară” nr. 1-2 din ianuarie 2025, publică un interviu cu Martin Puchner, unul dintre umaniştii de top ai lumii, autorul volumului „Cultura. Surprinzătoarele conexiuni şi influenţe dintre civilizaţii”  (Editura „Trei”, Bucureşti, 2024).  Câteva idei din interviul amintit: 1. „pentru mine, cea mai cuprinzătoare definiţie a culturii ar fi: „CEEA CE NI SE TRANSMITE AUTOMAT NOUĂ, OAMENILOR, PRIN GENE”; 2. „ce aş numi eu cultură nu este know-how, ci know-why, de aici şi conflictul permanent dintre semnificaţii”; 3. „despre perioadele istorice, indiferent cât credem că ştim despre trecut, tot rămâne o parte imensă de necunoscut”; 4. „omul reproduce permanent cultura. Încercăm să ne reconectăm cu trecutul, căutăm rămăşiţele trecutului. Căutăm întreruperi şi lucruri care au fost date uitării”; 5. „cultura este în orice moment, ceva ce reclădim din bucăţi”;

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending