În comuna Răuseni, județul Botoșani, au început lucrările la proiectul „Modernizare infrastructură rutieră”, investiție finanțată din fonduri europene și estimată la aproximativ 4,6 milioane lei, o sumă echivalentă a peste 920.000 de euro.

Șantierul a fost deschis pe 22 septembrie 2025, iar până în prezent lucrările se desfășoară conform graficului. Constructorul a demarat pregătirea drumurilor comunale incluse în proiect, fiind realizate primele etape de organizare a șantierului și lucrări de terasament.

Proiectul prevede asfaltarea mai multor tronsoane de drum din comună, reabilitarea zonelor afectate, amenajarea pantelor și a drenajelor, precum și corelarea traseelor cu rețelele de utilități.

Investiția este considerată una dintre cele mai importante pentru comunitate în ultimii ani, întrucât asigură o infrastructură modernă care va îmbunătăți legăturile dintre satele aparținătoare comunei. Beneficiarii direcți vor fi locuitorii, care vor avea drumuri mai sigure, dar și agenții economici locali, pentru care transportul devine mai facil.

Proiectul a fost aprobat încă din 2023, iar finanțarea a fost asigurată prin programele de dezvoltare rurală cu sprijin european. Valoarea totală a lucrărilor contractate este de 4.643.991 lei, conform platformei de achiziții publice.

„Am promis că facem și ne ținem de cuvânt. Lucrările decurg bine și sunt în grafic. Doamne ajuta, să fim sănătoși și să-l finalizam cu bine”, a transmis primarul comunei Răuseni, Maria Jijie.

Dacă ritmul va fi menținut, autoritățile estimează că lucrările ar putea fi finalizate la termen, ceea ce ar însemna o schimbare vizibilă în aspectul și confortul infrastructurii din comună.

De astăzi, pasagerii care aleg Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava au din nou posibilitatea de a zbura direct către capitala Austriei, Viena. Reluarea cursei aeriene aduce o veste bună pentru cei care au familie, prieteni sau planuri de vacanță în una dintre cele mai vizitate capitale europene.

Zborurile vor fi operate de compania Wizz Air, cu o frecvență de două ori pe săptămână, oferind astfel o alternativă rapidă și convenabilă pentru călătoriile înspre și dinspre Austria. Decolările și aterizările vor fi programate în funcție de cererea de pe piață, iar biletele sunt deja disponibile pe site-ul oficial al operatorului.

Conducerea Aeroportului „Ștefan cel Mare” subliniază că reintroducerea acestei rute reprezintă un pas important în dezvoltarea ofertei de conexiuni internaționale pentru întreaga regiune a Moldovei. În ultimii ani, aeroportul a înregistrat o creștere constantă a traficului de pasageri, iar legătura directă cu Viena este așteptată să consolideze această tendință.

Austria rămâne una dintre cele mai căutate destinații de către români, atât pentru turism, cât și pentru muncă sau studii. Cu o durată de zbor de aproximativ o oră și jumătate, cursa directă le oferă pasagerilor o economie semnificativă de timp comparativ cu alte rute cu escală.

„Ne bucurăm că putem oferi din nou această opțiune de călătorie. Viena este nu doar o destinație turistică de top, ci și un hub european care deschide legături către alte orașe importante de pe continent”, au transmis reprezentanții Aeroportului Suceava.

Reluarea zborurilor către Viena vine într-un context în care operatorii aerieni își extind treptat rețelele, răspunzând cererii crescute de mobilitate internațională. Pasagerii pot rezerva biletele direct pe wizzair.com, unde sunt afișate și toate detaliile legate de orarul de zbor și tarife.

Alertă sanitară în județul Botoșani, după ce prefectul Dan Nechifor a convocat astăzi Centrul Local pentru Combaterea Bolilor. Măsura a fost luată în urma confirmării unui focar de pestă porcină africană la doi porci domestici deținuți de un localnic din comuna Roma.

Autoritățile au aprobat planul de acțiune și au instituit restricții dure pentru a limita răspândirea bolii. Exploatația infectată a fost plasată sub supraveghere strictă, iar în jurul ei a fost stabilită o zonă de protecție pe o rază de 3 kilometri, ce cuprinde localitățile Roma și Nicșeni.

Mai mult, a fost instituită o zonă extinsă de supraveghere pe o rază de 10 kilometri, care include nu doar zona de protecție, ci și numeroase alte localități: Cotârgaci, Dimăcheni, Mateeni, Vlădeni, Podeni, Călugărenii Noi, Dorobanți, Dacia, Costești, Răchiți, Cișmea, municipiul Botoșani, Cătămărăști Deal, Manolești, Stâncești, Cătămărăști, Ipotești, Cervicești, Cervicești Deal, Cucorăni, Leorda și Popeni.

Situația este cu atât mai delicată cu cât, în interiorul zonei de supraveghere, la Leorda, funcționează o fermă de creștere și îngrășare a porcilor. Pentru aceasta s-au instituit restricții speciale de circulație a animalelor vii pentru cel puțin 30 de zile, până la stingerea oficială a focarului.

Patrule mobile de control rutier au fost constituite pe toate căile de acces din și spre localitatea afectată. Se interzice circulația animalelor, a produselor de origine animală și a cărnii de porc provenite din exploatația contaminată. Măsura este valabilă cel puțin 7 zile pentru gospodăria unde a apărut focarul și minimum 30 de zile pentru întreaga zonă afectată.

De asemenea, sunt interzise comercializarea porcilor vii, vânzarea cărnii și a produselor din carne de porc, dar și transportul acestora către alte zone.

În plus, autoritățile au decis suspendarea pe termen nelimitat a târgurilor de animale, a oboarelor, a expozițiilor și a oricăror evenimente care presupun aglomerări de animale sau mișcări neautorizate ale acestora.

Măsurile rămân în vigoare până la ridicarea oficială a restricțiilor și declararea focarului stins.

Comuna Hănești, din județul Botoșani, este la un pas să piardă 1,1 milioane de lei din fonduri europene, bani alocați prin PNRR, din cauza birocrației stufoase și a deciziilor întârziate ale instituțiilor statului.

Administrația locală a depus un proiect ambițios, „Implementarea sistemelor inteligente de management”, evaluat la 210.000 de euro. Investiția ar fi transformat radical localitatea: un parc modern în perimetrul clădirii Primăriei și pe malul lacului din centrul comunei, stații de încărcare pentru mașini electrice și digitalizarea completă a administrației publice.

Totul a fost blocat de un detaliu birocratic: pentru a primi autorizația de mediu de la Agenția pentru Protecția Mediului Botoșani, era nevoie de avizul Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP). Timp de un an și jumătate, reprezentantul ANANP a refuzat să semneze documentul, deși proiectul nu a suferit nicio modificare. Pe același date, acordul a venit, în cele din urmă, după 18 luni – însă prea târziu pentru ca lucrurile să se mai desfășoare în ritmul necesar.

„În mod normal, proiectul trebuia să fie deja implementat în proporție de peste 50%. Din cauza blocajelor, suntem abia la început, iar termenul final este 30 iulie 2026. Sincer, sunt sceptic că îl vom mai putea finaliza vreodată. Este o pierdere enormă, un proiect european care s-ar putea să nu se mai realizeze. Noi am făcut tot ce a ținut de noi. Rămâne întrebarea: va răspunde cineva pentru întârzierea acordurilor, care oricum au fost date, și pierderea acestor bani?”, a declarat primarul comunei Hănești, Costel Matei.

Situația este agravată și de decizia premierului Ilie Bolojan, care a suspendat finanțarea proiectelor PNRR ce nu au atins un grad de execuție de cel puțin 30%. Pentru Hănești, asta înseamnă că, în ciuda faptului că avizele au venit până la urmă, investiția – care putea schimba fața comunei – se află acum pe marginea prăpastiei.

Proiectul era gândit nu doar ca o investiție în infrastructură digitală, ci și ca o revitalizare a spațiului public. Parcul planificat pe malul lacului urma să includă alei pietonale moderne, bănci, zone de petrecere a timpului liber, un amfiteatru și chiar o zonă belvedere. În plus, ar fi fost instalate sisteme inteligente de iluminat, un sistem de colectare selectivă a deșeurilor și un sistem audio pentru muzică ambientală. Practic, Hănești ar fi putut deveni un model de comunitate rurală modernizată cu sprijin european – dar viitorul acestui proiect rămâne incert.

Iată și câteva imagini din proiectul pe care Uniunea Europeană a fost de acord să îl finanțeze dar care ar putea să nu se mai realizeze niciodată: