Muzeul Județean Botoșani găzduiește, în perioada 12-31 octombrie 2024, în spațiul Galeriilor de Artă „Ștefan Luchian” Botoșani, Salonul Național de Arte Vizuale „Interferențe”, ediția a XIII-a. Evenimentul expozițional, organizat de Societatea Culturală „Expo-Art” Botoșani, este dedicat artistului Eugen Ispir (1909-1974), inițiatorul primei pinacoteci publice la Botoșani, multe dintre lucrările sale regăsindu-se în patrimoniul instituției muzeale botoșănene.
Expoziția, al cărei invitat de onoare este artistul român Christian Paraschiv, membru al Grupului Prolog, actualmente rezident în Paris, reunește pe simeze lucrări semnate de 152 de artiști români contemporani, din diverse zone ale țării și din străinătate, care abordează o mare varietate de teme și tehnici de realizare – pictură și grafică, sculptură, ceramică și porțelan, fotografie, arte decorative, icoană și instalație – aparținând unor școli și generații diferite.
În cadrul Salonului Național de Arte Vizuale „Interferențe”, care reprezintă un eveniment major în peisajul artelor vizuale contemporane, își expun lucrările: Codruț Duduman – Bacău; Delia Vancea, Cornelia Vas – Baia Mare, Lucreția Mureșan, Sever Moldovan – Bistrița; Dănuț Aconstantinesei, Claudia Ionela Babii, Silviu Babii, Valentin Barbălată, Nadia Bîrlădeanu, Cristian Bîrzoieș, Cristina Ciobanu, Ciprian Cojocari, Rodica Cojocariu, Ana Coșereanu, Ionuț Gafițeanu, Mirela Anca Gavriloaie, Florin Grosu, Talida Grunzac, Ioana Halunga, George Huivan, Lila Lungulescu, Carmen Maxim-Popovici, Doina Maxin-Relenschi, Maria Claudia Mitră, Dan Mocrei, Mihai Pastramagiu, Ioana-Gina Poleac, Daniel Relenschi, Adina Strugariu, Carmen-Ștefania Suceveanu, Constantin Surugiu, Liviu Șoptelea, Elena Șurghin, Ana Roua Vasilescu, Ioan Zobu – Botoșani; Laura Cornea, Andrea Szentkiralyi-Sis – Brașov; Bogdan Mosorescu, Gheorghe Mosorescu, Angelin Stanciu – Brăila; Ammar Alnahas, Dragoș-Mircea Botezat, Marius Frățilă, Daniela Frumușeanu, Petre Gheorghe, Constantin Grigoruță, Bogdan Hojbotă, Viorica Jahn, Lucia Juncu, Natalia Lazăr, Valeriu Lazăr, Cristina Maria Lupescu, Lucreția Maiorescu, Florian Mihăilescu, Mara Naghi Niculae, Gabriela Năftănăilă Levențu, Mihaela Obadă, Vladimir Păun Vrapciu, Corina Preda-Perianu, Melania Ecaterina Stancu Chituc – București; Tudorel Predan – Calafat; Lilia Cazacu – Chișinău; Anca-Maria Scripa, Clara-Livia Tudoran, Zoe Vida-Porumb – Cluj; Ioana Călinescu, Lidia Corladi, Carmen Dordea, Lacme Ifrim, Maria Koiciu, Mihaela Roca, Sînziana Romanescu, Lazăr Vasilică, Georgeta Vasiliev – Constanța; Florin Grădinaru, Daniel Guță, Mariana Montegaza – Craiova; Adriana Cănija Popa, Ioana Liana Popa – Deva; Cerasela Ailoaie, Ciprian Ailoaie, Valeriu Gorgan – Dorohoi; Dana Rogobete – Drobeta Turnu-Severin; Mirela Anura, Ion Isăilă – Düsseldorf; Emil Lazăr, Florentina Mihalache – Focșani; Cornel Corcăcel, Lavinia Antonia Coșovliu, Raul Popa, Liviu-Adrian Sandu – Galați; Angela Brumă – Hamburg; Vladimir Kato – Harghita; Sanda Veturia Ionescu – Hunedoara; Ovidiu Agavriloaie, Sorina Viorica Bârsan, Dănuț Adrian Chidon-Frunză, Anca Colescu, Miruna Hașegan, Laura Codrina Ioniță, Daniela Isache, Angelica Mirela Pagu, Andrei Penazzio, Rodica Postolache, Mihai Zaiț – Iași; Oara Larisa Mutu Mindoiu – Mehedinți; Emil Craioveanu – Mizil; Florin Alexandru Preda, Florin Preda-Dochinoiu – Motru; Elena Felicia Cîmpian – Oradea; Carmen Cărăușu, Petru Diaconu, Irina Maria Moldovan, Ioan Popei, Arcadie Răileanu – Piatra-Neamț; Monica D. Carp, Mihai Olteanu – Roman; Vasile Jurje, Virginia Pișcoran, Silvia Spătar – Satu Mare; Dorică Susan, Isabelle Susan – Sebeș; Olimpia Coman-Sipeanu, Anca Alexandra Costea, Felicia Drăghici, Mircea Gabriel Nistorescu, Oana Alexandra Sedonja – Sibiu; Loredana Axinte, Sorin Mihai Bărgăuan, Iulian Dziubinski, Claudia Prelipcean, Lucia Pușcașu, Camelia Sadovei, Liviu Suhar, Constantin Ungureanu-Box, Mihai Varzari – Suceava; Mircea Mureșan, Marcel Naste, Klara Pădurean – Târgu-Mureș, Nahum Sternberg – Tel Aviv; Rafael Matiaș, Sarah Raluca Miulescu, Daniela Oravițanu, Diana Popovici Matiaș, Elena Felicia Selejan, Valentina Ștefănescu – Timișoara; Robert Cobuz – Tonbridge; Elena Mateiuc-Belecciu –Toplița; Mioara Mitu – Tulcea.
Vernisajul va avea loc sâmbătă, 12 octombrie 2024, ora 20.00, în cadrul Nopții Albe a Galeriilor, cu desfășurare între orele 18.00-24.00. Cu această ocazie va fi susținut un recital de poezie (actorul Bogdan Muncaciu) și un minirecital de vioară (profesor Cezara Ariciuc și elevii), iar unii dintre artiștii participanți la Salon vor susține un atelier de creație în fața publicului vizitator (Claudia-Ionela Babii – tatuaj cu henna, Silviu Babii – pastel, Florin Grosu – caricatură, Vladimir Kato – grafică și Ioana-Gina Poleac – mozaic).
Curatorul evenimentului: Liviu Șoptelea – artist vizual. Prezintă: Ana Coșereanu.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Poliția olandeză nu exclude existenţa unui al patrulea hoț, şi nici implicarea unor români în jaful de la Muzeul Drents, dar în atenția anchetatorilor a intrat și celebrul clan Remmo din Germania, potrivit stirileprotv.ro.
Furtul celor patru piese dacice de mare valoare din Muzeul Drents, din Assen, a pus pe jar Europa. Acum, polițiștii din Țările de Jos și cei din România nu exclud ca în spatele jafului să se afle infractori străini și că a fost un jaf foarte bine țintit, având ca obiectiv principal Coiful de aur de la Coțofenești.
Ar putea fi vorba despre români, dar este menționat și celebrul clan Remmo din Germania, un clan libanezo-kurd care a comis mai multe furturi spectaculoase de artă pe teritorul german în ultimii ani, notează De Telegraaf.
Potrivit cotidianului batav, autorii jafului ar fi putut fugi deja în Germania.
Altfel, mașina cu care hoții au fugit după jaful de la muzeu a fost găsită arsă lângă Rolde, la circa 7 kilometri de instituția din Assen. Autovehiculul a fost furat din Alkmaar pe 23 sau 24 ianuarie. Poliția a primit până acum cel puțin șaizeci de informații cu privire la jaf, iar o echipă formată din 20 până la 35 de ofițeri de poliție lucrează la acest jaf care a devenit o știre mondială.
„E un act terorist”
Publicitate
Emanuel Viorel Petac, preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, a declarat în conferinţa de presă, care a avut loc, duminică, la Muzeul Naţional de Istorie a României, că furtul celor patru obiecte din patrimoniul românesc este „un act terorist” şi că „trebuie să conştientizăm cu toţii că s-a intrat într-o etapă nouă de infracţionalitate”.
„E un act terorist. Trebuie să conştientizăm cu toţii că s-a intrat într-o etapă nouă de infracţionalitate. Dacă cineva ajunge să pună bombă, să arunce în aer peretele unui muzeu ca să fure dinăuntru, conştientizăm această nouă realitate şi trebuie să ne adaptăm. E de o gravitate incredibilă pentru că este vorba de profesionalizarea reţelelor. Despre valoarea şi recuperarea valorii de asigurare, cred că este irelevantă. Din punctul nostru de vedere, nu contează banii, care, sigur că trebuia să existe, ca să asigure bunul, dar esenţiale sunt artefactele. Nu e doar patrimoniu, sunt piese de valoare universală. Este vorba de o pagubă pentru umanitate”, a afirmat Petac.
„Piesele erau expuse în două vitrine. Coiful, singur, era într-o vitrină şi la câţiva metri de el, între ele existând alte vitrine cu piese, cele trei brăţări. O a patra brăţară era expusă în zona de intrare în expoziţie, unde era prezentată istoria României, istoria Daciei, hărţi mobile, era o expoziţie digitală, şi fiecare epocă sau fiecare civilizaţie era reprezentată printr-un obiect foarte caracteristic. În cazul civilizaţiei dacice, era o brăţară, aceea a scăpat”, a explicat managerul MNIR expunerea obiectelor la Muzeul Drents.
Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României a declarat, duminică într-o conferinţă de presă, că asigurarea generală pentru toată expoziţia de la Muzeul din Drents se ridică la peste 30 de milioane de euro. Ernest Oberländer-Târnoveanu a precizat că nu poate „dezvălui la ce nivel se ridică asigurarea pentru piesele furate, respectiv Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice din aur.
Directorul Muzeului Naţional a explicat că asiguratorul este o mare companie olandeză şi a dat asigurări că aceasta a făcut „toate cercetările ca să fie convins că patrimoniul este păstrat în mod corespunzător pe toată perioada expunerii”.
„Ceea ce s-a întâmplat este ieşit din comun. Este primul atentat cu exploziv, primul jaf în care s-a folosit exploziv în cazul unui muzeu european. Deci s-a intrat în clădire din afară, folosind exploziv”, a mai spus directorul MNIR, potrivit News.ro.
Trei proiecte „small”, unul pe Programul România-Moldova și două pe Programul România-Ucraina, depuse în urmă cu un an în parteneriat cu Primăria Vadul lui Vodă și Consiliul Local Ivano-Frankivsk, au fost admise la finanțare.
„Continuăm să culegem roadele muncii administrative. Echipele BRCT Suceava și BRCT Iași au finalizat procedura de evaluare a proiectelor «small» depuse în cadrul apelurilor lansate în cele două programe transfrontaliere. Vestea bună este că cele trei proiecte pe care le-am gândit împreună cu foștii colegi din Consiliul Județean și partenerii din Moldova și Ucraina au fost admise la finanțare. Valoarea totală a acestor proiecte depășește un milion de euro”, a declarat senatorul Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.
În proiectul transfrontalier cu Republica Moldova, Județul Botoșani s-a asociat cu Primăria Vadul lui Vodă, pentru realizarea unei strategii comune de promovare a turismului, a aplicației Visit Botoșani, a unui site modern de promovare a obiectivelor ce pot fi vizitate în Botoșani, precum și realizarea de hărți 3D ale județului Botoșani, două totemuri digitale interactive, materiale de promovare turistică și echipamente IT. Valoarea totală a proiectului este de 250 de mii de euro.
Cele două proiecte admise la finanțare în cadrul programului transfrontalier cu Ucraina, vizează Școala Specială „Ion Pillat” Dorohoi și Școala Populară de Artă „George Enescu” Botosani, fiind depuse în parteneriat cu Consiliul Local Ivano-Frankivsk.
La Școala Specială „Ion Pillat”, prin acest proiect, vor fi realizate grădini terapeutice, prin instalarea de instrumente muzicale de exterior și amenajarea unei alei senzoriale. De asemenea, vor fi reamenajate parcarea și căile de acces în școala specială. Valoarea totală a proiectului este de 400 de mii de euro.
Al doilea proiect pe programul România-Ucraina vizează modernizarea infrastructurii educaționale vocaționale a Școlii Populare de Arte „George Enescu”, prin achiziționarea de instrumente muzicale, echipamente de sunet și echipamente de pictură necesare pentru pregătirea cursanților. Valoarea totală a acestui proiect este de 365 de mii de euro.
Publicitate
„Sunt trei proiecte care vor contribui la modernizarea actului educațional și la promovarea turistică a județului nostru. Sunt proiecte pe care le-a coordonat domnul Cristian Nistor și care vor trebui să fie implementate de actuala conducere a Consiliului Județean. Este de datoria noastră să găsim soluțiile pentru a atrage cât mai multe proiecte în județ, pentru că fără finanțări europene și guvernamentale nu putem vorbi de dezvoltare”, a conchis Doina Federovici.
Comisia de la Veneția transmite că anularea alegerilor prezidențiale nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate ci ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile.
Comisia de la Veneția a făcut public luni un raport despre anularea alegerilor prezidențiale din România de către CCR, scrie G4Media, care publică și documentele emise de acest for.
”Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul social media este deosebit de dificilă.
Deciziile bine motivate și transparente cu privire la astfel de chestiuni sunt cruciale. În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile, și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”, se arată în raport.
Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a sesizat Comisia de la Veneția cu privire la standardele în interiorul cărora o curte constituțională poate invalida alegerile, plecând de la hotărârea Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 prin care a invalidat alegerile prezidențiale.
Reamintim că CCR a anulat turul 2 al alegerilor din România, invocând informații clasificate.
Comisia de la Veneția, cunoscută oficial ca Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei.
Rolul său principal este de a oferi asistență juridică și consultanță statelor membre în domeniul dreptului constituțional, al drepturilor omului și al statului de drept.
În această săptămână, micuții spectatori din Botoșani pot să vadă un spectacol deosebit la Teatrul „Vasilache”, „Frumoasa şi Bestia”, Programul stabilt de organizatori este următorul:
– joi, 30 ianuarie 2025, de la ora 18:00
– duminică, 2 februarie 2025, de la orele 11:00 și 12:30
„Frumoasa şi Bestia“ este un spectacol de Valentin Dobrescu, după o poveste engleză; Regia artistică – Valentin Dobrescu, Scenografia – Mihai Pastramagiu, Muzica – Alin Macovei-Moraru
Distribuţia: Adelina Cojocariu, Andrei Iurescu, Marius Rusu, Ioana Buta, Anamaria Chelaru, Alin Gheorghiu şi Ana-Maria Apetrei
Publicitate
„V-aţi întrebat, ce e povestea ? Nu e uşor s-o defineşti.
Pot să vă spun că o poveste este doar ceea ce-ţi doreşti.
E ce visezi cu ochii minţii, e gândul tău neîmplinit,
E-o lume-n care-ai vrea să fii, şi-n care-acuma te-ai trezit.
Vreţi o poveste ? Da ? Prea bine. Ştiu una care v-ar plăcea,
Şi-n care veţi vedea cu toţii ce poate face dragostea.” (Valentin Dobrescu)