“Ce conține ciorba de burtă servită în restaurante?”, este o întrebare pe care nu o auzim prea des de la iubitorii acestui fel absolut delicios de mâncare, însă InfoCons a realizat un studiu și privind ingredientele și valorile nutriționale ale ciorbelor de burtă comercializate în restaurante. Analiza a inclus 65 de preparate, relatează alba24.ro. Rezultatele studiului au arătat că aceste produse pot conține aditivi alimentari (E-uri).

Conform datelor existente în meniurile fizice din restaurantele ce au făcut obiectul studiului sau pe site-urile acestora de unde consumatorii pot comanda online produsele situația este următoarea:

• gramajul pe porţie de ciorbă de burtă variază între 100 şi 571 de grame.
• valoarea calorică raportată la 100 grame este cuprinsă între 24 kcal și 285 kcal , media fiind de 135 kcal
• cantitate de sare raportată la 100 de grame de ciorbă de burtă variază între 0.1 grame – 5.54 grame
• cantitate de zahăr raportată la 100 de grame de ciorbă de burtă variază între 0.45 grame – 2.96 grame

Organizația Mondială a Sănătății recomandă 5 grame/zi de sare și o cantitate de 25 grame/zi de zahăr.

Ce poate conține ciorba de burtă. Aditivi

Potrivit InfoCons, numărul de aditivi alimentari variază între 0-14, însă media numericului de aditivi alimentari (E-uri) este de 5.

Aditivi frecvent întâlniți:

• acid ascorbic (E300)
• dioxid de sulf (E220)
• lactat de sodiu (E325)
• acetati de sodiu (E262)
• difosfati (E450)
• trifosfati (E451)
• polifosfati (E452)
• nitrit de sodiu (E250)
• acid acetic (E260)
• caramel (E150a)
• acid sorbic (E200)
• propionat de calciu (E282)
• zaharină (E954)
• amidon modificat (E1422)
• monoglutamat de sodiu (E624)
• guanilat disodic (E627)
• inozinat disodic (E631)
• extract de rozmarin (E392)
• curcuma (E100)
• iodat de potasiu, ferocianura de potasiu (E536)
• acid citric (E330)
• metabisulfit de sodiu (E223)
• guma xantan (E415)
• difosfat de potasiu (E450)
• tartrat de potasiu (E336)
• monogliceride (E471)
• guma guar (E410)
• dextroza  guma carruba (E410)
• lecitine (E322) , ribonucleotide disodice (E635)

”Fie că le consumăm în restaurant sau le comandăm on line operatorul economic trebuie să respecte prevederile Ordinului ANPC nr. 201 din 19 aprilie 2022 referitor la furnizarea de informații la comercializarea produselor finite/ mâncărurilor furnizate de unitățile de restaurație colective”, atenționează InfoCons.

În sfârșit avem temperaturi specifice pentru mijlocul lunii ianuarie la Botoșani. Vremea va fi închisă pe parcursul săptămânii viitoare la nivelul întregii țări, cu intensificări ale vântului, precipitații mixte și valori termice apropiate de cele specifice perioadei, potrivit prognozei pe șapte zile, publicată de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), citat de agerpres.ro.

Temperatura maximă nu va depăși 6 grade Celsius la nivelul țării, iar minima va coborî în depresiuni până la -14 grade Celsius.

Astfel, în țară, în intervalul 12 ianuarie, ora 8:00 – 13 ianuarie, ora 8:00, valorile termice vor fi apropiate de normele perioadei în majoritatea zonelor. Temperaturile maxime se vor încadra în general între -3 și 5 grade, iar cele minime vor fi cuprinse între -11 și 0 grade. Cerul va fi variabil, cu înnorări în nord-vestul, nordul și centrul țării, precum și în extremitatea de sud și sud-est.

Temporar va ninge slab la munte, în special în Munții Apuseni și în nordul Carpaților Orientali, în Maramureș, local în Transilvania și în nordul Crișanei și al Moldovei, iar în Dobrogea și posibil în sud-estul Munteniei, pe arii restrânse vor fi precipitații mixte. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări în Carpații Orientali și Meridionali, în special la altitudini mari unde vor fi viteze în general de 60 – 70 km/h viscolind zăpada, iar ziua pe suprafețe mici, temporar în sud-vestul Olteniei, sudul Transilvaniei, precum și în zona subcarpatică a Moldovei și Munteniei. Izolat se va semnala ceață.

În perioada 13 ianuarie, ora 8:00 – 14 ianuarie, ora 8:00, în țară valorile termice diurne vor fi comparabile cu cele din ziua precedentă, însă noaptea va fi mai rece, local geroasă îndeosebi în Maramureș și Transilvania. Astfel, temperaturile maxime se vor încadra în general între -3 și 5 grade, iar cele minime vor fi cuprinse între -11 și 0 grade, mai coborâte în depresiunile Carpaților Orientali, spre -14…-13 grade Celsius. Cerul va fi variabil în vestul teritoriului, iar în rest va prezenta înnorări temporare. Va ninge slab, pe arii restrânse la munte, în Moldova și sudul Transilvaniei, iar în celelalte regiuni, doar cu totul izolat vor fi posibile fulguieli. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări, ziua în zona montană înaltă, în Moldova, Dobrogea și jumătatea estică a Munteniei, unde vor fi viteze în general de 40 – 50 km/h și pe arii restrânse și în regiunile vestice, iar noaptea doar pe litoral și în zona Carpaților de Curbură. Pe spații mici se va semnala ceață asociată cu depunere de chiciură.

În zilele 14 ianuarie, ora 8:00 – 15 ianuarie, ora 8:00, valorile termice se vor situa în jurul normelor climatologice specifice pentru această dată la nivelul țării. Ziua, cerul va fi variabil, cu unele înnorări în regiunile sudice, iar noaptea nebulozitatea se va extinde treptat în jumătatea nordică, dar numai izolat va ninge slab. Vântul va sufla slab și moderat, local cu ușoare intensificări în zona montană înaltă. Temperaturile maxime se vor încadra între -4 și 4 grade Celsius, iar noaptea va fi geroasă, pe alocuri în Transilvania și depresiunile subcarpatice din nordul Olteniei, cu temperaturi minime ce se vor situa în general între -13 și -3 grade. Pe arii restrânse, în special în vest și centru, dimineața și noaptea, se va semnala ceață asociată cu depunere de chiciură.

În intervalul 15 ianuarie, ora 8:00 – 16 ianuarie, ora 8:00, în cea mai mare parte a țării valorile termice vor fi în continuare apropiate de normalul climatologic caracteristic pentru mijlocul lunii ianuarie. Cerul va fi variabil, temporar cu unele înnorări în nordul, centrul și estul teritoriului, unde pe arii restrânse se vor semnala precipitații slabe predominant sub formă de ninsoare și lapoviță, ce pot favoriza și depunerile de polei. Vântul va sufla slab și moderat, temporar cu intensificări în zona montană înaltă. Temperaturile maxime se vor încadra între -3 și 6 grade, iar cele minime vor fi cuprinse în general între -8 și 0 grade. Pe alocuri, dimineața și noaptea, îndeosebi în vest și centru se va semnala ceață asociată cu depunere de chiciură.

Potrivit ANM, tendința evoluției vremii în perioada 16 ianuarie, ora 8:00 – 19 ianuarie, ora 8:00, arată valori termice vor fi în creștere treptată, astfel mai ales în sud și est, acestea se vor situa peste mediile multianuale specifice pentru această perioadă. Probabilitatea pentru precipitații slabe va fi mai ridicată în nordul, centrul și nord-estul țării.

Județul Botoșani a pierdut aproape 80.000 de locuitori în ultimii 35 de ani însă numărul celor care au depășit vârsta de 85 de ani este de trei ori mai mare decât în anii ‘90.

Dacă în 1990 populația județului Botoșani era de 464839 persoane, la ultimul recensământ, cel făcut în urmă cu doi ani, în județ mai aveau domiciliul stabil 390405 de persoane, ceea ce arată că față de ultimul an al României lui Ceaușescu populația a scăzut cu peste 75.000 de persoane, arată Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Botoșani, Anuarul Statistic al județului Botoșani din 2023.

Trăim însă mai mult, sau cel puțin asta arată cifrele centralizate de autoritățile de la Botoșani.

Dacă în anii 90 în județ trăiau un număr de 2927 de persoane care aveau 85 de ani şi peste această vârstă, în prezent numărul persoanelor care au ajuns să depășească vârsta de 85 de ani este de trei ori mai mare, ceea ce ar indica statistic faptul că s-au schimbat foarte mult condițiile de trai în nordul României.

Practic în județ trăiesc astăzi aproape 9000 de vârstinici care au depășit vârsta de 85 de ani, mai arată datele centralizate.

Expoziția propusă în spațiul Galeriei Horia Bernea aduce împreună doi artiști clujeni, activi pe scena internațională de artă, legați prin interesul lor pentru carte. În practicile lor, cartea este văzută, deopotrivă, ca obiect ce trebuie atent construit (și deconstruit), desenat și ilustrat, tipărit și apoi copiat pentru a fi înțeles pe deplin, dar și ca arhivă inepuizabilă de conținuturi esențiale în munca artistică.

Practica lui Ciprian Mureșan e axată pe binomul desen – carte, compunând și reformulând raporturile dintre ele și relația noastră cu cartea, înțeleasă adesea ca o materie sculpturală și procesuală, o acumulare tridimensională de semne și timpuri.

La Alex Bodea, falsele ilustrații (chiar dacă termenul e impropriu) amintesc de edițiile bibliofile ale secolului XIX: privite mai atent, desenele sunt în esență ilustrații ale vieții de zi cu zi, ce încă nu au ajuns între paginile cărții, imagini populate de personaje aflate în căutarea unui text căruia să îi răspundă și care – din perspectiva opusă – să le ilustreze.

Întreaga practică artistică a lui Alex Bodea (n. 1981) este construită în jurul unei puternice dorințe de a relata. În timp ce narațiunile pe care le construiește explorează o varietate enciclopedică de teme, ele provin din experiența ei ca femeie est-europeană care trăiește o viață nomadă în Europa. Fiecare proces de mutare și schimbare, de țară sau de locuință, a determinat-o să-și reevalueze și să-și reconstruiască sensul identității. În acest proces complicat, dureros, dar și recompensator, Alex Bodea s-a bazat pe capacitatea de a absorbi complet un nou mediu, în special, în aspectele sale vizuale. În acest context, noile anturaje îi servesc drept un imbold pentru colectarea indiciilor vizuale, prin explorarea extensivă a locului și prin observație directă, similar unui reporter stradal. Întorcându-se în atelier, Alex Bodea transformă aceste indicii fie în viniete simple, construite în jurul unuia sau a două personaje surprinse într-o acțiune singulară, fie în compoziții narative complexe, cu mai multe personaje și planuri de acțiune. Subiectele pe care le abordează în povestirile ei vizuale sunt abundente, datorită călătoriilor constante și sentimentului de dislocare, cu teme generale, traductibile între culturile lumii. (text: Galeria Lutnița)

Opera lui Ciprian Mureșan (n. 1977) aprofundează relația dintre artă și istoria socială printr-o practică conceptuală care problematizează noțiunile de valoare și autor, așa cum le cunoaștem în mod tradițional. Desenele și obiectele sale reconstruiesc și deconstruiesc simboluri iconice ale culturii vizuale occidentale, examinând modul în care straturile istorice modelează înțelegerea contemporană. Ștergând și rescriind aceste imagini familiare, Mureșan explorează modul în care istoria poate fi reinterpretată și reimaginată. Practica lui Mureșan evidențiază modul în care simbolurile culturale, adesea de la sine înțelese, pot fi transformate prin intervenție artistică, a transmis Memorialul Ipotești într-un comunicat.