Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a declarat miercuri că prezența Poliției și a Jandarmeriei va fi una crescută în zona școlilor care au primit mesaje de amenințare, după ce un al doilea astfel de mesaj a fost trimis în școli din București și șapte județe.

‘Mesajul dat este foarte grav, de aceea sunt convins că autoritățile își vor face datoria și va fi și un exemplu pentru alții din societate care cred că se pot juca cu astfel de mesaje, fie doar ca o joacă, fie ca mesaj serios. Să nu creadă cineva că dacă trimite un email de pe o adresă care i se pare că va fi greu de identificat va scăpa. (…) Știu că autoritățile își fac datoria. Suntem în contact cu Ministerul de Interne. Procesul educațional trebuie să se desfășoare normal, cu doza aceea de îngrijorare responsabilă’, a afirmat ministrul la Digi 24.

Întrebat dacă a cerut pază suplimentară în școlile care au primit amenințarea, Daniel David a răspuns: ‘Da, în discuțiile noastre cu Ministerul de Interne ni s-a spus că în zona școlilor care au primit astfel de mesaje prezența jandarmilor și a Poliției va fi crescută’.

Potrivit ministrului, cel de-al doilea mesaj de amenințare a fost trimis în școli din șapte județe.

‘Din analizele noastre, acest al doilea mesaj a ajuns la unități școlare din aproximativ șapte județe. Mesajul nostru și acțiunile noastre au fost foarte clare. Pe de o parte, suntem în contact strâns cu Ministerul de Interne. Ne consultăm, ne informăm reciproc, iar în același timp, prin intermediul inspectoratelor, avem legătura cu unitățile care au primit emailul, unități cărora li s-a cerut să facă sesizare la Poliție din orașul, localitatea unde se află. De asemenea, mesajul nostru pe care l-am dat încă de acum două zile a fost că informațiile trimise prin acest email reprezintă informații și amenințări foarte grave’, a arătat Daniel David.

În opinia sa, atitudinea trebuie să fie una de ‘îngrijorare responsabilă’, nu de panică.

Ministrul Educației și Cercetării a mai spus că școlile au fost instruite să fie ‘mai vigilente’, inclusiv prin aplicarea Regulamentului de ordine interioară, iar directorii și diriginții, acolo unde simt că trebuie discutat și cu elevii și cu părinții, să facă acest lucru.

‘Mesajul meu nu poate să fie decât cel pe care l-am mai dat și înainte: îngrijorare responsabilă, dar procesul educațional trebuie să se desfășoare în mod obișnuit. Nu am primit nicio sesizare, nu am primit niciun sfat, sugestie de la autorități care se ocupă de securitate, ordine publică să interferăm cumva sau să blocăm procesul educațional. Mesajul meu este: procesul educațional trebuie să continue, să fie încredințați că și Ministerul Educației își face datoria și că în zonă sunt echipe de Poliție și de Jandarmerie, care sunt mai prezente tocmai pentru a preveni aceste amenințări, dacă sunt reale’, a mai arătat ministrul.

Un nou mesaj de amenințare privind comiterea unui atac a fost trimis miercuri dimineață, prin mail, către mai multe școli din București și din țară, a anunțat Poliția Română. AGERPRES

În perioada ianuarie-august 2025, au fost integrate pe piața muncii datorită măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă implementate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani un număr total de 2.222 persoane.

Din totalul persoanelor ocupate până la data de 31 august 2025, 1.046 au peste 45 de ani, 318 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 103 au între 30 și 35 de ani, 211 au între 25 și 30 de ani, iar 544 sunt tineri sub 25 de ani. Din totalul persoanelor ocupate, 755 sunt tineri NEETs.

Numărul femeilor încadrate este de 939, iar al bărbaţilor de 1.283, ponderea acestora în totalul persoanelor încadrate fiind de 42,26%, respectiv de 57,74 %.

În funcţie de rezidenţă, 991 persoane angajate în perioada de referinţă provin din mediul urban, iar 1.231 persoane sunt din mediul rural.

Nivelul de pregătire al persoanelor pentru care a fost identificat un loc de muncă arată că cele mai multe au studii liceale (805), profesionale (576), gimnaziale (557), postliceale (49) iar (170) fiind cu studii universitare. Din totalul persoanelor încadrate prin intermediul AJOFM Botoșani la data de 31.08.2025, un număr de 553 persoane fac parte din categoria celor greu şi foarte greu ocupabile .

Precizăm că încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele AJOFM Botoşani.

În perioada de referință, numărul persoanelor care au beneficiat de asistenţă pentru înregistrarea în evidenţă ca persoane în căutare de loc de muncă, în vederea asigurării protecţiei sociale privind acordarea indemnizaţiei de şomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de 6.739 persoane.

Românii au resimțit în luna august 2025 prețuri semnificativ mai mari față de anul trecut, potrivit datelor oficiale privind indicele prețurilor de consum.

Comparativ cu decembrie 2024, prețurile au urcat în medie cu 8%, iar față de august 2024 creșterea este de aproape 10%.

Alimentele s-au scumpit cu 6,7% față de sfârșitul anului trecut și cu aproape 9% față de aceeași lună din 2024. Mărfurile nealimentare au înregistrat cele mai mari creșteri, cu aproape 9% față de decembrie și peste 10% în comparație cu august 2024. Nici serviciile nu au rămas pe loc: tarifele sunt mai mari cu 8% față de începutul anului și cu aproape 10% față de anul trecut.

Statisticile confirmă astfel că presiunea asupra bugetelor familiilor rămâne ridicată, în special pe fondul scumpirilor la produsele de bază și la serviciile curente.

Schimbări în planificarea concediilor și revizuirea sporului pentru munca de noapte. Trei parlamentari de Alba au inițiat recent o propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.53/2003 – Codul Muncii, scrie alba24.ro

Proiectul vizează, printre altele, schimbarea modului în care este stabilit programul de lucru al angajaților, introducerea unui nou mecanism pentru planificarea concediului de odihnă și revizuirea sporului pentru munca de noapte.

Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.53/2003 – Codul Muncii a fost înregistrată pe 22 septembrie la Senat.

„Prezenta iniţiativă legislativă vine în întâmpinarea angajaţilor şi angajatorilor din România pentru a întări colaborarea şi a oferi o serie de drepturi părţilor în negocierea şi respectarea contractelor de muncă”, au transmis inițiatorii proiectului, deputatul PNL Florin Roman, senatorul PNL Claudiu Răcuci și deputatul PSD Voicu Vușcan.

Schimbarea modului în care este stabilit programul de lucru al angajaților
Propunerea legislativă prevede modernizarea modului în care este stabilit programul de lucru, prin eliminarea prevederii care îl atribuie exclusiv angajatorului şi prin mutarea acestei decizii în sfera negocierii colective.

„Acest demers are la bază un argument fundamental de echitate socială şi economică, oferind salariaţilor o mai mare autonomie şi control asupra echilibrului dintre viaţa profesională şi cea personală. Din perspectivă economică, o forţă de muncă mai flexibilă este, în mod demonstrabil, mai productivă şi mai puţin predispusă la absenteism sau la epuizare profesională. Reducerea fluctuaţiei de personal, un beneficiu direct al unui mediu de lucru mai satisfăcător, contribuie la stabilizarea pieţei muncii şi la reducerea costurilor de recrutare şi instruire pentm angajatori”, susțin parlamentarii.

Potrivit proiectului, „modelul de organizare a muncii reprezintă forma de organizare a timpului de muncă şi repartizarea sa în funcţie de un anumit model stabilit, prin negocierea dintre angajator şi angajat sau/şi sindicat sau reprezentanţii angajaţilor”.

Schimbări la planificarea concediului de odihnă
A doua măsură propusă abordează planificarea concediului de odihnă, printr-un mecanism care ar impune o programare de comun acord la începutul fiecărui an, cu o minimă suprapunere a concediilor de odihnă (rămâne la latitudinea fiecărui angajator să stabilească un procent).

„Acest cadru juridic are menirea de a oferi angajaţilor o predictibilitate esenţială pentru a se bucua de dreptul la odihnă într-un mod eficient, pemiţându-le să-şi organizeze viaţa personală cu responsabilitate. Din perspectiva angajatorilor, o astfel de abordare elimină riscurile operaţionale generate de cererile de concediu ad-hoc şi asigură continuitatea activităţii companiei, facilitând o planificare strategică a resurselor umane pe parcusul întregului an”, explică inițiatorii proiectului.

Astfel, potrivit proiectului, efectuarea concediului de odihnă se va realiza în baza unei programări colective sau individuale stabilite prin negocierea dintre angajator şi angajat/angajaţi sau după caz, a reprezentanţilor salariaţilor, pentru programările colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programările individuale, astfel în cât să nu fie pusă în pericol continuitatea producţiei.

Programarea se va putea face până la sfârşitul anului calendaristic pentru anul umător şi se va putea modifica, la nevoie, cu acordul părţilor în timpul anului.

Revizuirea sporului pentru munca de noapte
O altă măsură prevede revizuirea sporului pentru munca de noapte.

„Angajatul este cel care trebuie să decid dacă alege să beneficieze de plata unui spor financiar de 25% din salariul de bază, sau de a i se reduce programul de lucru.

Decizia este motivată de impactul negativ pe care munca de noapte îl are asupra sănătăţii fizice şi mentale a salariaţilor. Nu poate angajatorul să impună un singur tip de beneficii. În multe state europene, compensaţia fmanciară directă este norma, recunoscând în mod concret riscurile la care se supun aceşti angajaţi. Prin unifomizarea modalităţii de compensare, cadrul legal devine mai clar şi mai transparent, iar angajaţii primesc o compensaţie justă şi echitabilă pentru efortul şi riscul asumat”, transmit parlamentarii, în expunerea de motive.

Astfel, potrivit proiectului, salariaţii de noapte vor putea opta între două tipuri de beneficii:

fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la
scăderea salariului de bază;
fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.

Sindicatele, rol activ în definirea normelor de lucru
O altă propunere prevăzută în proiect se referă la consolidarea rolului sindicatelor în stabilirea Regulamentului intern.

„Trecerea de la o simplă <consultare> la o <negociere> reală a Regulamentului intern conferă sindicatelor un rol activ în definirea normelor de lucru, transformând acest document dintr-un act unilateral al angajatorului într-un acord agreat de ambele părţi. Această schimbare fundamentală consolidează parteneriatul social, reduce riscul de litigii şi asigură că regulile interne sunt percepute ca fiind echitabile şi legitime de către angajaţi”, explică parlamentarii.