Președintele Consiliului Județean Botoșani, Doina Elena Federovici, a anunțat astăzi că zilele următoare se redeschide punctul Vamal de la Racovăț.

Declarația liderului administrației publice județene de la Botoșani, Doina Elena Federovici, vine după ce Guvernul a decis în ședința desfășurată joi, 26 ianuarie 2023, redeschiderea Punctului International de trecere a frontierei de stat şi a Biroului Vamal de Frontieră de la Racovăţ – Botoșani, România – Diakivţi, Ucraina.

Guvernul nu avansase însă până acum un termen clar, în dezbatere fiind doar un termen în acest an, 2023.

După ce în baza demersurilor făcute la jumătatea anului trecut de către Consiliul Județean Botoșani, Guvernul a aprobat Memorandumul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii prin care drumurile județene DJ298 – parțial și DJ291C vor fi preluate de către CNAIR și transformate în sectoare de drum național, președintele Consiliului Județean Botoșani, Doina Elena Federovici, a precizat astăzi clar pe pagina de socializare: “Zilele următoare se redeschide punctul Vamal de la Racovăț”

“Veste bună pentru județul nostru: Zilele următoare se redeschide Punctul Vamal de la Racovăț!

Astăzi am aprobat trecerea acestor sectoare de drum județean la CNAIR, guvernul urmând să emită, la rândul său, în cel mai scurt timp, hotărârea de preluare.

Potrivit Memorandumului, CNAIR va disponibiliza aproximativ 62 de milioane de lei pentru modernizarea sectorului ce se întinde de la Punctul Vamal Racovăț și până la Dorohoi și alte 5 milioane de lei pentru reparații pe sectorul de drum Punctul Vamal Racovăț – Fundu Herța – Cristinești – Dragalina. Potrivit Memorandumului aprobat de Guvern, vor fi investite 1,5 milioane lei în platformele de staționare și dotările vamale de la Racovăț.

De asemenea, Consiliul Județean Botoșani printr-un proiect transfrontalier cu finanțare europeană de 3 milioane de euro, a modernizat 10 kilometri de drum județean care ducea la Vama Racovăț încă din 2013. Și Punctul Vamal a fost modernizat printr-un proiect al Autorității Vamale, iar acum, în urma demersurilor făcute și corelate cu modificarea situației geopolitice, autoritățile ucrainene au decis să investească și ele pe partea lor, pentru a se putea redeschide Punctul Vamal de la Racovăț.

Mulțumesc tuturor factorilor decizionali locali și centrali care s-au implicat și au susținut alături de noi acest demers”, a precizat pe pagina de socializare președintele Consiliului Județean Botoșani, Doina Elena Federovici.

Societatea Academică din România (SAR) și Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), alături de Friedrich Ebert Stiftung România (FES), au lansat, în data de 3 iunie 2021, studiul național „Meditațiile în România: sistem educațional paralel sau complementar?”, se arată pe ires.ro relateză cluj24.ro.

Potrivit sursei, este primul studiu pe aceasta temă după aderarea României la Uniunea Europeană. A fost realizat pe eșantioane reprezentative la nivel național, atât în rândul părinților elevilor de vârstă școlară sau care să fi absolvit liceul anul trecut, cât și în rândul elevilor din  clasele V-XII.

Unde se poziționează părinții

Potrivit studiului, majoritatea părinților cred că elevii au nevoie de meditații pentru a dobândi cunoștințe la nivel mediu. Totodată, sunt de părere că meditațiile ar trebui fiscalizate, întrucât, în cele mai multe cazuri, plata meditatorului se face pe baza unei înțelegeri, fără o formă contractuală și/sau bonuri fiscale. Costul mediu al unei ședințe de pregătire particulară este între 50 și 100 de lei, iar o familie plătește lunar, aproximativ 300 de lei pentru un copil în scopul meditării.5

Sistemul orelor particulare/meditațiilor este accesat în mai mare măsură de către părinții din mediul urban, cu studii medii și superioare, care au unul-doi copii în familie, venituri peste medie și care sunt nemulțumiți de sistemul public de educație.

Alte rezultate ale studiului cuprind următoarele informații:

• Unul din trei copii este cuprins în acest sistem al meditațiilor, cu o frecvență mai ridicată în clasele terminale, a VIII-a și a XII-a.
• Matematica, limba și literatura română precum și limbile străine sunt materiile la care se solicită cel mai frecvent ore de pregătire.
• Copiii din mediul rural, care provin din familii numeroase, mai puțin educate și cu resurse financiare limitate sunt lipsiți de posibilitatea de a dobândi cunoștințe prin achiziționarea de ore suplimentare cu un profesor.

Ce părere au elevii

Meditațiile sunt considerate ca necesare, în mai mare măsură, de către elevii din clasele terminale (a VIII-a și a XII-a) și elevii care învață în școli din mediul rural. Liceenii care urmează un profil tehnologic, comparativ cu colegii lor de la alt profil, cred că au nevoie de meditații în mai mare măsură.

Un sfert dintre elevii care cred că e nevoie de meditații nu și le permit financiar. Veniturile familiei de proveniență constituie un factor explicativ pentru diferența dintre ponderea celor care consideră meditațiile ca necesare și ponderea elevilor care sunt parte din acest sistem al meditațiilor. Unul din patru elevi care este de acord că meditațiile sunt necesare pentru a obține cunoștințe de nivel mediu, spune că nu și le permite financiar.

Dintre cei care iau meditații, cei mai mulți accesează lecții suplimentare pentru matematică (80%); aproximativ o treime iau meditații la limba română (33%) sau limbi străine (29%). În general, majoritatea elevilor iau meditații la o singură materie (56%), iar 1 din 3 elevi face meditații la 2 materii. Cei mai mulți elevi participă la meditații o dată pe săptămână, iar 1 din 4 participă de mai multe ori.

În cele mai multe cazuri (62%), orele de pregătire suplimentară sunt ținute cu un profesor din altă școală. Profesorul de la clasă este preferat de 16% dintre elevii care au făcut meditații, iar un alt profesor din școală de 13% din elevi. În majoritatea cazurilor (83%) lecțiile se derulează acasă la meditator, iar în cazul a 55% sunt 1 la 1 (meditator-elev). În 40% din cazuri, meditațiile se derulează în grup restrâns, de 2-3 elevi.

Indiferent de opinia adulților cu privire la meditații, majoritatea tinerilor evaluează că această formă de învățare i-a ajutat/îi va ajuta în viitor (94%) și apreciază meditatorul (95%). Ca urmare a participării la meditații, situația școlară s-a îmbunătățit într-o măsură semnificativă în cazul a 73% din tineri. Această percepție este justificată de notele mai mari obținute la școală și la evaluările naționale, înțelegerea materiei și creșterea stimei de sine.

Soluții pe termen scurt, mediu și lung

Realizatorii studiului au o serie de recomandări pentru decidenți, în vederea accesibilizării meditațiilor în rândul mai multor elevi.

Măsuri pe termen scurt:

crearea Voucherului Educațional, finanțat din fonduri europene, acordat tuturor elevilor care provin din familii al căror venit lunar nu depășește două salarii minime nete pe economie

• extinderea Programului național de educație remedială de tip ,,Școală după școală” și pentru învățământul liceal
• continuarea acestuia în timpul anului școlar 2021-2022
• autoritățile publice locale trebuie să fie capacitate și monitorizate să organizeze programe de educație remedială/școli de vară/grădinițe estivale în vara anului 2021, unde să poată participa orice elev, iar programul să fie facilitat de către profesori având rezultate excelente din punct de vedere academic, angajați în sistemul plata cu ora
• organizarea, de către Ministerul Educației și cel al Finanțelor Publice, cu concursul sindicatelor din domeniul educației, a unei campanii de informare care să aibă ca scop organizarea orelor de pregătire particulară în conformitate cu prevederile legale, inclusiv impozitarea acestora

Măsuri pe termen mediu:

Pentru școlile din mediul rural și zonele insuficient deservite, trebuie implementat un sistem de mentorat între profesori: profesorii din mediul urban (care predau la colegiile naționale, de exemplu) pot veni să faciliteze aceste cursuri de educație remedială în școlile de la sate, iar profesorii de la sate pot avea acces la mentorat și programe de formare continuă, organizate de către Casele Corpului Didactic.

De asemenea, se propun:

• bugetară multianuală a programelor de educație remedială din fondurile europene – politica de coeziune, astfel încât să existe continuitate la nivel local și național
• organizarea, de către administrațiile publice locale, a unor programe speciale de educație remedială în vacanța de vară, facilitate de profesori având rezultate excelente din punct de vedere academic, la nivelul comunității locale, între cele două sesiuni ale examenelor de Bacalaureat
• investiții pentru dotarea centrelor de excelență de la nivel județean, inclusiv din perspectiva remunerării corespunzătoare a resursei umane, crearea unor parteneriate inovative pentru construcția de hub-uri de excelență academică pentru cei mai dotați dintre elevi

Măsuri pe termen lung:

Pe termen lung, se recomandă organizarea unor centre educaționale în mediul rural și în zonele insuficient deservite (pot fi utilizate spațiile din unitățile de învățământ care au fost închise sau care nu mai sunt utilizate din rațiuni demografice), care să fie finanțate de autoritățile publice locale, dezvoltate prin accesarea de proiecte cu finanțare externă, sub patronajul universităților din România, care să fie stimulate să participe la aceste programe prin fonduri suplimentare de la bugetul de stat.

Alte soluții prezentate sunt:

• dezvoltarea unui sistem de creștere a capacității administrative a școlilor, pentru ca acestea să furnizeze servicii de consiliere și orientare vocațională și psihologică de calitate, în complementaritatea procesului educațional
• centrele județene de resurse și asistență educațională trebuie optimizate
• scăderea numărului de elevi dintr-o clasă, în special în cadrul unităților de învățământ suprapopulate, în vederea asigurării unui proces educațional calitativ
• anumite discipline (de exemplu, cele unde sunt necesare mai multe exerciții aplicative – matematica, disciplină care este cea mai căutată pentru meditații) pot fi organizate în grupuri mai mici, pentru a facilita o mai bună interacțiune elev-profesor; acest proces poate fi aplicat atât în cadrul formal, cât și în timpul desfășurării programelor de educație remedială gestionate de către stat

Sursa: ires.ro

Consilierul ministrului Transporturilor, Cătălin Urtoi, a anunțat că de astăzi există aviz favorabil și pentru pentru pădurile din Harghita și Mureș, ce urmează a fi scoase definitiv din fondul forestier, și pe care se va construi viitoarea Autostradă a Unirii – A8, care leagă Moldova de Transilvania.

Autostrada A8, denumită și Autostrada Unirii va fi construită pe traseul Ungheni – Iași – Târgu Frumos – Pașcani – Târgu Neamț – Poiana Largului – Ditrău – Târgu Mureș, unde va face joncțiune cu Autostrada A3 și va avea o lungime de 304,2 km, la un cost estimat la peste 4,07 miliarde de euro.

După aproape zece luni de muncă, astăzi se poate spune că s-a finalizat documentația tehnică cu privire la pădurile private și de stat de pe culoarul viitoarei autostrăzi A8, secțiunea montană, Miercurea Nirajului-Leghin.

“Astăzi au fost avizate favorabil și transmise către Protelco și CNAIR de către Garda Forestieră Brașov, documentația tehnică de scoatere definitivă din fondul forestier național a pădurilor din județele Mureș și Harghita.  A fost o muncă dificilă, cu implicarea celor din departamentul Mediu de la CNAIR, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor, proiectantul Acciona, consultantul Protelco.  Mă bucur că am putut contribui la această activitate complexă și țin să le mulțumesc personal tuturor celor care s-au implicat! Acum aproape un an, puțini ne dădeau șanse că vom reuși! Le mulțumesc d-lui Inspector Șef Sandu-Ioan Mihalte de la Garda Forestieră Brașov și colegilor săi, dl Szekely Laszlo de la Garda Forestieră Harghita și dl Bogdan Lăpușan de la Garda Forestieră Mureș! Mulțumesc deasemeni tuturor șefilor de Ocoale Silvice din cele două județe, care au răspuns solicitărilor noastre! Le mulțumesc tuturor celor care m-au suportat la acele ședințe convocate în ultimele luni la Tg.Mureș, Miercurea Ciuc și Brașov, atât de necesare pentru a ajunge unde suntem astăzi! Mulțumesc firmei Protelco, care mai are un hop, respectiv avizul de la Neamț, după care voi vorbi mai mult despre această minunată echipă, care în ultimele luni a făcut mii de km pentru a finaliza această documentație!”, a explicat consilierul ministrului Transporturilor, Cătălin Urtoi.

Din acest moment, pentru ca Autostrada Unirii – A8, care leagă Moldova de Transilvania, să intre în linie dreaptă în organizarea de licitații și execuție, mai trebuie urmați câțiva pași, printre care în primul rând obținut avizul pe zonă de la Neamț, apoi modificarea OUG 26/2022 la legea 255/2010 prin amendamente, cu privire la calculul masei lemnoase. Cătălin Urtoi a mai precizat despre acest pas că sunt deja depuse la Parlament și în câteva zile vor intra la dezbateri și vot în Comisiile Industrii, Transporturi și Justiție. Imediat după se va trece la închiderea ultimei documentații cu privire la identificarea proprietarilor de pe culoarul autostrăzii A8 din localitatea Miercurea Nirajului.

Liderii administrației publice din comuna Tudora au reuși astăzi să semneze un nou contract de finanțare prin care vor amenaja nu mai puțin de 4 kilometri de piste pentru bicicliști, suprafețe care vor putea fi folosite și de pietoni.

Primarul comunei Tudora, Constantin Cocoreanu, a explicat că imediat după semnarea contractului de la Compania Națională de Investiții se va trece la organizarea diligențelor pentru derularea efectivă a investiției.

“În ultima zi a lunii ianuarie am reușit să semnez pentru comuna Tudora un contract de finanțare, din fonduri europene, de aproximativ 19 miliarde lei vechi. Cu această finanțare vom reuși să construim pe o distanță de aproximativ 4 kilometri o pistă pentru bicicliști, care, de fapt, este și un trotuar pentru pietoni, și care atât de necesar, mai ales în zona Arini unde traficul este infernal. În perioada următoare voi semna și alte contracte de finanțare pentru localitatea noastră”, a explicat primarul comunei Tudora, Constantin Cocoreanu.