În primele nouă luni ale acestui an au fost emise 451 permise de ședere pentru diferite scopuri, au fost analizate 1.463 cereri pentru emiterea avizelor de angajare în muncă, 14 străini au fost depistați în situații ilegale, dar și alte activități au fost desfășurate de polițiștii de imigrări din Botoșani.

În ceea ce privește dreptul de ședere/rezidență pe teritoriul României, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, poliţiştii de imigrări au asigurat managementul șederii și rezidenței pentru 1.173 de persoane, dintre care 844 din state terțe, cei mai mulți din Republica Moldova, respectiv 251 și 329 de cetățeni ai Uniunii Europene/Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene, majoritatea din Italia.

Principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa pe raza județului Botoșani, sunt: angajare – 394 de străini și reîntregirea familiei – 336.

Dintre aceștia, 316 au calitatea de membru de familie al unui cetățean român, iar 20 sunt membrii de familie ai unor cetățeni străini.

Ca urmare a aprobării dreptului de ședere au fost emise 451 de permise de ședere, dintre care 438 pentru ședere temporară și 13 pentru ședere pe termen lung. Au fost eliberate 56 de certificate de înregistrare și 6 de cărți de rezidență permanentă pentru cetățenii Uniunii Europene/Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene.

Publicitate

În perioada analizată au fost înregistrate 1.463 de cereri pentru eliberarea avizelor de angajare în muncă, fiind emise 1.232 de avize de angajare pentru lucrători permanenţi şi detașați, 191 de cereri au fost respinse, iar 40 sunt în curs de soluționare.

De asemenea, au fost înregistrate 12 invitații pentru cetățenii din state terțe, fiind aprobate 11, iar una se află în curs de soluționare. Au mai fost înregistrate 3 cereri privind reîntregirea familiei cu cetățeni din state terțe, două dintre acestea fiind avizate, iar una se află în curs de soluționare.

Activitatea de prevenire și combatere a muncii nedeclarate a străinilor reprezintă o prioritate a polițiștilor de imigrări din Botoșani, în vederea creșterii gradului de siguranță al cetățeanului, printr-un control permanent asupra respectării legislației în domeniul migrației.

Pe linia combaterii șederii ilegale, în perioada de referință, au fost organizate 37 de  activități specifice de control, în urma cărora au fost depistați 14 cetățeni străini în situații ilegale.

Întrucât persoanele în cauză se aflau în ședere ilegală, a fost emisă o decizie de returnare cu termen de plecare voluntară de 15 de zile de pe teritoriul României, iar în celelalte cazuri, persoanele au fost puse în legalitate.

Ca urmare a emiterii deciziei de returnare, a fost instituită măsura nepermiterii intrării pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene, pentru o perioadă de 3 luni în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În perioada analizată nu au fost emise de decizii de returnare sub escortă.

Totodată, au fost aplicate 95 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 5.400 lei, pentru nerespectarea prevederilor O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, și a prevederilor O.G. nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, în perioada de referință, la nivelul Biroului pentru Imigrări al Județului Botoșani au fost emise 523 de permise de ședere pentru beneficiarii protecției temporare.

Ca element de noutate, pentru a veni în sprijinul cetățenilor, Inspectoratul General pentru Imigrări a îmbunătățit și a crescut eficiența sistemului informatic în anul 2024, astfel avizele de angajare în muncă și detașare, în prezent sunt emise în sistem electronic, semnate cu semnătură electronică calificată și transmise solicitanților către adresa de e-mail comunicată, fără a mai fi necesară prezența acestora la ghișeu în vederea înmânării.

Noile modificări aduse aplicației Portal IGI oferă posibilitatea de a alege data și ora la care solicitanții doresc să se prezinte la ghișeu, iar cererile privind obținerea avizelor de angajare în muncă și detașare sunt preluate exclusiv în baza unei programări prin intermediul acestei aplicații, astfel fiind eliminate cozile de așteptare la ghișeu.

O nouă campanie de emailuri false, transmise în numele ANAF, este în desfăşurare în această perioadă, anunţă Fiscul. Contribuabilii primesc o „notă informativă” prin care sunt înştiinţati legat de o presupusă datorie. Mesajele sunt transmise de pe adresa valorificare@anaf.pro, iar ANAF atrage atenţia că această adresă de e-mail nu aparţine ANAF şi nu trebuie dat curs solicitărilor, alba24.ro.

„O nouă campanie de emailuri false, transmise în numele ANAF, este în desfăşurare în această perioadă. Contribuabililor, persoane fizice, le este transmisă o «Nota informativă» prin care sunt înştiinţati cu privire la o presupusă datorie, pentru care este necesară plata pentru evitarea executării silite şi a valorificării bunurilor. Mesajele sunt transmise, de această dată, de la adresa de e-mail valorificare@anaf.pro. Atragem atenţia că această adresă de e-mail NU aparţine ANAF şi nu trebuie să daţi curs solicitărilor!”, anunţă ANAF.

ANAF precizează că nu informează contribuabilii despre creanţe prin email, informaţiile privind situaţia fiscală proprie, somaţiile, alte înştiinţări sunt comunicate securizat fie prin SPV, fie prin Poşta Română cu confirmare de primire.

Pentru informaţii fiscale cu caracter general contribuabilii pot apela CALL CENTER ANAF la numărul 031.40.39.160.

Identitatea ANAF este folosită în mod repetat, de mai mulți ani, pentru diverse escrocherii online. De exemplu, în 2018 au fost trimise mailuri care anunțau, în mod fals, controale ale Direcției Antifraudă.

La sfârșitul lunii septembrie 2024, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani erau înregistrați 4.944 șomeri (din care 2.297 femei), rata șomajului fiind de 4,49%.

Din totalul de 4.944 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Botoșani, 879 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 4.065 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență 3.528 șomeri provin din mediul rural și 1.416 sunt din mediul urban.

Structura șomajului pe grupe de vârste se prezintă sugestiv astfel:

Șomerii cu nivel de instruire gimnazial au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Botoșani 43,12%. Șomerii cu studii primare si fara studii cu reprezintă 21,36% din totalul șomerilor înregistrați, cei cu învățământ liceal 15,41%,  cei cu învățământ profesional 15,92%,cei cu studii superioare sunt 3,01% iar cei cu învățământ postliceal  1,17% .

Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 331 persoane foarte greu ocupabile, 3.323 greu ocupabile,1.262 mediu ocupabile, iar 28 sunt persoane ușor ocupabile. Încadrarea  într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre.

Informaţii detaliate despre structura şomajului la nivelul judeţului Botoșani sunt afişate pe pagina agenției la adresa www.anofm.ro/AJOFM Botoșani .

Publicitate

Campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale din acest an începe vineri, la ora 00,00, şi se va încheia pe data de 23 noiembrie, la ora 7,00. 14 politicieni s-au înscris în cursa pentru președinția României, scrie alba24.ro.

Reamintim că alegerile prezidenţiale sunt programate, în acest an, pe 24 noiembrie – primul tur de scrutin şi pe 8 decembrie – turul al doilea.

Televiziunea Română intenționează să organizeze o dezbatere la care să fie invitați cei 14 candidați la alegerile prezidențiale, a precizat directorul general Dan Cristian Turturică.

Pe 24 noiembrie, românii vor putea alege viitorul preşedinte al României dintre cei 14 candidaţi înscrişi în cursa electorală – 10 candidaţi propuşi de partide politice şi de către o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi 4 independenţi.

Biroul Electoral Central a stabilit, pe 10 octombrie, prin tragere la sorţi, ordinea în care candidaţii vor fi înscrişi pe buletinul de vot la alegerile prezidenţiale, transmite Agerpres.

Aceasta este următoarea:

• poziţia nr. 1 – Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România;
• poziţia nr. 2 – George-Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor;
• poziţia nr. 3 – Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat;
• poziţia nr. 4 – Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal;
• poziţia nr. 5 – Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România;
• poziţia nr. 6 – Mircea-Dan Geoană – candidat independent;
• poziţia nr. 7 – Ana Birchall – candidat independent;
• poziţia nr. 8 – Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;
• poziţia nr. 9 – Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie;
• poziţia nr. 10 – Ludovic Orban – Forţa Dreptei;
• poziţia nr. 11 – Călin Georgescu – candidat independent;
• poziţia nr. 12 – Cristian Diaconescu – candidat independent;
• poziţia nr. 13 – Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român;
• poziţia nr. 14 – Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale.

Pentru derularea campaniei electorale, Biroul Electoral Central a stabilit o serie de măsuri.

ncepe campania electorală: măsuri dispuse de BEC

Astfel, este interzisă acordarea sau formularea promisiunii de acordare a unor beneficii şi recompense de orice fel pentru participarea la vot.

Integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate este asigurată de primar, cu sprijinul poliţiei locale sau, în localităţile unde poliţia locală nu este constituită, cu sprijinul efectivelor Ministerului Afacerilor Interne.

Publicitate

La alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, primarii asigură competitorilor electorali panouri electorale distincte de cele amplasate pentru asigurarea locurilor de afişaj electoral la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din acest an.

Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiş electoral.

Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.

Totodată, este interzisă utilizarea în scop electoral a vehiculelor inscripţionate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaţilor, precum şi cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staţionar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcţionale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă şi oricare alte materiale electorale care nu sunt prevăzute la art. 36 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale.

Prin continuarea propagandei electorale după data încheierii campaniei se înţelege: afişarea, lansarea sau distribuirea de materiale electorale de orice tip, precum şi difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate, care se referă la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024; sfătuirea alegătorilor să voteze sau să nu voteze anumiţi candidaţi la aceste alegeri.

De asemenea, după încheierea campaniei electorale, menţinerea conţinutului cu caracter electoral referitor la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, ce a fost publicat pe durata campaniei electorale pe paginile de internet şi pe platformele online de socializare şi care nu face obiectul unei promovări plătite pentru afişarea respectivului conţinut ulterior încheierii campaniei electorale, nu constituie acţiune de continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei.

După încheierea campaniei electorale la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, continuarea propagandei electorale care se referă exclusiv şi neechivoc la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din acest an nu constituie continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei electorale la alegerile prezidenţiale din anul 2024, după cum a precizat BEC.

În perioada cuprinsă între momentul încheierii campaniei electorale şi până la încheierea votării, organizatorii evenimentelor de orice gen şi participanţii la acestea nu pot derula acţiuni de propagandă electorală.