Consiliul Județean Botoșani a întreprins toate demersurile astfel încât și în această iarnă, circulația pe drumurile județene pe care le administrează prin Direcția Județeană de Drumuri și Poduri, să se desfășoare în cele mai bune condiții.

Astfel, ca urmare a apariției precipitațiilor sub formă de ninsoare în cantități semnificative, au fost mobilizate echipele de intervenție ale DJDP în vederea asigurării viabilității drumurilor județene și pentru prevenirea apariției blocajelor în trafic.

În acest context, în decursul nopții precedente, pe drumurile județene au acționat un număr de 20 de utilaje de deszăpezire, reprezentând lame și răspânditoare, fiind folosite aproximativ 180 de tone material antiderapant. La acest moment toate tronsoanele de drum județean sunt deschise circulației pe ambele sensuri de mers, iar starea de viabilitate a drumurilor județene este monitorizată în permanență.

„Am acționat încă de la apariția primelor manifestări ale fenomenelor specifice iernii, pe toate cele patru zone de deszăpezire, punând accent pe drumurile cu un trafic intens. În condițiile meteo date, situația de pe drumurile județene este bună, nu s-au înregistrat situații care să pună în dificultate intervențiile drumarilor. În continuare toți șefii bazelor de deszăpezire patrulează și verifică starea drumurilor, fiecare bază este dotată cu absolut tot ce este nevoie, ceea ce va determina intervenții rapide și eficiente. Cu toate acestea, participanții la trafic trebuie să ia în considerare circulația în condiții de iarnă, să-și echipeze corespunzător autoturismele și să adapteze viteza la condițiile de trafic, conform legii”, a declarat Dorin Birta, vicepreședintele Consiliului Județean Botoșani.

Reamintim faptul că, înainte de a porni în călătorie, șoferii pot afla starea drumurilor apelând la Dispeceratul Direcției Județene de Drumuri și Poduri Botoșani, telefon 0231/510.792.

Comuna Dimăcheni, din județul Botoșani, este formată din trei sate cu doar 1.300 de suflete. Situată în mijlocul unei câmpii arse de soare sau de vânt, localitatea a fost mai mereu un pol al sărăciei în nordul Moldovei, scrie Adevărul.

Pe teritoriul comunei nu-și avea sediul niciun agent economic iar localnicii trăiau doar din agricultură de subzistență. În sat nu au fost niciodată rețele de apă și canalizare, iar majoritatea ulițelor erau cel mult pietruite și se transformau în adevărate mlaștini atunci când ploua.

Școala din localitate, deși învață acolo 200 de preșcolari și școlari, nu a fost reabilitată de cel puțin trei decenii. Comuna a ajuns celebră la nivel național fiindcă elevii erau obligați să meargă la niște toalete de coșmar de prin anii ‘60, un fel de „găuri” insalbure, în curte. Singurul loc cât de cât civilizat era Primăria Dimăcheni.

Sărăcia de la capătul României
Din 2004 și până în 2020, localitatea a avut același primar social-democrat. Localnicii au suferit cel mai mult din cauza lipsei apei, seceta făcând ravagii în timpul verii.

„Cel mai greu era pentru vite. Și așa suntem amărâți, dacă mai rămânem și fără apă este dezastru. Că în rest nu avem nimic. Nici canalizare, nici drumuri, nici nimic. Suntem la capătul lumii. Nici măcar magazine nu prea sunt”, mărturisește o localnică trecută de 50 de ani.

O altă problemă o reprezenta școala. „Ne era și teamă să nu se înece copiii la bude acolo. Niște găuri în pământ și-atât! Mai ales de ăștia mici ne era frică să nu cadă”, spune un alt sătean.

Oamenii au fost revoltați și de faptul că sediul primăriei beneficia de tot ce era necesar, în timp ce școala nu avea nici măcar gard. „La Primărie erau și bucătărieu și WC-uri frumoase. Și copiii noștri mergeau la gaură, în curte”, spune o femeie cu doi copii.

Școală reabilitată cu oameni din sat
Sătui de sărăcie, localnicii au „schimbat macazul”, iar la alegerile din 2020 au votat un alt primar, Marinel Moruz, un fermier de 37 de ani, din comună. În plus, oamenii au început să-și facă singuri ceea ce aveau nevoie. Un exemplu este reabilitarea școlii din comună.

Citește și: Primarul care vrea să închidă primăria. Instituţia a intrat în colaps după mărirea lefurilor. „N-am bani de nimic. Nici de utilităţi, nici de salarii. Zero!“

Au fost refăcute toate interioarele, inclusiv toaletele vechi. Oamenii au lucrat în echipe, cât timp putea fiecare. Cinci dintre localnici, care primeau ajutor social în baza Legii 416, au lucrat zilnic, iar ceilalți în funcție de cât le permitea timpul liber.

Un lucru este cert, acum, școala din Dimăcheni arată ca nouă. Primăria a cheltuit doar 65.000 de lei, prețul aferent materialelor, scutind sumele uriașe cu manopera și toate procedurile aferente.

Autoritățile locale au accesat și fonduri europene guvernamentale pentru a realizarea rețelei de apă și canalizare în comună, dar și a altor lucrări de modernizare a școlii, inclusiv realizarea unui teren de sport modern, din fonduri proprii, în condițiile în care, pentru prima dată în istoria comunei, există un excedent financiar care va fi reinvestit în lucrări edilitare.

„Anul trecut, am avut un excedent de 830.000 lei, bani pe care i-am oprit pentru cofinanțare în cazul în care apar noi proiecte. Pe Anghel Saligny am avut depuse trei proiecte, dar ne-au aprobat doar două. Am prins proiect de realizare a aducțiunii de apă, tot Dimăcheniul și Mateieni. Pentru apă, valoarea este de aproximativ zece milioane de lei, iar pentru canalizare, cel de-al doilea proiect aprobat, opt milioane de lei”, a precizat Marinel Moruz, primarul din Dimăcheni.

Sursa: Adevărul

Ziua Constituţiei României este marcată, în fiecare an, în data de 8 decembrie.
Constituţia din 1991 a fost prima de după Revoluţia din decembrie 1989 şi a fost adoptată, în forma iniţială, în şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, conform site-ului www.cdep.ro. A intrat în vigoare în urma aprobării ei prin Referendumul naţional de la 8 decembrie 1991, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de participanţi, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%.

Elaborarea, dezbaterea şi adoptarea noii Constituţii a României au durat un an şi jumătate. În martie 1990, Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională decidea, prin Legea electorală, ca viitorul Parlament să funcţioneze, în principal, ca Adunare Constituantă. Prima întrunire a Adunării Constituante a avut loc la 11 iunie 1990, când a fost desemnată Comisia Constituţională pentru elaborarea proiectului de Constituţie. Comisia, condusă de Antonie Iorgovan, cadru universitar la Facultatea de Drept, număra 23 de parlamentari şi cinci experţi – personalităţi ale învăţământului juridic românesc şi jurişti cu activitate îndelungată.

În intervalul iunie 1990 – ianuarie 1991, Comisia a redactat tezele proiectului de Constituţie, iar la 13 februarie 1991 acestea au fost prezentate Adunării Constituante, care le-a dezbătut până în iunie 1991. Între 15 iulie şi 1 august 1991, grupurile parlamentare sau parlamentarii, individual, au înaintat amendamentele la textul rezultat după dezbateri. Împreună cu cele peste 1.000 de amendamente aduse, proiectul a fost din nou supus dezbaterilor în Adunarea Constituantă, în intervalul 10 septembrie – 18 noiembrie 1991, pentru ca la 21 noiembrie să fie adoptat prin vot nominal.

Votul decisiv asupra noii Constituţii a fost dat la 21 noiembrie 1991. Din totalul de 510 parlamentari, au fost prezenţi 509, dintre care 414 s-au pronunţat pentru şi 95 împotrivă. FSN, PUNR şi reprezentanţii minorităţilor, altele decât cea maghiară, au votat pentru, cu câteva excepţii. PNŢCD şi PNL s-au pronunţat împotrivă, iar UDMR a votat în bloc împotrivă. Votul nominal a fost pecetluit prin semnătură.

Noua Constituţie a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233, din 21 noiembrie 1991.

După patru ani de la adoptarea Constituţiei României, la 13 noiembrie 1995, deputaţii au adoptat, în cadrul şedinţei Camerei Deputaţilor, propunerea legislativă privind proclamarea ”Zilei Constituţiei României” pentru data de 8 decembrie. Plenul Senatului a aprobat, la 5 decembrie 1995, iniţiativa legislativă a Camerei privind proclamarea ”Zilei Constituţiei României” (Legea nr. 120/8 decembrie 1995).

Constituţia adoptată în 1991 a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003. Aceasta a fost aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 3 din 22 octombrie 2003, pentru confirmarea rezultatului referendumului naţional din 18-19 octombrie 2003, privind Legea de revizuire a Constituţiei României, conform site-ului www.cdep.ro.

Constituţia României cuprinde: Titlul I – Principii generale; Titlul II – Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale; Titlul III – Autorităţile publice; Titlul IV – Economia şi finanţele publice; Titlul V – Curtea Constituţională; Titlul VI – Integrarea euroatlantică; Titlul VII – Revizuirea Constituţiei; Titlul VIII – Dispoziţii finale şi tranzitorii. AGERPRES

Centrul Infotrafic a transmis vineri dimineaţă că pe mai multe drumuri din ţară este polei iar în zonele cu ceaţă vizibilitatea este redusă. Se circulă în condiţii de iarnă în zonele de munte, precum şi în judeţele din regiunea Moldovei, unde se acţionează atât cu utilaje, cât şi cu material antiderapant.

Carosabilul este alunecos din cauza poleiului în judeţele: Harghita – DN 15, între Topliţa şi Borsec, şi DN 13B, între Praid şi Gheorgheni; Maramureş – DN 18, între Borşa şi Cârlibaba; Vrancea – DN 2M, între Andreiaşu de Jos şi Broşteni.

Ceaţa scade vizibilitatea sub 200 metri, izolat sub 50-100 metri, pe mai multe artere rutiere din judeţele Braşov, Dâmboviţa, Gorj, Harghita, Maramureş şi Prahova.

La nivelul ţării, potrivit sursei citate, se circulă în general pe un carosabil umed, cu precipitaţii mixte pe alocuri, însă acestea au scăzut în intensitate faţă de ultimele 24 ore.

Pe arterele rutiere principale, respectiv Autostrada A1 Bucureşti-Piteşti, Autostrada A2 Bucureşti-Constanţa, Autostrada A3 Bucureşti-Ploieşti, DN 1 Ploieşti-Braşov şi DN 7 Piteşti-Sibiu, traficul se desfăşoară pe un carosabil umed, în general fără precipitaţii şi fără porţiuni cu polei.

“Recomandăm conducătorilor auto să reducă mult viteza în mers, distanţa de frânare crescând pe un carosabil umed, să-şi echipeze autovehiculele cu anvelopele de iarnă dacă deplasarea va fi efectuată pe sectoare de drum unde este zăpadă, gheaţă sau polei, să mărească distanţa de siguranţă între autovehicule, să evite bruscarea comenzilor şi manevrele riscante şi să se asigure foarte bine înainte de fiecare manevră, circulând cu multă atenţie!“, recomandă reprezentanţii Infotrafic.