Actrița Rodica Negrea de la Teatrul Mic din București și actorul Emil Coșeru de la Teatrul Național din Iași vor primi distincții pentru întreaga activitate în cadrul celei de-a XXXIII-a ediții a Premiilor Galei UNITER.
Potrivit site-ului uniter.ro, premii pentru întreaga activitate vor fi oferite și regizorului Nicky Wolcz și scenografului Horațiu Mihaiu, iar Premiul pentru întreaga activitate critică și istorie teatrală îi va fi oferit lui Carmen Mihalache.
Premiul de Excelență ‘Ion Caramitru’ va reveni Festivalului Internațional de Artele Spectacolului ATELIER de la Baia Mare pentru cele 30 de ediții aniversate în 2024.
Premii speciale vor fi oferite pentru ‘Săptămâna Purcărete – 50 de ani de excelență în teatru’, proiect produs de Teatrul Național ‘Marin Sorescu’ Craiova, inițiat de Vlad Drăgulescu; ‘Moara Artiștilor – Centru cultural educativ’, inițiat și realizat de Asociația Pro Teatru Zalău; Bienala de Scenografie București – proiect reluat după 32 de ani de Centrul Român OISTAT; Festivalul D-butan-T – motor de căutare a artiștilor aflați la început de drum, organizat de Teatrul ‘Andrei Mureșanu’ Sfântu Gheorghe.
Un premiu special, post mortem, îi va fi oferit lui Bogdan Budeș pentru noi traduceri de texte dramatice.
Aceste premii au fost decise pe baza propunerilor primite din partea teatrelor și a propunerilor membrilor Senatului UNITER, în ședința din data de 17 februarie.
Publicitate
Nominalizările pentru premiile acordate la cea de-a XXXIII-a ediție a Galei Premiilor UNITER celor mai buni actori, regizori, scenografi, critici de teatru, pentru cel mai bun text dramatic românesc, pentru spectacole de animație, muzică originală, coregrafie, pentru spectacole de teatru radiofonic au fost propuse de un juriu alcătuit din criticii de teatru Daria Ancuța, Doru Mareș și Maria Zărnescu.
Spectacolele care au intrat în atenția juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2024.
Cel mai bun spectacol va fi ales dintre ‘Casa Bernardei Alba’ de Federico García Lorca, regia Diana Mititelu, Teatrul de Stat Constanța; ‘Mary Stuart’, adaptare de Robert Icke după Friedrich Schiller, regia Andrei Șerban, Teatrul Național ‘I.L. Caragiale’ din București; ‘Neînțelegerea’ de Albert Camus, adaptarea scenică și regia Mihai Măniuțiu, Teatrul Maghiar de Stat Cluj; ‘Regina nopții’, textul și regia Leta Popescu, Teatrul Dramatic ‘Fani Tardini’ Galați; ‘Richard al III-lea’ de William Shakespeare, adaptare după Vecsei H. Miklós, regia István Albu, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa ‘Harag György’.
La categoria pentru Cea mai bună regie (Premiul ‘Lucian Pintilie’) au primit nominalizări István Albu pentru regia spectacolului ‘Richard al III-lea’ de William Shakespeare, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa ‘Harag György’; Vlad Cristache pentru regia spectacolului ‘Zbor deasupra unui cuib de cuci’ de Dale Wasserman, după romanul omonim al lui Ken Kesey, Teatrul Nottara București; Alexandru Mâzgăreanu pentru regia spectacolului ‘Vânătoarea’, după filmul de Thomas Vinterberg și Tobias Lindholm, Teatrul Bulandra București; Diana Mititelu pentru regia spectacolului ‘Casa Bernardei Alba’ de Federico García Lorca, Teatrul de Stat Constanța; Andrei Șerban pentru regia spectacolului ‘Mary Stuart’, adaptare de Robert Icke după Friedrich Schiller, Teatrul Național ‘I.L. Caragiale’ din București.
Cea mai bună actriță în rol principal va fi decisă dintre Raluca Aprodu pentru rolul Elisabeth I din spectacolul ‘Mary Stuart’, Teatrul Național ‘I.L. Caragiale’ din București; Oana Mogoș pentru rolul Valeria (mamaia, fiica lui Grigore) din spectacolul ‘Regina nopții’, Teatrul Dramatic ‘Fani Tardini’ Galați; Corina Moise pentru rolul Tessa din spectacolul ‘Prima facie’ de Suzie Miller, Centrul Cultural Lumina București; Roxana Sabău pentru rolul Katie Carney din spectacolul ‘Luntrașul’,Teatrul Clasic ‘Ioan Slavici’ Arad; Mihaela Velicu pentru rolul Martirio din spectacolul ‘Casa Bernardei Alba’ Teatrul de Stat Constanța.
Pentru premiul pentru Cel mai bun actor în rol principal concurează Adrian Matioc pentru rolul Ivan Petrovici Voinițchi (Unchiul Vanea) din spectacolul ‘Unchiul Vanea’, Teatrul Național ‘Radu Stanca’ Sibiu; Csongor Zsolt Nagy pentru rolul titular din spectacolul ‘Richard al III-lea’ Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa ‘Harag György’; Tibor Pálffy pentru rolul Prospero din spectacolul ‘Furtuna’ Teatrul ‘Tamási Áron’ Sfântu Gheorghe; Șerban Pavlu pentru rolul Dr. Danielson din spectacolul ‘Bazinul de nord’ ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București; Vlad Udrescu pentru rolul titular din spectacolul ‘Hamlet’, Teatrul Național ‘Marin Sorescu’ Craiova.
Cea mai bună actriță în rol secundar va fi decisă dintre Romanița Ionescu pentru rolul Mama din spectacolul ‘Trilogia memoriei’ Teatrul Național ‘Marin Sorescu’ Craiova; Tatiana Ionesi pentru rolul Altă mamă din spectacolul ‘Zi de bucurie’ Teatrul Național ‘Vasile Alecsandri’ Iași; Silvana Negruțiu pentru rolurile Mama și Naratoare din spectacolul ‘Părinți’ – Teatrul Metropolis București; Mirela Pană pentru rolurile Nawal și Jihane din spectacolul ‘Incendii’ Teatrul de Stat Constanța; Camelia Pintilie pentru rolurile Flo, Doamna Bennet și Fitzwilliam Darcy din spectacolul ‘Mândrie și prejudecată (un fel de)’, Teatrul Excelsior București.
Premiul pentru Cel mai bun actor în rol secundar va reveni unuia dintre artiștii Florin Aioane pentru rolul Mortimer din spectacolul ‘Mary Stuart’ Teatrul Național ‘I.L. Caragiale’ din București; Codrin Boldea pentru rolurile din spectacolul ‘Dragoste’ realizate la unteatru și Teatrul ‘Anton Pann’ Râmnicu Vâlcea; Ionuț Grama pentru rolul Dale Harding din spectacolul ‘Zbor deasupra unui cuib de cuci’, Teatrul Nottara București; Cosmin Maxim pentru rolul Alt eu din spectacolul ‘Zi de bucurie’, Teatrul Național ‘Vasile Alecsandri’ Iași; Ștefan Mihai pentru rolul Feste din spectacolul ‘A douăsprezecea noapte’, Teatrul de Stat Constanța.
Premiul pentru Cea mai bună scenografie va fi decis între Irina Chirilă pentru scenografia spectacolului ‘Romeo și Julieta’, regia Cristi Avram, Teatrul ‘Elvira Godeanu’ Târgu Jiu; Adrian Damian pentru decor și Luiza Enescu pentru costumele spectacolului ‘Neînțelegerea’ de Albert Camus, adaptarea scenică și regia Mihai Măniuțiu, Teatrul Maghiar de Stat Cluj; Erika Márton pentru scenografia spectacolului ‘Liliom’ de Molnár Ferenc, regia István Albu, Teatrul Figura Studio Gheorgheni; Oana Micu pentru scenografia spectacolului ‘Lecția’ de Eugene Ionesco, regia Bobi Pricop, Teatrul Național ‘Marin Sorescu’ Craiova; Helmut Stürmer pentru decor și Corina Grămoșteanu pentru costumele spectacolului ‘Mary Stuart’, adaptare de Robert Icke după Friedrich Schiller, regia Andrei Șerban, Teatrul Național ‘I.L. Caragiale’ din București.
La categoria Cel mai bun critic de teatru (Premiul ‘George Banu’) au fost nominalizați Oana Borș, Iulia Popovici și Oana Stoica.
La categoria Debut au fost nominalizați Medeea Chiriac pentru rolul Oscar Carney din spectacolul ‘Luntrașul’ de Jez Butterworth, regia Horia Suru, Teatrul Clasic ‘Ioan Slavici’ Arad; Iustin Danalache pentru rolul Sfântul din spectacolul ‘Emaus’, după romanul cu același titlu de Alessandro Baricco, regia Edda Coza și Dan Coza, Teatrul Excelsior București; Crina Dumitrașcu pentru rolul Sonia din spectacolul ‘Unchiul Vanea’ de A.P. Cehov, regia Neil LaBute, Teatrul Național ‘Radu Stanca’ Sibiu; Alex Ianăși pentru regia spectacolului ‘Elif și ploaia’ de Sami Ibrahim, Teatrul ‘Regina Maria’ Oradea; Andrei Pleșa pentru rolul Fiul din spectacolul ‘Trilogia memoriei’ de Arne Lygre, regia Radu Afrim, Teatrul Național ‘Marin Sorescu’ Craiova.
Pentru Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic nominalizări au primit ‘Broscoiul’ de Alex Gorghe, regia Robert Kocsis, o producție AUZIT.Teatru Radiofonic; ‘Nebuna din Chaillot’ de Jean Giraudoux, adaptarea radiofonică și regia artistică Cezarina Udrescu, o producție a Societății Române de Radiodifuziune; ‘Umami’ de Teodora Savu, regia Ilinca Stihi, o producție AUZIT.Teatru Radiofonic.
Premiul pentru Cel mai bun text dramatic românesc montat în premieră absolută va fi decis dintre ‘Cântece de speriat frica’, spectacol-concert de Ada Milea, Teatrul Național ‘Lucian Blaga’ Cluj-Napoca; ‘Lina’ de Alexandra Felseghi, regia Adina Lazăr, Teatrul ‘Andrei Mureșanu’ Sfântu Gheorghe; ‘Părinți’, dramatizare după romanul Dianei Bădica, regia Cristian Ban, Teatrul Metropolis București; ‘Rătăcirea’ de Doru Vatavului, regia Irisz Kovacs, Asociația Pro Teatru Zalău; ‘Regina nopții’, textul și regia Leta Popescu, Teatrul Dramatic ‘Fani Tardini’ Galați.
Cel mai bun spectacol de teatru de animație/teatru pentru copii va fi decis dintre ‘Amintiri din copilărie’, după Ion Creangă, regia și scenariul Dan Tudor, Teatrul ‘Ion Creangă’ București; ‘Jungla’, după ‘Tropice tâmpe’ de Florin Bican, spectacol concert de Ada Milea, Teatrul GONG Sibiu; ‘Majordomul’, regia Ciprian Huțanu, Compania de teatru Synchret și Universitatea Națională de Arte ‘George Enescu’ Iași; ‘Matilda’ de Roald Dahl, regia Emil Pantelimon, Opera Comică pentru Copii București; ‘Zaharașka și zăpada uitată’, un spectacol cu și de Ana Crăciun-Lambru, Lavinia Pop-Coman, Teatrul de Artă, București.
Câștigătorul premiului pentru Cea mai bună muzică originală și sound design va fi desemnat dintre Csaba Boros pentru muzica spectacolului ‘Regina nopții’, Teatrul Dramatic ‘Fani Tardini’ Galați; Mihai Dobre pentru muzica spectacolului ‘Dragoste’, unteatru și Teatrul ‘Anton Pann’ Râmnicu Vâlcea; Eduard Gabia și Călin Țopa pentru muzica spectacolului ‘7 minute după miezul nopții’ (A Monster Calls), Teatrul Excelsior București; Adrian Piciorea pentru muzica spectacolului ‘Prima facie’ Centrul Cultural Lumina București; Alexei Țurcan pentru muzica spectacolului ‘Mary Stuart’, Teatrul Național ‘I.L. Caragiale’ din București.
Pentru Cel mai bun video design câștigătorul va fi ales dintre Andrei Cozlac pentru spectacolul ‘Mary Stuart’, Teatrul Național ‘I.L. Caragiale’ din București; Ciprian Făcăeru pentru componenta VR/AR din spectacolul ‘Reconstituirea’ Teatrul Național ‘Marin Sorescu’ Craiova; Adrian Sitaru pentru regia filmărilor din spectacolul ‘Nunta însângerată’ Teatrul Național ‘Radu Stanca’ Sibiu – Secția germană.
Premiul pentru Cel mai bun lighting design va fi decis dintre Sándor Baumgartner pentru spectacolul ‘Furtuna’ de William Shakespeare, regia Viktor Bodó, Teatrul ‘Tamási Áron’ Sfântu Gheorghe; Daniel Klinger pentru spectacolul ‘Vânătoarea’ după filmul de Thomas Vinterberg și Tobias Lindholm, Teatrul Bulandra București; Cristian Niculescu pentru spectacolul ‘Casa Bernardei Alba’, Teatrul de Stat Constanța.
La categoria Cea mai bună coregrafie/mișcare scenică câștigătorul va fi ales dintre Sergiu Diță pentru spectacolul ‘MEMETICS’, Centrul Național al Dansului București (CNDB) și Teatrul ‘Andrei Mureșanu’ Sfântu Gheorghe; Mariana Gavriciuc pentru spectacolul ‘Emaus’, Teatrul Excelsior București; Andrea Gavriliu pentru spectacolul ‘Moarte la Teatrul de Revistă’, Teatrul ‘Stela Popescu’ București; George Pop pentru spectacolul ‘Șantier’, regia și dramaturgia Victor Olăhuț,Teatrul Municipal Baia Mare; Csaba Györfi pentru spectacolul ‘Strigăte și șoapte’ de Ingmar Bergman, regia Csaba Györfi, Teatrul Szigligeti Oradea – Ansamblul Nagyvárad.
Ediția a XXXIII-a a Galei Premiilor UNITER va avea loc pe 26 mai la Sala ‘Amza Pellea’ a Teatrului Național ‘Marin Sorescu’ Craiova, cu ocazia sărbătorii celor 175 de ani de existență a scenei din Bănie. AGERPRES
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Numărul total al copiilor din România care aveau ambii părinți plecați la muncă în străinătate era, la sfârșitul lunii decembrie 2024, de 8.074, cu 821 mai puțini comparativ cu situația de la finele lunii septembrie 2024, conform datelor centralizate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA).
De asemenea, numărul copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate a coborât la 54.798 la finele lunii decembrie 2024, de la 58.007 la 30 septembrie 2024.
Dintre cei 8.074 de copii cu ambii părinți plecați la muncă în străinătate, 7.440 se aflau în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsuri de protecție, restul fiind plasați la un asistent maternal, servicii de tip rezidențial sau alte familii ori persoane.
Conform sursei citate, un număr de 40.357 de copii aveau un părinte plecat la muncă în străinătate (42.298 la 30 septembrie 2024), iar dintre aceștia 38.761 de copii erau în grija rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecție. În același timp, 933 de copii se aflau în sistemul de protecție specială, cum ar fi în grija unui asistent maternal, în servici de tip rezidențial sau la alte familii/persoane.
Totodată, 6.367 de copii proveneau din familii în care părintele unic susținător era plecat la muncă în străinătate. Dintre aceștia, 5.635 copii au rămas acasă în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsură de protecție.
Totalul copiilor rămași acasă care se aflau în sistemul de protecție specială se ridica la 31 decembrie 2024 la 2.060 (plus 25 de copii comparativ cu finele lunii septembrie), dintre care 362 copii erau în grija unui asistent maternal, 352 în servicii de tip rezidențial, 1.250 la rude până la gradul IV, iar 96 de copii în grija altor familii sau persoane. AGERPRES
Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova (1900-1975) a fost un vestit preot misionar în Banat.
Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova era de loc din Burdujeni, Suceava, și a fost tuns în monahism la Mănăstirea Sihăstria Neamţului, în anul 1925.
În anul 1931, a primit hirotonia întru preot și a slujit la mănăstirea sa de metanie vreme de 12 ani.
În 1942 a fost trimis ca preot misionar în ținutul Banatului, pentru a reînvia monahismul ortodox din această parte a României. În 1945 a înființat Mănăstirea de maici Timișeni, în același timp îngrijindu-se de povățuirea duhovnicească a viețuitorilor din mănăstirile Săraca, Partoș și Vasiova.
Treptat, a ajuns cel mai căutat duhovnic al Banatului, atât prin slujirea autentică a altarului, cât mai ales pentru alinarea sufletelor. Era căutat pentru darul vindecării și al izgonirii duhurilor necurate dintre oameni.
Timp de 33 de ani, Cuviosul Calistrat a fost o făclie mereu aprinsă pentru călugării și credincioşii din Banat.
Publicitate
A trecut la Domnul în ziua de Paști a anului 1975. A fost îngropat lângă biserica Mănăstirii Vasiova.
A fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în data de 12 iulie 2024, cu titulatura: Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova.
Vineri, pentru mai mulți elevi ai Școlii Gimnaziale Nr. 11 din Botoșani, clopoțelul nu a sunat pentru ore, ci pentru zâmbete, alergări și îmbrățișări. Într-o atmosferă plină de emoție și râsete, în sala de sport a Școlii Gimnaziale „Ștefan cel Mare”, s-a derulat o competiție sportivă cu totul specială, inclusă într-un proiect marca Școala Nr. 11, aflat acum la a doua ediție, în colaborare cu Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Botoşani.
În cadrul activității, nu doar copiii au fost în centrul atenției, ci și părinții lor, cu toții alergând, trăgând de frânghie, încurajându-se, redescoperind astfel, împreună, bucuria pură a jocului.
„Familia mea face sport”, un demers plin de căldură, este un proiect gândit și propus anul trecut de îndrăgita profesoară de la Școala Gimnazială Nr. 11, Carmen Socianu, care a găsit înțelegere la conducerea unității de învățământ și sprijin la DJST.
Lecția bucuriei în pași de alergare: Părinți și copii, împreună sala de sport a Școlii Gimnaziale „Ștefan cel Mare”
Aproape o sută copii și părinți, din două clase, au lăsat grijile deoparte și s-au aliniat la start, cu emoții în suflet și mâinile strânse unele în altele. Au urmat probele de viteză și rezistență, unde nu timpul a contat, ci râsul din ochii copiilor și efortul comun. Iar când a venit vremea tragerii de frânghie, sala a fost cuprinsă de o veselie molipsitoare. Susținătoare de nădejde a micuților din clasele întâi A și D au fost cele două reputate învățătoare Mirela Brehuescu
Doina Răduţac.
„După prima ediție am descoperit că implicarea părintelui în activitatea sportivă a motivat copilul sa facă mai multă mișcare. Ediția aII-a a adus la activitate mai mulți părinți, dornici să facă sport alături de copiii lor, mai dezinvolti și mai competitivi”, a spus, cu ochii luminați de emoție, profesoara Carmen Socianu.
Publicitate
Pentru părinții și frații prezenți, singurul regret a fost… că s-a terminat prea repede. „Am trăit clipe foarte amuzante, împreună cu micuții și părinții, dar și o mare bucurie pentru că m-am simțit din nou ca în clasele primare. Și da, îmi voi lua revanșa la următoarea ediție”, a glumit o adolescentă care a venit să-și susțină sora în competiție, învinsă de câteva ori de gravitație, dar și de bucuria momentului.
La final, copiii și părinții au fost răsplătiți cu diplome, oferite de Ana Țepeș, inspector sportiv, dar adevărata recompensă a fost bucuria împărtășită, timpul petrecut împreună și amintirile care vor rămâne vii mult timp de acum încolo.
Ziua de 9 Mai nu este doar o filă de istorie, ci o triplă reverberație în inima românilor: este ziua în care, în 1877, România și-a proclamat independența, este ziua în care, în 1945, omenirea a respirat ușurată la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, dar și momentul în care, astăzi, celebrăm idealul comun al păcii și unității – Ziua Europei.
La Vorona, această zi a prins culoare, sunet și gust în sufletele elevilor de la Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt”, care au marcat-o printr-o activitate aparte, încărcată de semnificații și emoție. S-au unit, la propriu și la figurat, clasele V-XI într-un adevărat festival al diversității europene, în care fiecare grupă de elevi a reprezentat câte o țară membră a Uniunii Europene.
Holurile liceului s-au transformat în bulevardele unei Europe în miniatură. Costumele tradiționale, muzica autentică, dansurile specifice, mâncărurile care au făcut istorie în bucătăriile continentului, monumentele și personalitățile marcante ale fiecărei națiuni – toate au fost prezentate cu entuziasm și migală.
Standurile au fost evaluate de un juriu format din elevii clasei a XII-a și profesori ai școlii, care au avut sarcina dificilă de a alege cele mai bine pregătite echipe. După degustări savuroase și prezentări atent construite, au fost desemnate țările câștigătoare, dar adevărata victorie a fost aceea a înțelegerii, a implicării și a respectului reciproc.
„A fost un concurs, da, dar mai presus de toate a fost o lecție despre ce înseamnă să fii european fără să renunți la cine ești. Tradițiile noastre nu se pierd, ci se împletesc cu ale altora într-un mozaic cultural de care putem fi mândri”, au transmis cadrele didactice coordonatoare.
Prin această inițiativă, elevii nu doar că au învățat despre țările Europei, ci au exersat spiritul civic și apartenența la o comunitate mai mare, una care își pune în centrul valorilor demnitatea, libertatea, respectul, solidaritatea și pacea.
Publicitate
“Felicitări tuturor participanților!
La mulți ani, Europa! La mulți ani, România europeană!”, au transmis cadrele didactice coordonatoare din cadrul Liceului Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona.
Iată și câteva imagini surprinse cu această ocazie: