Mineriada din 15 iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai dureroase și controversate episoade din istoria recentă a României. La doar câteva luni după prăbușirea regimului Ceaușescu, țara traversa o perioadă fragilă de tranziție, marcată de instabilitate politică, frământări sociale și lupte pentru putere. În acest context tensionat, autoritățile de la București au apelat la intervenția minerilor pentru a elibera Piața Universității, loc devenit simbol al protestelor anti-comuniste și al aspirațiilor democratice, relatează alba24.ro. Reprimarea violentă care a urmat a avut un impact profund asupra societății românești, afectând parcursul democratizării și lăsând răni încă nevindecate în memoria colectivă.
În primăvara anului 1990, România se confrunta cu provocări majore în procesul de tranziție către democrație.
Frontul Salvării Naționale (FSN), condus de Ion Iliescu, se afla la putere, dar legitimitatea sa era contestată de diverse grupuri politice și civile.
Opoziția acuza FSN-ul că este format din foști comuniști care doresc să perpetueze vechiul sistem sub o nouă formă.
Tensiunile s-au intensificat după alegerile din mai 1990, când Ion Iliescu a câștigat președinția cu o majoritate covârșitoare, iar FSN a obținut controlul Parlamentului.
Cu toate acestea, rezultatul electoral a fost contestat de opoziție, care a denunțat fraude și manipulări.
Publicitate
Începutul protestelor
În zilele premergătoare evenimentelor din 15 iunie, Piața Universității din București devenise epicentrul protestelor antiguvernamentale.
Demonstranții, în principal studenți și intelectuali, cereau îndepărtarea foștilor comuniști de la putere și organizarea de noi alegeri.
Atmosfera s-a încins treptat, iar autorităților le-a devenit din ce în ce mai greu să mențină ordinea publică.
Media internațională urmărea cu atenție evoluțiile din România, iar imaginea țării în străinătate suferea din cauza instabilității politice.
Apelul către mineri
La 13 iunie 1990, președintele Ion Iliescu a făcut un apel dramatic la televiziunea națională, solicitând „oamenilor muncii” să vină la București pentru a apăra democrația împotriva „huliganilor” și „legionarilor” care, conform declarațiilor sale, încercau să destabilizeze țara.
Acest apel a fost interpretat de mulți ca o invitație deschisă către minerii din Valea Jiului să intervină prin forță.
Apelul a avut un ecou puternic în Valea Jiului, unde minerii se bucurau de un statut privilegiat și de o organizare solidă. Aceștia au fost mobilizați rapid și au pornit către București cu trenuri speciale puse la dispoziție de autorități.
Evenimentele din 15 iunie 1990
În dimineața zilei de 15 iunie, aproximativ 10.000 de mineri din Valea Jiului au sosit la București, înarmați cu bâte, pietre și alte obiecte contondente.
Aceștia au fost întâmpinați și coordonați de forțele de ordine, iar acțiunea lor a avut un caracter organizat și sistematic.
Minerii au atacat violent demonstranții din Piața Universității, dar și pe trecătorii care aveau aspectul de intelectuali sau studenți.
Violențele s-au extins rapid în întreaga capitală, vizând nu doar protestatarii, ci și sediile partidelor de opoziție, redacțiile ziarelor independente și locuințele unor personalități critice la adresa guvernului.
Mineriada din 1990. Violențele și victimele
Acțiunile minerilor au fost marcate de o brutalitate extremă. Aceștia au bătut cu cruzime demonstranții, i-au umillit public și au devastat proprietăți private și publice.
Sediul Universității din București a fost vandalizat, iar biblioteca acesteia a suferit pagube considerabile.
Bilanțul oficial al evenimentelor vorbește despre șase morți și peste 1.000 de răniți, dar cifrele reale ar putea fi mai mari.
Multe victime au fost bătute atât de grav încât au suferit traumatisme pe viață, atât fizice, cât și psihologice.
În loc să intervină pentru a opri violențele, autoritățile au părut să încurajeze acțiunile minerilor. Ion Iliescu însuși i-a mulțumit public minerilor pentru „ajutorul” oferit în „apărarea democrației”.
Forțele de ordine au rămas pasive în fața violențelor sau au colaborat direct cu minerii.
Consecințele pe termen scurt și lung
Impact politic
Mineriada a avut consecințe politice majore pentru România. Pe plan intern, ea a consolidat temporar puterea FSN-ului, dar a compromis grav legitimitatea democratică a guvernului.
Opoziția a fost descurajată și fragmentată, iar multe voci critice au fost reduse la tăcere prin intimidare.
Consecințe internaționale
Pe plan internațional, evenimentele din iunie 1990 au afectat dramatic imaginea României. Comunitatea internațională a condamnat ferm violențele, iar procesul de integrare europeană a țării a fost întârziat.
Ajutorul financiar occidental a fost redus, iar România a fost izolată diplomatic pentru o perioadă.
Impactul asupra societății civile
Mineriada a avut un efect devastator asupra societății civile românești. Multe organizații non-guvernamentale și-au încetinit activitatea, iar mediul academic și cultural a fost profund traumatizat.
Generații întregi de români au trăit aceste evenimente ca pe o tragedie națională.
Mineriada din 1990: infracțiuni multe și un eșec major al Justiției
Din probatoriul administrat în cauză a reieșit următoarea situație de fapt:
În luna iunie 1990, cei mai înalți factori decizionali în statul român la acel moment – Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, ajutați de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau, printre care Măgureanu Virgil – directorul Serviciului Român de Informații, Sârbu Adrian – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.
Începând cu 22 aprilie 1990, în Piața Universității din municipiul București a avut loc o manifestație ce s-a întins pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990.
Manifestația avea caracterul unei opoziții la puterea nou instaurată în România după Revoluţia din 1989, manifestanții solicitând verbal, prin comunicate și prin alte forme de protest ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înființarea unei televiziuni libere și alte astfel de solicitări de factură democratică.
În acest context, Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, Măgureanu Virgil şi alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naţionale au lansat un atac împotriva manifestanților aflați fizic în Piața Universității, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acțiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestații, în special liderii de opinie, precum și împotriva oricărei persoane care manifesta o oarecare formă de opoziție sau care se încadra în categorii care, în opinia lor, puteau manifesta o potenţială opoziţie, în special studenţi, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale.
Un rol important în crearea cadrului de punere în aplicare a atacului a constituit-o comunicarea publică, manipulativă, insidioasă cu privire la pericolul pe care îl reprezentau manifestanții pentru valorile democratice, de a căror implementare se „ocupa” noua putere.
Având în vedere amploarea atacului, punerea în aplicare a acestuia a necesitat pentru planificatorii atacului și atragerea unui număr impresionant de persoane, care au acţionat în cunoștință de acest atac, alături de un număr mare de persoane care au acționat fără să cunoască existența atacului, ca urmare a manipulării la care au fost supuse de persoanele care au orchestrat atacul.
În acest sens, pentru punerea în aplicare a atacului, conducerea statului, în special Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, precum și conducerea Serviciului Român de Informații, respectiv Măgureanu Virgil, cu participarea lui Sârbu Adrian, consilier al primului-ministru, au constituit un grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natură politică, administrativă, militară și civilă, înlăuntrul căruia a fost implicat un număr mare de persoane, cu o contribuție de natură și conținut diferite la fapte produse la o scară impresionantă.
În tabloul infracțional, persoanele care au efectuat în mod fizic actele de natură criminală au ocupat o poziție inferioară în ierarhia grupului, însă conceperea și orchestrarea comiterii infracțiunilor a revenit conducerii politice a statului român de la acel moment, prin persoanele menționate.
Din probele administrate a rezultat conivența la nivelul planificării și orchestrării planului infracțional, Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican și Măgureanu Virgil jucând rolurile cheie, însă modalitatea prin care au ales să o pună în aplicare a fost prin intermediul altor persoane neparticipante la înțelegere.
Începând cu data de 13 iunie 1990, inculpații au pus în practică acțiunea represivă împotriva manifestanților aflați în Piaţa Universităţii din Bucureşti.
În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării.
Ce fapte au fost comise la Mineriadă
Acțiunea represivă a avut caracterul unui atac generalizat și sistematic, în cadrul căruia au fost comise următoarele fapte:
moartea prin împușcare a 4 persoane;
violul a două persoane;
vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1311 persoane;
persecutarea prin privarea nelegală de privarea de dreptul fundamental la libertate și siguranță și restrângerea acestui drept, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1211 persoane.
Punerea în aplicare a acțiunii represive s-a realizat în dimineața zilei de 13 iunie 1990, când peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate în Unitatea Militară 0575 Măgurele a Ministerului de Interne, unde au fost reţinute până în după amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.
Concomitent, s-a pătruns în forţă, fără drept, în sediul Institutului de Arhitectură și al Universității din București, fiind percheziţionate mai multe birouri, iar persoanele aflate în incintă au fost evacuate prin acte de violenţă.
Conform hotărârii luate de către preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, primul-ministru al Guvernului României, viceprim-ministrul, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de către persoane din conducerea Frontului Salvării Naţionale, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, care s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele aflate în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii împreună cu forțele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor.
Acţiunile întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi Serviciului Român de Informaţii.
S-a făcut uz de armă cu muniţie de război de către forţele de ordine, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal 4 persoane.
Represiunea autorităţilor a continuat, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfășurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii.
În acest context, minerii aduși în București au devastat sediile partidelor politice nou înființate sau reînființate după Revoluția din decembrie 1989 și care se aflau în opoziție, locuințele principalilor lideri politici din opoziție și sedii ale publicațiilor de presă independente și ale unor instituții de învățământ.
De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureștiului, sub pretextul că aceștia au legătură cu manifestațiile din Piața Universității.
Persoanele care au fost ridicate din Piața Universității, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestațiile, au fost duse cu forța în Unitatea Militară 0575 Măgurele și în incinta Școlii Militare Superioare de Ofițeri de la Băneasa, fiind private de libertate într-un mod nelegal și în spații total improprii pentru deținerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 22 iunie 1990.
Cazarea civililor aduşi de pe străzile Bucureştiului s-a realizat în condiţii total improprii, în garaje, atât bărbaţi cât şi femei, minori şi bătrâni.
În permanenţă, aceste persoane s-au aflat sub pază militară, inclusiv atunci când trebuiau să meargă la toaletă.
Pe durata aceste perioade, persoanelor vătămate nu li s-a permis să ia legătura cu rudele sau cu altcineva din exterior, nu au primit asistență medicală adecvată și au fost supuse la tratamente înjositoare și degradante (inclusiv prin simularea unor execuții colective sau prin gazarea colectivă prin eliberarea gazelor de eșapament în spațiile de deținere).
Facem precizarea că starea de fapt reținută și încadrarea juridică a faptelor au la bază exclusiv probatoriul administrat după data de 04.06.2021, la care cauza a fost restituită la parchet, ca urmare a parcurgerii procedurii de cameră preliminară, în urma căreia au fost anulate toate probele administrate anterior anului 2017 și s-a constatat nulitatea actelor de urmărire anterior efectuate.
Cauza a fost înaintată, spre competentă soluţionare, Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
Mineriada din 1990. Concluzii
Mineriada din 15 iunie 1990 rămâne una dintre cele mai dureroase amintiri din istoria României post-comuniste.
Pentru multe familii ale victimelor, traumele nu s-au vindecat niciodată complet. Societatea românească încă se confruntă cu necesitatea unei reconcilieri naționale și a unei evaluări oneste a acestor evenimente.
Anual, în 15 iunie, sunt organizate ceremonii de comemorare a victimelor, iar Piața Universității găzduiește momente de reculegere.
Aceste ritualuri de memorie sunt esențiale pentru păstrarea adevărului istoric și pentru educația generațiilor tinere.
Mineriada din 15 iunie 1990 reprezintă un moment de cotitură în istoria României democratice, ilustrând fragilitatea instituțiilor în perioada de tranziție și pericolele utilizării violenței pentru rezolvarea conflictelor politice. Evenimentele acestei zile au demonstrat că drumul către democrație nu este niciodată simplu și că price-ul pentru stabilitate nu trebuie să fie libertatea și demnitatea umană.
Lecțiile acestei tragedii naționale rămân relevante și astăzi, amintindu-ne de importanța respectării drepturilor omului, a statului de drept și a valorilor democratice.
România de astăzi este profund diferită de cea din 1990, dar memoria acestor evenimente ne obligă să rămânem vigilenți în apărarea libertăților fundamentale și să nu permitem niciodată repetarea unor astfel de tragedii.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Legea cu pachetul de măsuri de austeritate intră în vigoare. Aceasta a fost promulgată, vineri, de președintele Nicușor Dan.
Este vorba despre primul pachet de măsuri fiscale, pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Acestea intră în vigoare de la 1 august.
„Tocmai ce am semnat primul pachet și, după cum știți, tehnic este consistent. (…) La început de august o să avem o asumare a Guvernului în Parlament (pe al doilea pachet, n.red.). Bineînțeles că atunci când iei măsuri care reduc cheltuielile, e dificil contactul dintre politicieni și populație și de asta apar disensiuni în coaliție”, a declarat Nicușor Dan, într-o conferință de presă la Salzburg, potrivit g4media.ro
Măsurile de austeritate ce intră în vigoare. Două cote de TVA
Cele mai importante măsuri prevăzute în acest pachet sunt impunerea a două cote de TVA de 11 și 21%, majorarea accizelor pentru alcool, carburanți și țigări.
Va fi majorat impozitul pentru bănci, impozitul pe dividende ajunge de la 10% la 16%.
Va rămâne cotă redusă de 11% pentru: medicamente, alimente, alimentare cu apă și canalizare, animale și păsări vii din specii domestice, cazare în sector hotelier, servicii de restaurant și catering.
Publicitate
Aceeași cotă (11% TVA) rămâne pentru:
livrare de manuale școlare, cărți, ziare, reviste, acces la muzee, case memoriale, monumente, grădini zoologice și botanice
livrare lemn de foc, energie termică în sezon rece, locuințe sociale
prestări servicii în producția agricolă, livrare îngrășăminte și pesticide
CASS pentru pensionarii cu venituri peste 3000 de lei
De asemenea, se introduce contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei.
De la 1 august 2025, se introduce a obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din pensii, pentru partea care depășește suma de 3.000 lei lunar. Se va aplica temporar, până la 1 ianuarie 2028. Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată se stabilește prin deducerea din venitul brut a plafonului lunar de 3.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie.
Pentru categoriile de persoane pentru care s-a eliminat excepția de la plata CASS, această contribuție se va reține la sursă de către serviciile deconcentrate ale Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, fără a fi nevoie de depunerea declarațiilor de venit.
În cazul coasiguraților (soț, soție, părinți fără venituri proprii), pentru dobândirea calității de asigurat se propune ca plata CASS să se facă prin depunerea unei declarații de venit prin care se exercită opțiunea, cu plata contribuției în două tranșe după cum urmează:
25% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, la data depunerii declarației prin care se exercită opțiunea
75% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui în care s-a exercitat opțiunea.
Alte prevederi din primul pachet de măsuri de austeritate
reducerea finanțării partidelor politice în anul 2026 cu 40% comparativ cu anul 2024
mamele minore reintegrate într-o unitate de învățământ vor beneficia în continuare de o bursă lunară în cuantum de 700 de lei pe perioada desfășurării activităților didactice, cu condiția frecventării orelor de curs
Personalul didactic de conducere, de îndrumare și control va putea fi degrevat de norma didactică de predare, după cum urmează:
personalul didactic de conducere al unităților de educație extrașcolară, casele corpului didactic, centrele județene de resurse și asistență educațională/ Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională și centrele de excelență, cu până la 30% din norma didactică de predare-învățare-evaluare
personalul didactic de conducere din unitățile de învățământ preuniversitar, personalul didactic de conducere, de îndrumare și control din inspectoratele școlare județene/ Inspectoratul Școlar al Municipiului București, cu până la 50% din norma didactică de predare-învățare-evaluare
parțial, pentru persoanele desemnate de federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, ca urmare a participării acestora la procesul de monitorizare și evaluare a calității sistemului de învățământ
Numărul de copii pentru formațiunile de studiu (grupe sau clase) în ceea ce privește învățământul cu predare în limbile minorităților naționale, precum și învățământul cu predare în limba română organizat în unități administrativ-teritoriale în care o minoritate națională constituie majoritatea populației se organizează astfel:
unități de învățământ cu personalitate juridică, cu un număr minim de antepreșcolari/preșcolari/elevi echivalent cu 60% din numărul standard
formațiunile de studiu, grupe sau clase cuprind un număr de antepreșcolari/preșcolari/elevi echivalent cu 80% din numărul standard.
Modificări în domeniul jocurilor de noroc
Majorarea cotelor de impunere asupra veniturilor obținute din jocuri de noroc cu procente cuprinse între 30% și 40%:
impozitarea pentru operatori va crește de la 21% – la 30%
impozitarea pentru jucători va crește de la 3% la 4% (taxa de retragere a banilor)
crește cu 30% taxa pe aparat
Se introduce obligativitatea producătorilor de a instala GPS-uri în toate aparatele.
Al doilea pachet fiscal va include reforma pensiilor speciale și reorganizarea consiliilor de administrație ale companiilor de stat.
Un agent de poliție de la vama Siret a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, fiind acuzat de DIICOT că făcea partea dintr-o rețea de traficanți de droguri, care acționa la frontiera româno-ucraineană.
În același dosar este implicată și fosta soție a polițistului, care a fost plasată în arest la domiciliu.
Potrivit unor surse judiciare, deși erau divorțați, cei doi locuiau în continuare împreună cu copiii lor. Ambii erau și consumatori de droguri și se ocupau de vânzarea de substanțe interzise.
DIICOT a anunțat vineri că procurorii de la Serviciul Teritorial Suceava au reținut o femeie și patru bărbați, dintre care unul este agent de poliție de frontieră în cadrul SPF Siret, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic internațional de droguri de mare risc, deținere de droguri de risc și de mare risc pentru consumul propriu și punerea la dispoziție, cu știință, cu orice titlu, a unei locuințe sau a unui local ori a oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri.
În dosar mai sunt cercetați alți opt suspecți (șase bărbați și două femei), în sarcina cărora s-au reținut infracțiunile de trafic de droguri de mare risc și deținere de droguri de mare risc pentru consumul propriu, fără drept.
Anchetatorii susțin că, în anul 2022, polițistul și un cetățean ucrainean au constituit o grupare specializată în introducerea, în mod ilegal în România din Ucraina, prin PTF Siret, a unor importante cantități de amfetamină (drog de mare risc), destinate comercializării. Ulterior, la acest grup a aderat un alt traficant.
Publicitate
În cadrul acestei grupări, polițistul a avut un rol determinant în aprovizionarea cu droguri, el fiind cel care stabilea perioadele optime de achiziționare.
Astfel, în perioada 2022 – martie 2023, polițistul l-a transportat, cu autoturismul, pe unul dintre membrii grupării (cetățean român) în zona de frontieră, de unde acesta din urmă traversa pe jos frontiera de stat, achiziționa drogurile, iar ulterior revenea în țară pe aceeași rută, fiind din nou preluat de agentul de poliție cu același mijloc de transport.
Pentru fiecare tranzacție, suma plătită era de aproximativ 5.000 de lei, iar inculpații care aveau rolul de cărăuși disimulau substanțele interzise în lenjeria intimă.
Procurorii mai spun că, în intervalul 2022 – aprilie 2025, în mod repetat, polițistul a procurat 3-CMC (drog de mare risc, cunoscut sub denumirea generică de ‘cristal’), droguri pe care le-a vândut cu suma de 200 lei pentru un gram, fiind ajutat în acest sens de fosta soție.
Cei doi mai sunt acuzați că au oferit cu titlu gratuit și vândut droguri de mare risc, cu ocazia unor evenimente private organizate acasă la ei, unde au participat și minori. De asemenea, polițistul și femeia au deținut, pentru consum propriu, diferite cantități de amfetamină (drog de mare risc), substanță cristalină 3-CMC (drog de mare risc) și canabis (drog de risc), într-un imobil (proprietate comună), unde locuiau împreună cu copiii lor.
Polițistul a fost arestat preventiv, iar fosta soție a fost plasată în arest la domiciliu. Alți trei membri ai grupării sunt cercetați în libertate sub control judiciar. AGERPRES
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat demararea plăților aferente ajutorului de stat acordat fermierilor din sectorul creșterii animalelor, pentru activități de ameliorare a raselor.
Suma plătită se ridică la peste 2,8 milioane de lei și se dă crescătorilor de animale care au cerut, pentru luna mai 2025, ajutorul de stat pentru ameliorarea raselor.
Pentru fermierii din toată țara, plățile se vor face prin intermediul centrelor județene APIA.
„Suma plătită este în valoare de 2.802.072,10 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor în conformitate cu prevederile OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare”, potrivit comunicatului publicat vineri de APIA, citat de Mediafax..
Amenzi de până la 25.000 de lei pentru comercianții care nu înlocuiesc produsele cu defecte, în termen de până la 30 de zile de la cumpărare. Măsura a fost adoptată de Senat și a fost înregistrată pentru dezbatere și vot la Camera Deputaților.
Este vorba despre modificarea art. 18 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență nr. 140/2021 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri.
În Legea nr. 205/2023 pentru aprobarea OUG nr. 140/2021 a fost completat articolul 11 „Măsurile corective în caz de neconformitate” cu umătoarea prevedere: „(7) Consumatorii beneficiază de înlocuirea bunurilor în cazul în care neconformitatea acestora este constatată la scurt timp după livrare, fără a depăşi 30 de zile calendaristice”.
Însă nu au fost stabilite și sancțiunile pentru nerespectarea acestei obligații.
Prin propunerea care a ajuns acum la Camera Deputaților se includ amenzi de la 5.000 lei la 25.000 lei a nerespectării prevederilor art. 11 alin. (7) din Legea 205/2023.
Guvernul sprijină măsura
Publicitate
Referitor la această prevedere, Guvernul susține că sancțiunea este necesară, pentru respectarea drepturilor consumatorilor.
” (…) este necesară includerea expresă a acestui alineat între prevederile a căror nerespectare constituie contravenție, pentru: asigurarea aplicării unitare a legii de către profesioniști
creșterea gradului de conformare voluntară la cerințele legale
protejarea efectivă a consumatorilor împotriva practicilor abuzive sau a întârzierilor nejustificate în soluționarea cazurilor de neconformitate”, arată Guvernul, potrivit profit.ro.
Google News
Economie2 ani ago
Eveniment2 ani ago
Eveniment2 ani ago
Eveniment3 ani ago
Actualitate2 ani ago
Actualitate2 ani ago
Eveniment3 ani ago
Eveniment2 ani ago
