S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani informează că astăzi, 28 decembrie 2024, în intervalul orar 09:30 – 13:30 a fost necesară întreruperea furnizării apei potabile, în municipiul Botoșani, către consumatorii ce locuiesc în imobilele situate pe străzile: Dimitrie Negreanu, Ion Pillat, Armeană, Pod de Piatră, Calea Națională nr. 109, Nicolae Grigorescu nr.7. Această măsură a fost luată pentru a permite desfășurarea lucrărilor de refacere a unui branșament avariat.

„Ne cerem scuze pentru neplăcerile create utilizatorilor din zonă, pe care îi asigurăm că echipele de intervenție vor face tot posibilul pentru finalizarea lucrărilor și reluarea furnizării apei potabile, în cel mai scurt timp”, au transmis oficialii Nova Apaserv.

Primele zile libere legale din 2025 vor fi chiar la începutul lunii ianuarie, respectiv zilele 1, 2 şi 6, 7 ianuarie. Tot atunci va fi și prima minivacanță din anul 2025 , pentru că ziua de 3 ianuarie va face punte cu 4 şi 5 ianuarie, care pică în weekend. Ministerul Muncii a emis un proiect de Hotărâre de Guvern privind stabilirea zilelor lucrătoare pentru care se acordă liber, altele decât cele de sărbătoare legală pentru anul 2025, scrie alba24.ro.

Zile libere în 2025: Boboteaza și Sfântul Ioan Botezătorul, pentru prima dată zile libere legale în timpul săptămânii

Prin actul normativ s-a propus să fie zi liberă legal și data de 3 ianuarie, pe lângă zilele de 1 și 2 ianuarie și zilele de 6 și 7 ianuarie.

Acest an marchează și o premieră: 6 și 7 ianuarie, Boboteaza și Sfântul Ioan Botezătorul, vor fi pentru prima dată zile libere legale în timpul săptămânii.

În anul 2025, angajații din România vor avea 17 zile libere oferite de stat, datorită sărbătorilor legale. Dintre acestea, 13 zile libere vor fi în timpul săptămânii, în timp ce 4 zile libere de la stat vor fi în weekend.

Zile libere în Ianuarie 2025

În ianuarie 2025 sunt șase zile libere în timpul săptămânii: 1, 2, 3, 6, 7 și 24 ianuarie. Dintre acestea, ziua de 3 ianuarie va fi recuperată ulterior, deoarece este o zi suplimentară acordată de Guvern.

• 1 ianuarie (miercuri) – Anul Nou
• 2 ianuarie (joi) – Anul Nou
• 3 ianuarie (vineri) – Zi liberă suplimentară propusă de Guvern
• 6 ianuarie (luni) – Boboteaza
• 7 ianuarie (marți) – Sfântul Ioan Botezătorul
• Minivacanță:  1-7 ianuarie (7 zile libere, incluzând ziua de 3 ianuarie)
• 24 ianuarie (vineri) – Unirea Principatelor Române
• Minivacanță: 24-26 ianuarie (vineri-duminică).

Zile libere în Februarie 2025

În februarie 2025 nu este nicio zi liberă legală.

Zile libere în Martie 2025

În martie 2025 nu este nicio zi liberă legală.

Zile libere în Aprilie 2025

În aprilie 2025 sunt trei zile libere: 18, 20 și 21 aprilie.

• 18 aprilie (vineri) – Vinerea Mare
• 20 aprilie (duminică) – Prima zi de Paște
• 21 aprilie (luni) – A doua zi de Paște
• Minivacanță: 18-21 aprilie (4 zile).

Zile libere în Mai 2025

În mai 2025 sunt două zile libere în timpul săptămânii: 1 și 2 mai. Ziua de 2 mai va fi recuperată ulterior.

• 1 mai (joi) – Ziua Muncii
• 2 mai (vineri) – Zi liberă suplimentară propusă de Guvern
• Minivacanță: 1-4 mai (4 zile).

Zile libere în Iunie 2025

În iunie 2025 sunt trei zile libere: 1, 8 și 9 iunie.

• 1 iunie (duminică) – Ziua Copilului
• 8 iunie (duminică) – Prima zi de Rusalii
• 9 iunie (luni) – A doua zi de Rusalii
• Minivacanță: 7-9 iunie (3 zile).

Zile libere în Iulie 2025

În iulie 2025 nu este nicio zi liberă legală.

Zile libere în August 2025

În august 2025 este o singură zi liberă

• 15 august (vineri) – Adormirea Maicii Domnului
• Minivacanță: 15-17 august (3 zile).

Zile libere în Septembrie 2025

În septembrie 2025 nu este nicio zi liberă legală.

Zile libere în Octombrie 2025

În octombrie 2025 nu este nicio zi liberă legală.

Zile libere în Noiembrie 2025

În noiembrie 2025 este o singură zi liberă:

30 noiembrie (duminică) – Sfântul Andrei

Zile libere în Decembrie 2025

În decembrie 2025 sunt trei zile libere:

• 1 decembrie (luni) – Ziua Națională a României
• Minivacanță: 30 noiembrie – 1 decembrie (3 zile).
• 25 decembrie (joi) – Prima zi de Crăciun
• 26 decembrie (vineri) – A doua zi de Crăciun
• Minivacanță: 25-28 decembrie (4 zile).

Cum se compensează zilele libere în care angajații sunt la serviciu

În funcție de fiecare meserie, în anumite zile libere angajații pot fi chemați la serviciu. Potrivit Codului muncii, cei care vor lucra în liberele legale trebuie să primească compensații în zile libere, acordate în următoarele 30 de zile de către angajator.

În cazul în care nu se acordă zile libere, angajații beneficiază de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru. Angajatorii care nu respectă prevederile legii privind zilele libere legale riscă amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.

Ce alte zile libere plătite mai pot avea angajații

Concediul de odihnă legal: Salariații români au dreptul, potrivit legii, la zile de concediu de odihnă plătite, a cărui durata minimă este de 20 de zile lucrătoare. Durata concediului de odihnă este prevăzută în contractul individual de muncă.

De asemenea, potrivit Codului Muncii, în afara zilelor de concediu de odihnă anual, angajații români au dreptul la zile libere plătite, în cazul unor evenimente familiale deosebite.

• căsătoria salariatului – 5 zile;
• căsătoria unui copil al salariatului – 2 zile;
• nașterea unui copil – 5 zile + 10 zile dacă tatăl copilului a urmat un curs de puericultură;
• decesul soțului/soției, copilului, părinților, socrilor – 3 zile;
• decesul bunicilor, fraților, surorilor – 1 zi;
• donatorii de sânge – 1 zi;
• schimbarea locului de muncă în cadrul aceleiași companii, cu mutarea domiciliului în altă localitate – 5 zile;
• 30 de zile concediu fără plată pentru pregătirea și susținerea lucrării de diplomă în învățământul superior.

Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) lansează un apel urgent către Guvernul României în ceea ce privește impactul ‘devastator’ asupra industriei turismului pe care îl vor avea măsurile fiscale propuse prin ‘ordonanța trenuleț’, fără a fi însoțite de politici publice de compensare a impactului negativ și dezvoltare a turismului de incoming și susținere a investițiilor în domeniu.

‘În timp ce țări din jurul nostru au o rezultate bune în ceea ce privește ponderea turismului în economia lor (Bulgaria, Ungaria, Croația, Polonia), ca urmare a unor investiții publice în infrastructură și promovare, a unei legislații suple și adaptate noilor dezvoltări – digitalizare, platforme online – și a creării cadrului pentru ca operatorii economici din turism să se dezvolte, România este codașă în acest clasament. În ciuda tuturor insistențelor industriei turismului și a punerii la dispoziție din partea specialiștilor către toate formele de organizare pe care le-au avut autoritățile de reglementare din domeniu, turismul este codaș la împărțirea bugetului, are reglementări vechi și neadecvate și nu beneficiază de susținere optimă pentru promovarea internațională, lucru care a dus, conform BNR, pentru anul 2023, ca deficitul balanței comerciale din turism să fie de 3,694 miliarde de euro, în creștere față de 2022’, semnalează reprezentanții FIHR într-o Scrisoare deschisă adresată Guvernului României.

Aceștia subliniază că, la nivel economic, se simte deja scăderea consumului, repercusiunile instabilității prin scăderea ratingului de țară de către Fitch Ratings, în contextul în care la granițele României are loc în continuare un război, promovarea internațională se limitează la mici campanii și participări la târguri și acestea în pericol de anulare din cauza diminuării și lipsei bugetului pe anul 2025.

‘Nu putem să ne așteptăm la îmbunătățiri în ceea ce privește acest domeniu fără schimbări de strategie. Intrarea României în spațiul Schengen ar trebui să crească numărul turiștilor care vizitează România, dar, din pacate, nu ne promovăm suficient și nu avem un sistem de monitorizare a circulației turistice, din lipsa unei legislații adecvate și a platformelor de raportare. În contextul preocupărilor legate de reducerea cheltuielilor bugetare, ar trebui să se aibă în vedere acele domenii care au potențial să ducă la creșterea veniturilor la bugetul de stat, iar prin atuurile sale, prin complexitatea de forme de turism care pot fi practicate în România, turismul poate să fie unul dintre aceste domenii. Procentul actual reprezentat de sectorul turism în PIB este sub potențial, iar el nu poate crește fără investiții și fără promovarea imaginii României în exterior, în contextul în care țările din jur investesc bugete mult mai mari pentru promovarea lor între destinațiile turistice ale lumii’, susțin hotelierii.

În acest sens, FIHR solicită adoptarea de urgență a unor măsuri precum alocarea unui buget anual de promovare a României ca destinație turistică în cuantum de 10% din sumele economisite din eliminarea voucherelor de vacanță (cu un impact semnificativ de până la 30% din piață), pentru a înlocui deficitul de turism intern creat și pentru atragerea de turiști străini, ducând, astfel, și la o diminuare a deficitului comercial din domeniu, actualizarea legislației care să permită realizarea de bugete multianuale, fără de care în fiecare an participarea la evenimentele de început de an (târguri internaționale sau alte manifestări sunt puse sub semnul întrebării și, de multe ori, anulate), precum și OPANT nr.65/ 2013, inclusiv clasificarea apartamentelor și standardele ocupaționale și digitalizarea raportărilor – crearea de platforme pentru raportarea datelor, monitorizarea circulației turistice, statistici, colectarea rapoartelor de la platformele online, respectiv evidențierea aportului în PIB.

Alte măsuri solicitate de reprezentanții industriei hoteliere vizează susținerea investițiilor în turism – politici publice direcționate spre diminuarea sezonalității, dezvoltarea turismului balnear și eco-turismului, crearea unui OMD Național – Organizație Națională de Management al Destinației și alocarea unui buget multianual adecvat, precum și predictibilitatea modificărilor fiscale, asigurarea competitivității în context regional și asigurarea condițiilor de concurență loială – menținerea TVA și a cotelor de impozitare pentru activitățile din turism, care au trecut deja prin două modificări succesive (2023 și 2024) de majorare a TVA și impozitului pe profit, precum și pentru competitivitate la nivel regional, dezvoltarea și implementarea unui cadru legislativ în România, care să reglementeze din punct de vedere fiscal activitățile de închiriere pe termen scurt în scop turistic (short-term rentals) ale persoanelor fizice / juridice, cu impact pozitiv asupra atragerii de venituri la bugetul național și la bugetele locale, transpunerea regulamentelor europene, pentru solicitarea/obținerea raportărilor de la platforme online de rezervări, monitorizarea circulației turistice și a operatorilor economici care prestează activități economice în domeniul turismului.

‘Aceasta duce la creșterea conformării și controlului, creșterea bazei de impozitare, plata TVA, alte impozite și taxe, taxa de promovare turistică pentru rezervările preluate prin platforme’, se menționează în Scrisoarea deschisă.

Totodată, hotelierii cer susținerea proiectelor privind atragerea de resurse umane și creșterea competențelor acestora, implementarea de măsuri pentru atragerea și menținerea angajaților în domeniu prin educație (pregătirea profesională continuă, actualizarea standardelor profesionale și ocupaționale), prin facilități fiscale pentru agenții economici care angajează tineri, pentru pregătirea vocațională/ profesională a acestora, prin dezvoltarea și recunoașterea micro-acreditărilor și a platformelor online de pregătire specifice domeniului ospitalității

‘În concluzie, în lipsa preluării acestor demersuri necesare, putem anticipa pe termen mediu și lung perpetuarea unor situații care frânează dezvoltarea sectorului turism, precum: Statistici incorecte și incomplete legate de circulația turistică din România, ce vor face imposibilă stabilirea unor politici publice și bugetare adecvate, cu un mix optim și coerent de acțiuni de promovare a turismului din România; Dispariția investițiilor în turismul reglementat organizat în hoteluri, având in vedere presiunea fiscală și cea de autorizare/raportare existentă în prezent pentru proprietarii și operatorii de unități reglementate; Menținerea unei economii gri, risc crescut de incidente și un număr crescut de tineri ‘șomeri’ care câștigă din ‘economia participativă’, în condițiile lipsei reglementării activităților de închiriere pe termen scurt în scop turistic, cu efecte în gradul redus de încasări bugetare și în lipsă de control; Înrăutățirea calității serviciilor oferite în domeniul ospitalității, cu efecte asupra reputației destinațiilor turistice din România, în contextul ignorării măsurilor de atragere și profesionalizare a personalului activ în toate unitățile care oferă servicii de cazare și alimentație publică (atât hoteluri, restaurante, obiective turistice, cât și apartamente de închiriat); Deteriorarea infrastructurii turistice și irosirea potențialului turistic al României pe termen mediu și lung’, semnalează reprezentanții FIHR. AGERPRES

Pe când se afla în cetatea Nicomidiei, spun istoricii, împăratul păgân Maximian a aflat despre mulţimea creştinilor şi a pus la cale uciderea lor, în preajma sărbătorii Naşterii Domnului Iisus Hristos.

Ştiind că toţi creştinii se vor aduna în marea biserică a Nicomidiei, împăratul a poruncit ca aceasta să fie înconjurată din timp cu lemne uscate, cărora mai apoi soldaţii să le dea foc. La acea vreme, Sfântul Antim, episcopul Nicomidiei, a adunat în biserică tot poporul creştin, s-a rugat împreună cu iubitorii de Hristos şi i-a învăţat adevărata credinţă, aducându-i laudă Atotputernicului.

În acel moment, soldaţii împăratului au înconjurat biserica şi nu au mai permis nimănui să iasă afară. Imediat după aceea, trimisul împăratului a intrat în sfântul lăcaş şi le-a spus creştinilor că însuşi împăratul îi sfătuieşte să jertfească zeilor, în caz contrar vor fi arşi de vii.

Arhidiaconul bisericii, aprins de focul râvnei dumnezeieşti, a întărit mulţimea şi i-a pus înainte slava muceniciei la care îi cheamă Dumnezeu. El le-a amintit creştinilor de pilda celor trei tineri din cuptorul de foc. Toţi cei prezenţi s-au umplut de Duh Sfânt şi au voit cu râvnă să răspundă dumnezeieştii chemări.

Când episcopul a aflat aceasta, s-a grăbit şi i-a botezat pe catehumeni, apoi i-a împărtăşit pe creştini cu dumnezeieştile Taine. Soldaţii au aprins lemnele aşezate din timp.

Potrivit tradiţiei, 20.000 de oameni au dobândit atunci cununa muceniciei, înălţând cântări de laudă Lui Dumnezeu pe când erau arşi de vii, la anul 302 d.H. Prin mila Lui Dumnezeu, Sfântul Antim a scăpat nevătămat, ca să fie de folos şi altora. Episcopul Nicomidiei i-a adus şi pe alţii la Hristos şi, după ce a fost torturat fără milă de păgâni, s-a mut