Zeci de botoșăneni s-au adunat, ieri, la Biserica Uspenia din municipiu pentru a participa la o slujbă de pomenire în cinstea poetului național Mihai Eminescu, la 136 de ani de la trecerea sa în eternitate. Slujba a fost oficiată de părintele paroh Marius Babiuc, chiar în fața statuii marelui poet, aflată în curtea lăcașului de cult unde Eminescu a fost botezat.

Evenimentul a fost unul profund emoționant, încărcat de recunoștință și reverență față de moștenirea literară neprețuită pe care Eminescu a lăsat-o generațiilor viitoare. Credincioșii, uniți în rugăciune, au aprins lumânări și au rostit împreună rugăciuni de pomenire pentru sufletul celui care este considerat simbol al culturii și identității românești.

„Eminescu nu a fost doar un poet, ci o conștiință a neamului românesc. Prin fiecare vers, ne-a învățat să iubim limba română și să simțim românește”, a spus părintele Marius Babiuc în cuvântul său adresat celor prezenți.

Comemorarea a avut loc într-un loc cu o încărcătură istorică specială, Biserica Uspenia, unde Mihai Eminescu a primit Taina Botezului pe 21 ianuarie 1850. Acest detaliu conferă un plus de semnificație evenimentului, legând trecutul de prezent printr-un fir spiritual neîntrerupt.

Sfântul Tihon se trăgea din Amatunda, oraş din insula Cipru, şi s-a născut din părinţi binecredincioşi şi iubitori de Hristos, fiind făgăduit de ei lui Dumnezeu, din tinereţe. Și, învăţând el carte şi deprinzându-se cu citirea Sfintelor Scripturi, s-a numărat în clerul Bisericii şi a fost rânduit, mai întâi, să citească poporului dumnezeieştile cuvinte, în biserică.

Apoi, pentru curăţia vieţii lui, a fost sfinţit diacon, de episcopul Memnom, iar, când acesta s-a mutat către Domnul, a fost ridicat prin alegere, la scaunul de episcop. Şi a fost sfinţit arhiereu de marele Epifanie, arhiepiscopul Ciprului (315-403). Şi era în acea vreme, în Cipru, o mulţime de popor necredincios, care ţinea încă păgâneasca închinare la idoli.

Deci, multă osteneală şi-a dat arhiereul lui Hristos, întorcând pe oamenii, care piereau în păgânătate, aducându-i în sânul Bisericii celei soborniceşti şi făcând, din capre, oi ale lui Hristos. Şi, vieţuind mulţi ani, a cârmuit bine Biserica, cea încredinţată lui, şi multe minuni a făcut, în viaţă şi după moartea sa, că iubea pe săraci şi se străduia pentru folosul oamenilor, ca un bineplăcut al lui Dumnezeu, ce era.

Deci, zidind biserici şi sfinţindu-le şi cu multe daruri împodobindu-le, s-a mutat către Domnul, la 16 iunie.

Zilele Eminescu, ediția iunie 2025, și-au atins punctul culminant la Botoșani, printr-un moment de mare încărcătură simbolică: decernarea mult așteptatului Premiu Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum. Distincția, acordată anual pentru debut editorial remarcabil în poezie, a revenit în acest an poetei Simona Sigartău.

Ceremonia de decernare a avut loc la Memorialul Ipotesti Centrul National de Studii „Mihai Eminescu”, într-un cadru festiv, în prezența juriului de specialitate, a reprezentanților instituțiilor de cultură locale și naționale, dar și a iubitorilor de literatură adunați la Botoșani pentru a-l celebra pe Mihai Eminescu în orașul său natal.

Simona Sigartău s-a remarcat printr-un volum de debut apreciat pentru originalitate, forță lirică și autenticitate, impunându-se în fața celorlalți finaliști printr-o voce poetică distinctă, profund ancorată în sensibilitatea contemporană.

Premiul „Opus Primum” este considerat una dintre cele mai importante recunoașteri literare pentru tinerii poeți din România și face parte din seria manifestărilor culturale organizate în fiecare an, în luna iunie, la Botoșani, în memoria poetului național.

Organizatorii Zilelor Eminescu au anunțat că și ediția din acest an a fost un succes, cu numeroase evenimente culturale, lansări de carte și recitaluri poetice care au consolidat statutul orașului Botoșani ca epicentru al poeziei românești.

Un bărbat de 49 de ani, cetățean ucrainean, și soția sa, o femeie de 39 de ani cu dublă cetățenie româno-ucraineană, au fost descoperiți în Punctul de Trecere a Frontierei Siret cu o sumă impresionantă de bani nedeclarată, ascunsă pe corp. Cei doi încercau să intre în România pe jos, ieri seară, 14 iunie 2025, în jurul orei 19:50.

Ieri, pe sensul de intrare în țară, s-au prezentat la controlul de frontieră, deplasându-se pe jos, două persoane – un bărbat în vârstă de 49 de ani, cetățean ucrainean și soția acestuia, o femeie de 39 de ani, cu dublă cetățenie, româno-ucraineană.

În baza unei suspiciuni justificate, echipa comună de control a Poliției de Frontieră a efectuat un control amănunțit asupra celor două persoane, fiind descoperite cu această ocazie sume importante de bani ascunse pe corpul celor două persoane.

Astfel, asupra bărbatului au fost găsiți 810.000 de dolari americani, în timp ce asupra femeii au fost identificați 590.000 de dolari americani. Niciuna dintre sume nu fusese declarată conform prevederilor legale în vigoare privind introducerea în țară a numerarului în valută sau în monedă națională.

Conform procedurilor legale, întreaga sumă a fost reținută în vederea continuării cercetărilor, iar cele două persoane au fost sancționate contravențional de către Biroul Vamal Siret cu câte 15.000 de lei fiecare.

„Reamintim că introducerea în țară a sumelor mai mari de 10.000 de euro (sau echivalentul în altă valută) fără declarare este interzisă și atrage sancțiuni, inclusiv confiscarea sumelor nedeclarate”, au transmis polițiștii.

Poliția de Frontieră Română reiterează importanța respectării reglementărilor vamale și încurajează cetățenii să se informeze corect înainte de a călători în/din România.