Connect with us

Eveniment

Rotația culturilor pe terenul arabil. Ce obligație au fermierii din Botoșani față de APIA

Publicat

Publicitate

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Centrul Judetean Botosani reaminteste fermierilor obligatia  notificarii  APIA cu privire la aplicarea excepției de la regula generală privind rotația culturilor pe terenul arabil în vederea respectării obligațiilor GAEC 7, conform Ordinului nr. 54/570/32/2023, cu modificările și completările ulterioare, prin depunerea ANEXEI 4, nu mai târziu de data de 10 octombrie a anului de cerere.   

Respectarea cerintei GAEC 7 – rotația culturilor  pe terenuri arabile, cu excepția culturilor care cresc sub apă se verifică la nivel de parcelă agricolă, obiectivul principal constituindu-l păstrarea potențialului solurilor.

Rotația constă în schimbarea culturilor cel puțin o dată pe an (an de cultură) la nivel de parcelă agricolă, cu excepția culturilor multianuale, a ierburilor și a altor plante furajere erbacee, a terenurilor lăsate pârloagă și a culturilor din spații protejate (sere și solarii) pentru care se consideră că standardul este respectat.

Rotația culturilor la nivelul exploatației agricole include culturile înfiintate în toamna anului precedent și culturile înființate în primăvara anului curent depunerii cererii de plată, inclusiv culturile secundare gestionate în mod corespunzător .

Întrucât obligațiile privind rotația culturilor pe terenul arabil GAEC 7 se aplică începând cu anul de cerere 2024, pentru verificarea respectării acestui standard, structura și amplasarea culturilor pe terenul arabil declarate de fermieri în anul de cerere 2023 constituie referință pentru verificarea rotației culturilor pe terenul arabil începând cu anul de cerere 2024.

Prin excepție de la regula generală, una și aceeași specie de plante (cultura de bază sau principală) poate fi cultivată pe aceeași suprafață de teren arabil (parcelă agricolă), pe cel mult 50% din suprafața arabilă a exploatației, astfel:

Publicitate
  1. –    o perioadă de cel mult 3 ani consecutivi, cu obligația ca între două culturi principale să înființeze o cultură secundară diferită ca specie față de cultura principală;
  2. –  o perioadă de cel mult 2 ani consecutivi pe suprafețele pe care cultura principală:

–  s-a recoltat toamna târziu (după data de 1 noiembrie) ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile

–  înființarea culturii secundare nu mai este posibilă întrucât nu există condiții optime de răsărire și dezvoltare a plantelor.

 

Sunt exceptate de la obligația privind rotația culturilor pe terenul arabil, exploatațiile agricole care îndeplinesc una dintre următoarele condiții:

  1. a)      peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producția de iarbă sau alte plante furajere erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări.
  2. b)      peste 75% din suprafața agricolă eligibilă este pajiște permanentă, este utilizată pentru producția de iarbă sau alte plante furajere erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apă fie pentru o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;
  3. c)      exploatațiile cu o suprafață de teren arabil de până la 10 hectare;

Exploatațiile înregistrate și certificate în agricultura ecologică, conform Regulamentului (UE) nr. 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului, respectă  acest standard GAEC pe suprafețele aflate în conversie sau certificate pentru care se confirmă respectarea practicilor specifice agriculturii ecologice prin certificatul emis de Organismele de Control.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Urmărire pe străzile din municipiul Botoșani. Un șofer a fugit la vederea autospecialei de poliție

Publicat

Publicitate

Joi, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani – Biroul de Ordine Publică, în timp ce își desfășurau activitatea pe strada Grivița, din municipiul Botoșani, au observat un autoturism care și-a schimbat brusc direcția de deplasare, la vederea autospecialei de poliție.

S-a procedat la urmărirea acesteia, fiind depistat pe Aleea Alba Iulia, din municipiul Botoșani. În urma verificărilor efectuate a fost stabilită identitatea conducătorului auto, în persoana unui tânăr, de 28 de ani, din municipiul Botoșani. Totodată, s-a stabilit faptul că autoturismul avea autorizația provizorie de circulație expirată.

 

Polițiștii efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere a unui autovehicul neînmatriculat.

Citeste mai mult

Eveniment

Dosar penal pentru un bărbat de 34 de ani, din municipiul Botoșani. Ar fi spart geamul unui magazin și a luat banii

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani – Biroul de Investigații Criminale au emis, joi, ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unui tânăr de 34 de ani, din municipiul Botoșani, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de furt calificat.

 

Din cercetări, a reieșit faptul că acesta, în noaptea de 29 înspre 30 ianuarie a.c., ar fi pătruns fără drept, în incinta unei societăți comerciale, din municipiul Botoșani, prilej cu care a distrus unul dintre geamuri și ar fi sustras banii rămași în interior.

 

Tânărul a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J Botoșani, cercetările fiind continuate sub aspectul comiterii infracțiunii de furt calificat.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr de 28 de ani, din Știubieni, arestat pentru că a condus beat criță și n-a oprit la semnalul polițiștilor din Săveni

Publicat

Publicitate

Tânăr arestat preventiv pentru 30 de zile. Acesta a fost depistat conducând sub influența alcoolului, la Săveni

Joi, instanța de judecată și-a însușit propunerea organelor judiciare și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile, a unui tânăr, de 28 de ani, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

 

Din cercetări, a reieșit faptul că acesta, la data de 30 ianuarie 2025, în jurul orei 02:00, a încercat să se sustragă unui control al polițișilor din cadrul Poliției Orașului Săveni.

 

Polițiștii au procedat la urmărirea sa, iar în scurt timp conducătorul auto a pierdut controlul asupra volanului și a intrat într-un șanț, rezultând doar pagube materiale. Ulterior, a fost stabilită identitatea acestuia, în persoana unui tânăr de 28 de ani, din comuna Știubieni. În urma testării cu aparatul etilotest, valoarea rezultată a fost de 1,01 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Publicitate

 

Mai mult decât atât, autoturismul pe care îl conducea nu era asigurat cu poliță obligatorie și nici nu avea efectuată inspecția tehnică periodică.

 

Tânărul a fost reținut pentru 24 de ore, ulterior față de acesta fiind dispusă arestarea preventivă pentru 30 de zile.

Citeste mai mult

Eveniment

Povestea tezarului de la Rădeni, care a stat 10 ani pe holurile unei școli, aurul fiind confundat cu alama

Publicat

Publicitate

Artefacte din aur, vechi de aproape 3.000 de ani, parte a unui tezaur de mare valoare materială și de o valoare istorică inestimabilă, au stat zece ani pe holurile unei școli dintr-un sat, până când au fost remarcate de un specialist care a făcut demersuri pentru a fi introduse în patrimoniul național, susține dr. Vasile Diaconu, cercetător în cadrul Complexului Muzeal Național Neamț, relatează Agerpres.

Piesele au ajuns în vitrina școlii, care se pare că nu avea nici măcar geamuri, după ce persoanele care le-au analizat la momentul respectiv au crezut că sunt din alamă și de dată recentă.

Diaconu a relatat acest episod în contextul evenimentelor de la Muzeul Drents din Assen, Olanda – furtul coifului de aur de la Coțofenești și a unor brățări dacice, arătând că discutarea unor astfel de cazuri poate fi de interes pentru public.

Arheologul Vasile Diaconu a explicat că multe dintre obiectele de tezaur care se află acum în muzeele României au fost descoperite întâmplător.

Un astfel de caz este întâlnit și în județul Neamț, unde, acum jumătate de veac, a fost scos la lumină un tezaur compus din câteva recipiente de aur, vechi și foarte rare.

‘Pe baza datelor cunoscute în prezent știm că depozitul de vase din aur a fost identificat în anii 1965-1966, cu prilejul unor lucrări agricole efectuate în partea de vest a satului Rădeni. Deși a existat informația că au fost descoperite opt recipiente din metal prețios, întregi și fragmentare, doar cinci dintre aceste piese au putut fi recuperate. Din acel moment începe o adevărată poveste, consemnată și în presa vremii, care putea avea ca deznodământ pierderea definitivă a acestor artefacte excepționale. Fără ca la momentul respectiv să le fie intuită valoarea materială și cea istorică, vasele întregi au fost duse la școala din sat și au fost așezate într-o vitrină de pe holul instituției de învățământ, alături de artefacte arheologice comune. Timp de un deceniu nu au atras atenția nimănui, fiind considerate obiecte de dată recentă. Abia în 1977, arheologul Virgil Mihailescu-Bârliba, în timpul unei vizite la școala din Rădeni, observă prețioasele vase din aur și, conștientizând importanța lor, a făcut demersuri pentru ca acestea să ajungă în patrimoniul muzeului județean. Fără această intervenție este foarte posibil ca respectivele obiecte să fi dispărut în anii următori’, a declarat, pentru AGERPRES, Vasile Diaconu.

Publicitate

Trei vase întregi din tezaurul de la Rădeni se află în colecțiile Complexului Muzeal Național Neamț, iar fragmente de la alte două recipiente au ajuns, încă din anii ’70, în colecțiile Muzeului Național de Istorie și ale Băncii Naționale a României.

‘Dincolo de valoarea materială, depozitul de vase de aur de la Rădeni este foarte important tocmai prin raritatea tipologică a recipientelor. Din punct de vedere morfologic este vorba despre cești cu una sau două toarte ușor înălțate, având dimensiuni medii, iar greutatea lor variază între aproximativ 200 – 450 grame. Fiecare recipient a fost confecționat dintr-o singură foaie de tablă din aur, iar forma s-a obținut prin baterea la cald pe un calapod, în timp ce toartele s-au obținut prin laminare, fiind fixate de corpul vaselor prin nituri. Doar unul dintre cele cinci vase prezintă elemente decorative, pe toarte având gravate forme geometrice’, a explicat cercetătorul nemțean.

Din punct de vedere cronologic, depozitul de vase de aur este datat în secolele XII – XI î. Hr., la limita dintre Epoca bronzului și Epoca fierului.

Diaconu a precizat că până în momentul de față, singurele analogii pentru aceste vase sunt cunoscute în Bulgaria, la Valcitrăn și în Ucraina, la Krizovlin.

‘În mod cert, spectaculosul tezaur de la Rădeni a aparținut unor membri ai elitei sociale de acum aproape 3.000 de ani și nu este exclus să fi fost adus dintr-un alt spațiu geografic’, a spus arheologul nemțean.

În ultimii ani, arheologii de la Complexul Muzeal Național Neamț au efectuat intense cercetări de teren în zona satului Rădeni, cu scopul identificării unor noi situri arheologice, care ar putea fi puse în legătură cu comunitățile ce puteau să dețină și vasele de aur din tezaurul amintit.

Totuși, arheologii nu s-au limitat doar la repertorierea așezărilor preistorice, ci au folosit noile tehnologii pentru scanarea unor zone cu potențial arheologic.

‘Printr-o colaborare cu specialiști de la Institutul Național pentru Fizica Pământului, au fost realizate scanări LiDAR, de mare precizie, care au oferit date senzaționale, ce arată că în zona satului Rădeni, în perioada Epocii bronzului și poate chiar a Epocii fierului, erau concentrate comunități de adevărați războinici care au construit fortificații temeinice. Ne aflăm în fața unei situații cu totul deosebite care constă într-un ansamblu de trei fortificații cu trăsături diferite și care au putut fi observate în detaliu numai datorită colaborării cu specialiștii de la Institutul Național pentru Fizica Pământului. Chiar dacă aceste fortificații sunt mai timpurii decât datarea vaselor de aur și fără să existe o legătură direct între acestea, nu putem trece cu vederea că în epoca bronzului, în această zonă, erau concentrate niște elite războinice, care au depus eforturi considerabile ca să își facă aceste mici ‘cetăți’. Același tip de elite ar fi putut să dețină și tezaurul descoperit în anii ’60’, a afirmat Vasile Diaconu, arheologul implicat în mod direct în cercetările din zona Rădeni.

Potrivit acestuia, două cești de aur, parte a tezaurului de la Rădeni, au fost expuse în expoziția de la Muzeul Drents din Assen, de unde, pe 25 ianuarie, a fost furat coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr., precum și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia.

AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending