O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Poetul, eseistul şi criticul literar spaniol Juan Carlos Abril, în „Observator cultural” nr. 978 din 2019, despre poezie, într-un interviu acordat Doinei Ioanid: „Da, poezia este o necesitate de expresie, deşi, ca limbaj vorbit, trebuie să o învăţăm. Ne este dificil atunci când nu cunoaştem codul, ne încarcă cu semnificaţiile şi complexitatea sa şi avem tendinţa să abandonăm lectura poeziei dacă nu suntem specialişti. Poezia este precum matematica, trebuie să o înveţi pas cu pas. Poezia – fie că e verbală sau nu – este forma artistică prin care obiectivăm lumea, iar fiinţa umană întotdeauna a dorit să arate lucrurile aşa cum sunt, în perplexitatea şi uluirea de a fi viu, cu toate contradicţiile sale.”;

Citesc „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018), un roman scris de Dan Lungu. Reţin: 1. „Am fost educaţi să privim tot înainte, în monitoare, să nu întoarcem capul”; 2. „Dincolo de monitoare este jungla. Capătul lumii e acolo unde eşti offline”; 3. „O altă epistemologie înseamnă alt stil de viaţă”; 4. „Suprafaţa apei şi ecranele au mult mai multe în comun decât pare la prima vedere”; 5. „Orice speranţă e o fantă prin care se întrezăreşte o lume mai bună, o altă realitate”; 6. „Nici un apelativ nu este absolut întâmplător, ci e o atribuire identitară”; 7. „Ai sentimentul unei violenţe subtile atunci când lucrezi cu numere mari şi al unei trădări a umanului”; 8. „Mereu am avut sentimentul că toţi consilierii sunt oamenii sistemului şi tot ce-i mai bun pentru tine lasă la urmă, e ultima ofertă”; 9. În sat „până şi mirosurile se separă: în faţă te întâmpină mireasma de trandafiri sau regina nopţii, iar în spate cea de balegă sau de găinaţ”; 1o. „Întreaga realitate a satului se sprijină pe suveicile cuvintelor care ţes încontinuu”;

Pavel Şuşară despre femeie: „În literatură (artă în general) există o metaforă a feminităţii, chipul ei nu apare explicit, el este subînţeles în logica interioară a discursului. Tipuri de femei: a) femeia solitară (apăsată de vagi melancolii); b) femeia multiplicată (îşi caută febril o identitate); c) femeia astrală (cu chip rece şi animată subtil de nostalgia cuplului); d) femeia angelică; e) femeia demonică (ambele aspirante unice către absolutul feminin)”;

Valeriu Nicolae, în „Dilema veche” nr. 804 din 2019: „Havel scria că intelectualii ar trebui să prevadă şi să discute diversele ameninţări, orori sau catastrofe, iar politicianul ar trebui să îi asculte, să se gândească la cum ar putea acestea să fie evitate şi să acţioneze în consecinţă. În acest moment, rolurile în societate sunt aproape inversate: intelectualii şi jurnaliştii caută soluţii politice, iar politicienii sunt preocupaţi de a discuta ameninţările şi ororile datorate adversarilor lor politici. Partea de acţiune este elegant ignorată de toată lumea. Cele de mai sus le-am scris în 2012. Dan Diaconescu a fost înlocuit de Liviu Pleşoianu, Gigi Becali de Rareş Bogdan, iar Adrian Năstase de doamna Viorica Dăncilă.”;

În „Ramuri” nr. 7 din 2019, un poem de Adrian Popescu şi intitulat „Poeţii”: „Poeţii sunt defuncţii pentru care, / Cu ochii roşi, tulburi şi sticloşi, / Îmi mai luam o carte la culcare. / O terminam în cântec de cocoşi. // Dormeam, sfios, cu ea sub pernă, / Credeam că ei deţin secretul, / Prin care poţi avea, eternă, / O viaţă plină cu buchetul…// Nu semănau cu cei din cărţi, / Boemi notorii, ţara îi cinsteşte. / Traşi de dorinţe-n două părţi, / Maeştri în prisosul ce lipseşte. / De unde versurile minunate? // Îi alăptase vreo zeiţă? Cine? / Că nu au sângele de om în vine. / Şi dacă-l au de unde vine?”;

Farkas Jeno, în „Ramuri” nr. 7 din 2019, publică articolul „Cerchişti în mărturii inedite”.  În conţinutul acestui articol, autorul prezintă cele trei abordări despre exil ale lui Nicolae Balotă: a) cea a lui Cioran („ce se caracterizează prin traumatism lingvistic, renegarea limbii şi fuga de condiţia de exilat”); b) cea a lui Ionescu („ce s-a dovedit a fi o reuşită invenţie, o virtute literară: absurdul, adică perfecţiunea maşinăriei lingvistice care funcţionează de minune…în gol”); c) cea a găsirii unei limbi ideale în exilul terestru biblic („parte a condiţiei noastre umane”);

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr. 802 din 2019, despre răspântie: „În toate mitologiile lumii, răspântiile stârnesc fiori. La intersecţia drumurilor se petrec mereu lucruri care scapă de sub control pentru că ceea ce, în general, era ordonat şi previzibil pe o cale se dezordonează şi se bulversează la impactul cu o altă cale. Direcţiile, clare pe orice drum, se relativizează la intersecţii şi paşii celui care străbate drumul nu mai merg inexorabil înainte. Pot fi la dreapta sau la stânga. Direcţia paşilor nu mai este dusă de drum. Voinţa călătorului devine decisivă. Şi de câte ori bietul om e pus să aleagă, el e pus, de fapt, într-o încurcătură. Drumul nu te încurcă; răspântia, însă, da. Şi mai adaug că, la intersecţie, nu se pune doar problema mea – „Pe unde o iau?” -, ci şi problema întâlnirii mele cu altul – „Cine are prioritate?”. Şi nu-i de glumă. Din aşa ceva se iscă războaie”;

Mark Twain: „Când te trezeşti făcând parte dintr-o majoritate, e timpul să faci o pauză şi să reflectezi”;

Rainer Maria Rilke despre poezie: „Totul este să preamăreşti. În poezie noi vorbim de cele mai multe ori despre creaţia lui Dumnezeu. În momentul în care ştii să preamăreşti smerit un om, un copac, o floare, o întâmplare din viaţă, o taină, se naşte poezia. Noi trăim din uitare în uitare, dar poezia înseamnă a-ţi aminti cumva ceea ce nu ai trăit încă”;

Cosmin Ciotloş, în „Dilema veche” nr. 802 din 2019, scrie despre ultima carte  a botoşăneanului Dan Sociu, intitulată „Uau”. Aprecierile sunt pozitive, zic eu că „eXcesiv” de pozitive. Interesant este faptul că recenzentul îi găseşte şi o linie pe care ar continua-o: Arghezi – Stănescu – Cărtărescu;

Winston Churchill către Stalin la Yalta, când a fost tranzacţionată România: „Hai să nu ne împiedicăm de nimicurile astea…”;

Calinic Botoşăneanul, în „Ziarul Lumina” din 23 august 2019: „În cartea neamului se spune că Adam a trăit 930 de ani, Set 912 ani, Enos 905 ani, Cainan 910 ani, Maleleil 895 de ani, Iared 962 de ani, Enoh 365 de ani – el fiind luat la Domnul în cer -, Matusalem a trăit 969 de ani, el devenind simbolul longevităţii, în sfârşit, Lameh a trăit 753 de ani şi Noe 950 de ani. Începând cu această perioadă, vârsta omului scade gradual. (…) După potop apare un declin brusc al mediei de viaţă, aşa că are loc şi o scădere semnificativă a vârstei oamenilor: Sem a trăit 600 de ani, Arfaxad 465 de ani, Şelah 460 de ani, Terah 205 ani, Sarra 127 de ani, Avraam 175 de ani, Isaac 180 de ani, Iosif 110 ani şi Moise 120 de ani”;

Reţin din Gabriela Glăvan:

1. „În faţa bisturiului, orice stomac începe să vorbească”;
2. „Un cerc hermeneutic încolăcit în jurul unui picior de lemn”;
3. „Fericirea stomacului e o istorie cu un singur adevăr”;
4. „Femeile mioape nu mor în rochii celebre”;

Dan Lungu, în romanul „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018), despre sat: „Lucrurile au simplitatea unui echilibru reglat de generaţii într-o lume aproape neschimbată. Numai că de vreo trei generaţii lumea a început să se schimbe – iute, uneori indigest de iute. Din vechiul echilibru a rămas o poveste frumoasă, de spus nepoţilor şi în filmele documentare” (p. 30);

Poetul spaniol Juan Carlos Abril, într-un interviu acordat Doinei Ioanid ( vezi „Observator cultural” nr. 978 din 2019), despre poezie: „În mod clar, poezia se poate dezvolta pornind de la vocaţie, în sensul etimologic de chemare. Poezia care ne atinge cu adevărat, care ne mişcă profund face apel la inteligenţă emoţională, iar dacă un text reuşeşte să creeze o punte de legătură cu cititorul, are loc un transfer, un act de solidaritate care este actul poetic, prin care celălalt primeşte un conţinut, un sens, o vibraţie. În acest punct se creează acel lucru care ne marchează şi ne face să simţim”;

Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 809 din 2019, despre romanul „Don Quijote”: „…nu e romanul unui singur destin, al unei singure căi: calea lui Don Quijote. E şi calea lui Sancho Panza. Două drumuri poate urma omul pentru a se mântui: drumul eroului, dar şi drumul scutierului, al celui care slujeşte şi însoţeşte eroul. Nu toţi putem fi „eroi”. Nu oricine e făcut să răstoarne lumea întreagă cu pârghia duhului său. Dar e dată oricui şansa de a intra în serviciul celor care o pot face. Şansa de a sluji un destin mare poate fi începutul unui destin la fel de mare”;

Evaluare Națională 2025 clasa a II-a: miercuri, 14 mai, elevii au susținut a doua testare, cea de citit la Română. Au avut la dispoziție 45 de minute pentru a rezolva cerințele. 

Rezultatele elevilor la această evaluare nu vor fi comunicate public. Acestea nu se înregistrează în catalogul clasei. Prin excepție, la solicitarea scrisă a elevului, punctajele obținute se pot echivala în calificative/note și pot fi trecute în catalog.

Rezultatele sunt valorificate la nivelul unității de învățământ prin:

• elaborarea planurilor individualizate de învățare
• informarea elevilor și a părinților/reprezentanților legali ai elevului asupra stadiului formării și dezvoltării competențelor evaluate.

Evaluare Națională 2025 clasa a II-a: subiectele la proba de Română citit – Limbă și comunicare

Elevii au primit un text suport din „Povestea anotimpurilor” după Maria Dorina Pașca, pe baza căruia au avut de răspuns la mai multe întrebări, potrivit edupedu.ro

Evaluare Națională clasa a II-a 2025. Calendar

• Limbă și comunicare — scris — Limba română — 13 mai 2025
• Limbă și comunicare — scris — Limba maternă — 13 mai 2025
• Limbă și comunicare — citit — Limba română — 14 mai 2025
• Limbă și comunicare — citit — Limba maternă — 14 mai 2025
• Matematică și Explorarea mediului — 15 mai 2025
• Limbă și comunicare — scris — citit — Limba română pentru minoritățile naționale — 16 mai 2025

SC Modern Calor SA informează clienții că începând cu data de 1 iunie 2025, casieria din incinta Uvertura Mall își va înceta definitiv activitatea.

Această măsură face parte dintr-un proces amplu de modernizare și eficientizare a serviciilor oferite, cu accent pe soluții digitale și canale de plată alternative, care să ofere mai multă flexibilitate și accesibilitate clienților noștri.

După închiderea casieriei din Uvertura Mall, aveți la dispoziție următoarele modalități de plată:

• Casieria din Strada Vârnav, lângă Școala nr. 7, cu program de lucru: luni -joi: 07:00 – 17:00; vineri: 07:00 – 14:30;
• Plata online, prin intermediul platformei noastre oficiale: www.moderncalor.ro, Secțiunea Clienți;
• Rețeaua PayPoint;
• Aplicaț­ia un-doi Centru de Plăți;
• Sucursalele băncilor BRD, BCR, Banca Transilvania;
• Ghișeele Oficiilor Poșta Româna.

Vă încurajăm să optați pentru metodele moderne de plată, rapide și sigure, care pot fi utilizate din confortul propriei locuințe, evitând astfel deplasările și timpul de așteptare.

Pentru informații suplimentare sau asistență privind utilizarea acestor opțiuni, echipa noastră vă stă la dispoziție la numărul de telefon 0231 537 100, int. 113, 114, 115, 116,  sau prin e-mail la office@moderncalor.ro, relatii.clienti@moderncalor.ro .

Vă mulțumim pentru încrederea și înțelegerea dumneavoastră și vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a vă oferi servicii moderne, eficiente și adaptate nevoilor actuale.

Muzeul Județean Botoșani, Secția de Artă Plastică – Etnografie – Științele Naturii, în colaborare cu Asociația Semne Cusute, organizează expoziția ,,Arta cămășii cu altiță – cos pentru o cauză”.

Conceptul expozițional propus de asociație, #cospentruocauză, dezvăluie tabloul întreg tuturor celor ce caută sensul acestor semne. Cămășile tradiționale ilustrează o lume completă. Cei ce le admiră de la distanță sunt fascinați de culoare, de strălucire, de flori și de stele. Dar cine le coase și meditează asupra lor nu are cum să piardă din vedere importanța insectelor: fluturi, albine, furnici, buburuze, cărăbuși și alte gâze. Deși sunt mici, nu sunt neînsemnate și străbunele noastre au născocit pentru ele zeci de semne și modele, înțelegând rostul lor vital. Depărtați de natură, nu mai realizăm că fără ele nu putem trăi nici noi. Studiile sunt îngrijorătoare: insectele dispar din cauza nesăbuinței oamenilor.

Membre ale comunității Semne Cusute aduc în expoziție rezultatul unui exercițiu de imaginație, căci fiecare cămașă nouă prezintă cele două lumi în contrast: pe o parte, raiul biodiversității, pe de altă parte, drama și pustiul generat de lăcomie, de exploatarea nesăbuită a resurselor, de consumerism și fast fashion.

Cămășile invită la reflecție: îți poți imagina lumea dacă insectele dispar din ea? Ce mai rămâne pentru generațiile viitoare dacă nu acționăm acum? Este nevoie de un semnal de alarmă și trebuie să vorbim despre ce putem face noi, prin alegeri personale. Trebuie să vorbim deschis despre pesticide, despre cânepă, despre adevăratul preț al tricourilor ieftine, despre industria textilă și ceea ce lasă în urmă consumul fără discernământ. Cămașa cu altiță se înscrie în această galerie selectă de croiuri „zero waste”, fără pierderi, fiind o lecție de eficiență plină de tâlc.

Expoziția ,,Cos pentru o cauză” este despre fashion și activism inspirat din tradiție și din bogăția naturii.

Prin piesele din patrimoniul Muzeului Județean Botoșani se completează acest demers curatorial, aducându-se în prim plan cămășile tradiționale și insectele care au inspirat, secole la rând, creatoarele de frumos din lumea satului românesc.

Cum Grigore Antipa, naturalist, biolog, zoolog, oceanolog, ecolog, muzeolog și profesor universitar, a văzut lumina zilei pe plaiurile botoșănene, dedicăm evenimentul de față memoriei acestui deschizător de drumuri și întemeietor al Muzeului Național de Istorie Naturală.

Vernisajul expoziției va avea loc marți, 20 mai 2025, ora 13.00, la Galeriile de Artă ,,Ștefan Luchian” Botoșani.