Connect with us

Actualitate

Românii muncesc mult și prost. Un expert a explicat de ce suntem mai puțin productivi decât alți europeni

Publicat

Publicitate

Anul trecut am muncit mai mult decât majoritatea cetățenilor europeni. Media de lucru pentru țara noastră este de peste 2.000 de ore, dar cu toate acestea economia țării a încetinit la 2,2% în 2023, potrivit unei prognoze a Comisiei Europene. Consilierul în carieră Gabriel Chicioreanu a explicat, pentru „Adevărul“, de ce productivitatea la noi este sub media europeană, deși stăm foarte mult la serviciu.

Muncim mai mult decât alți europeni, dar suntem mai puțin productivi – Foto Shutterstock

Românii au muncit mai mult decât alți europeni anul trecut, mai exact suntem pe primul loc în Europa cu o medie de 2.029 de ore lucrate tot anul, arată datele publicate de instituția franceză Rexecode Institute. Asta și pentru că suntem printre țările cu cele mai multe ore de lucru pe săptămână, respectiv 40,2 ore, în timp ce media la nivel european este de 37,5 ore.

Totuși, cea mai lungă săptămână de lucru a fost în Grecia (41 ore de lucru), urmată de Polonia – cu 40,4 ore de lucru. Bulgarii împart cu românii locul trei în topul celor mai lungi săptămâni de lucru, cu 40,2 ore.

În timp ce românii au lucrat anul trecut peste 2.000 de ore, media la nivel european este de 1.679 de ore. De exemplu, datele Eurostat arată că durata medie anuală a timpului de lucru efectiv al angajaților cu normă întreagă din Finlanda este cea mai scăzută din Europa, respectiv 1.640 de ore de muncă/an. Și francezii au o medie mai mică decât cea europeană, aceștia petrec 1.668 de ore la locul de muncă. Nemții petrec, în medie, 1.790 de ore la muncă, anual.

Alături de noi, bulgarii (1.993 ore de lucru) și grecii (1.979 ore de lucru) petrec cel mai mult timp la muncă. Și în ceea ce privește angajații cu contracte de muncă part-time, România se află în top alături de Italia, cu 1.075 de ore de lucru pe an, respectiv 1.076 de ore.

Publicitate

Cu toate acestea, prognoza de toamnă a Comisiei Europene arată că va încetini creșterea economică în România la 2,2% în 2023, iar deficitul bugetar va depăși 6,3% din PIB.

Muncim mult, dar prost
Mai exact, productivitatea muncii în țara noastră este cu 30% sub media europeană, arată datele Eurostat din 2022.

Mai concret, am avut a opta cea mai mică productivitate a muncii per oră lucrată raportată la media Uniunii Europene în anul 2022. Valori mai mici s-au înregistrat în Croaţia, Letonia, Ungaria, Portugalia, Slovacia, Grecia şi Bulgaria.

În schimb, Germania a înregistrat o productivitate a muncii cu peste 22% mai mare decât media europeană. Iar cea mai mare valoare a productivității muncii a fost în Irlanda, cu 123,5% peste medie.

Dar, dacă ne uităm la salariile medii, nemții câștigă, în medie, 4.000 de euro pe lună, în timp ce salariile medii din țara noastră sunt de 870 de euro pe lună.

Practic, creșterea productivității muncii este influențată de salariu, de beneficiile extrasalariale sau de stilul de lucru al liderilor, spun responsabilii de Resurse Umane din țara noastră.

Lucrăm mai mult pe hârtie
Consilierul în carieră şi antreprenorul Gabriel Chicioreanu a explicat pentru „Adevărul“ că timpul petrecut la muncă este legat de productivitate și că mulți angajați români, chiar dacă stau mult la serviciu, nu-și petrec tot timpul lucrând.

Citește și: Sondaj: Britanicii vor să revină pe piața unică UE
„De multe ori, oamenii preferă să-și ia multe pauze, cum e pauza de țigară, și sunt și cei care nu fumează, dar ar vrea și ei pauză. S-au făcut studii care arată că media la nivel de țară, pe toate industriile, toate activitățile, a timpului efectiv de lucru era lejer sub patru ore de lucru, trei ore și ceva. Vorbim de media pe toate industriile, pentru că sunt și locuri de muncă unde ești la foc continuu sau unde se lucrează peste 8 ore, inclusiv în domeniul public, nu numai în cel privat“, spune expertul.

Iar studiile recente întăresc ceea ce spune acesta. Potrivit unei cercetări YouGov pe fumătorii din Germania, angajații care ies des în pauze de tutun muncesc cu două săptămâni mai puțin în fiecare an.

Astfel, chiar dacă statisticile Eurostat arată că românii petrec cel mai mare număr de ore la muncă, anual, acest timp nu este valorificat pentru a se obține rezultate mai bune din punct de vedere financiar.

Legat de faptul că săptămâna de lucru are 40,2 ore în România, potrivit datelor citate, Gabriel Chicioreanu spune că diferența față de media europeană ar fi legată de pauza de masă pe care o au angajații din alte țări.

„De exemplu, în Franța, au lejer o oră pauză sau chiar o oră și jumătate, două ore, pauză la prânz. Iar vinerea au program mai scurt, o parte dintre angajați“, explică consilierul în carieră.

Un alt motiv pentru care românii ar avea un număr mai mare de ore petrecute la lucru este legat de faptul că multe persoane au și al doilea job.

„Sunt mai mulți angajați cu normă întreagă care își iau și al doilea sau al treilea serviciu cu contract de muncă, iar de aici se contorizează și alte ore, pentru că au rate de plătit, au nevoie de bani pentru întreținerea familiei, și aici vorbim doar de cei care sunt înregistrați din punct de vedere legal“, spune expertul.

El crede că majorarea salariilor nu i-ar motiva pe români să fie mai productivi.

„Chiar dacă ar crește salariul românilor, productivitatea ar fi tot mai în urmă. Pe de o parte, sunt o parte dintre salariați care gândesc că, fie că merge sau nu firma, ei își vor lua salariul, ține de atitudinea oamenilor. Iar în alte țări europene, cum ar fi Franța, oamenii sunt obișnuiți încă din școală să stea opt ore la școală, astfel sunt învățați cu cele opt ore de muncă pe zi. Sunt obișnuiți ca ulterior să fie niște harnici angajați“, subliniază specialistul.

Oficialul mai precizează că românii sunt comozi și nu vor să se recalifice, pentru a câștiga mai mult.

„Dacă angajații români ar fi mai harnici și firmele ar produce mai mult și ar avea capacitate de producție mai mare, atunci o parte dintre proprietarii de business ar plăti mai mult“, completează acesta.

Bonusurile ar putea crește productivitatea, însă nu la modul general.

„Bonusurile sunt un bun exemplu, pentru că, dacă angajatul știe că dacă a atins norma de 10 produse, dar vinde două bucăți peste și primește un bonus pentru asta, poate ar fi motivat să tragă mai tare. Însă sunt și persoane care se mulțumesc cu cele 10 piese vândute și le este suficient atât. Ține și de mentalitate, și de modul în care suntem crescuți“, explică Gabriel Chicioreanu.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 16 martie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 16 martie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 16 martie 2025:

Loto 6 din 49: 43, 29, 34, 1, 32, 47

Loto 5 din 40: 10, 8, 9, 35, 6, 31

Joker: 23, 6, 5, 3, 8, +7

Noroc: 6 7 5 7 6 0 9

Publicitate

Noroc Plus: 4 0 9 9 2 8

Super Noroc: 3 0 5 6 5 2

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (334)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

O AXIOMATIZARE A IUBIRII

Prin recentul volum ( „Geometrii intime”, Editura „Pim”, Iași, 2024,  o prefață de Mariana Stratulat), Gabriel Alexe și-a propus să facă ordine în pretențiosul domeniu al iubirii, bazându-se pe îndemnurile ascunse ale matematicii, unul dintre ele  fiind acela de a face vizibil generalul din orice fenomen supus modelării.  Simțind nevoia ca încă de la început să dea un sens poeziei ca o explicație a demersului său („poezia începe / de unde veșmântul / nu are trup / așa precum viața / și moartea precum / fragilul echilibru din ochii unei bufnițe / pe aripi de fluture Caligo / epiderma / e portul din care pornesc / în naufragiu / navigatori pur-sânge”), trece imediat la analiza  sentimentului iubirii  ca cel mai nobil cadou pe care și-l pot oferi cei doi actanți.

Modelul de iubire propus de Gabriel Alexe nu este unul care să se plieze pe o teorie a mulțimilor. Este relația dintre un El și o Ea, și fiindcă iubirea este imprevizibilă, autorul  o percepe ca pe o situație în care sufletul se deplasează oscilatoriu de la corp la corp.  Cele 59 de convenții în care este partajat textul ne relevă un poet de o nouă factură arhitecturală, una hilbertiană, nu rare fiind situațiile de incidență, ordonare, congruență, paralelism și continuitate. E un joc reușit dintre ipostaza rațională, de matematician convins a poetului, și ipostaza empirică a iubitei ca sursă de testare a simțurilor: „M-am îndrăgostit / de senzația nuanței / în ipostaza câinelui // acum totul e altfel / în poala Stăpânei / foarte tulbure și foarte / legănat de gânduri // nuanță lângă nuanță / m-așez lângă tine / din ce în ce mai virgin”. Mai mult, eu descopăr , și cred că nu mă înșel,  o sublimare a portretului femeii eminesciene, iar cel mai reușit portret pe care l-am putut  întâlni a fost făcut de Viorica S. Constantinescu: „… fantasmă erotică, o statuie plutitoare, ca într-un tablou suprarealist în care predomină culorile bleu, alb, auriu, marmură înfășurată ca în sculptura elenistică, în veșmânt ușor și transparent, totul sugerând mișcarea abia perceptibilă, diafanul, mătăsosul, catifelatul, încrețirea ușoară ca a apei unui lac la adierea vântului în armonie cu sunetul duios al cornului, harfei, lirei, cu valurile molcome ale buclelor, cu mișcările grațioase ale brațelor, cu pașii abia perceptibili, cu plutirea…”.  Am reluat acest citat pentru a pune în evidență  ce ar însemna prima și a doua femeie, adesea subordonate bărbatului. Gabriel Alexe  intră în relație binară cu ceea ce Gilles Lipovetsky numea „a treia femeie” (se poate vedea cartea sa  cu același nume apărut la  editura „Univers” în 2000),  o făptură în totalitate feminină, un obiect de interogație și studiu, una căreia nimic nu-i este interzis: „Dacă faci o magie / singurătățile noastre / se răsfrâng / și închipuirea face / cale întoarsă / măsurând traiectoria pietrei / ce astupă inima ca un pas greu / într-o mlaștină /  mișcarea apelor și-a regăsit / sfârșitul // vremea absenței / aruncă ecou / peste aura unui reflex / subacvatic”.

Dacă, după cum spuneam,  dintr-o perspectivă arhitecturală este un hilbertian,  ca stilistică este un deconstructivist, ca metodă de lucru sensibil diavolească în sensul  preocupării insistente de a proteja misterul. Folosind elementele geometriei („o geometrie bizară”), Gabriel Alexe manipulează într-un mod personal gesturile specifice sentimentului iubirii încât, cu o anumită sfioșenie, pășește în afara țarcului impus de postmodernism, așezându-le în  rafturile unei raționalități ordonate: „Iubita îmi strânge sinapsele / prin sfera unui cub / de gheață / coapsele i se înroșesc / și mimează acea stare / când degetul face rotocoale / prin cercuri concentrice / până când / cercurile generează / cilindri transparenți // sunt treptele unei scări / pe care urci și cobori / în spirală // Iubita zâmbește satisfăcută / își desface corsetul / și pune bănuți de argint / în cuibul de rândunică / țintuindu-mi pleoapele”.

Fiind hilbertian și deconstructivist, prin cele 59 de texte Gabriel Alexe caută noi sensuri ale  iubirii. Folosindu-se de aparatul matematic poetul descoperă o soluție nebătătorită de interpretare: axiomatizarea iubirii.  Se pot reține 11 axiome: 1. „lumina  mă cheamă în centru”; 2. „cercetam pepitele timpului”; 3.  „suntem o ficțiune în acest punct al luminii”; 4. „aici e roșu izbăvitor”; 5. „dincolo de zid luna face risipă”; 6. „noi strălucim ca inoxul”; 7. „dacă taci e cum mi-ai spune ceva”; 8. „jumătate om, jumătate pasăre”; 9. „sunt nisipul care plânge”; 10. „un slujitor trudește în taină”; 11. „apă mai clară, un aer mai pur”.

Publicitate

Această carte foarte specială a lui Gabriel Alexe  trebuie citită ținând cont de logica poetului și eseistului Bogdan Ghiu: „Cuvintele nu cuvântează. Noi cuvântăm, cuvântuim, cuvântătorim. Ele fac altceva: ele sunt”. Asta face Gabriel Alexe, pune cuvântul „iubire” în sintagme prețioase care cuvântă, cuvântuiesc sau cuvântătoresc. Să exemplificăm: „rochia ta s-a înfuriat”, „cândva eram un timp”, „sărut această plutire”, „iubesc ca o salcie”, „pe iedera nopții urc”, „liniștea galbenă”, „bluza de vid”, „cer somnambul„ etc.

Finalul volumului  este pus sub semnul incidențelor hilbertiene: „În vulnerabila vecinătate / a lepădărilor de sine / curând vom trece / unul altuia prin piele / ca lungi șiraguri de șerpi / cu clopoței și perle / nud prin nud / ca niște cârtițe bolnave / sub pământ”. Gabriel Alexe este singurul poet care  a reușit să axiomatizeze iubirea („Și paralelele s-au iubit atât de mult încât / s-au întâlnit la plus și minus infinit”).

Citeste mai mult

Eveniment

George Simion, oficial în cursa prezidențială: Curtea Constituțională i-a validat candidatura

Publicat

Publicitate

Curtea Constituțională a României a respins contestația depusă împotriva candidaturii lui George Simion la alegerile prezidențiale, confirmând astfel dreptul liderului AUR de a participa la scrutin. Decizia, anunțată duminică, stabilește că nu există motive legale pentru respingerea înscrierii acestuia în cursa electorală.

În urma hotărârii, George Simion a reacționat public, considerând verdictul un pas important pentru democrația din România. Pe rețelele de socializare, acesta a transmis un mesaj susținătorilor săi, subliniind că urmează o luptă dificilă: „Vom reveni la voința poporului român! Nu am scăpat, de abia acum începe greul!”

Decizia CCR vine după ce împotriva liderului AUR a fost depusă o contestație ce viza validitatea candidaturii sale. Cu toate acestea, judecătorii au hotărât că George Simion îndeplinește toate condițiile legale pentru a intra în competiția electorală.

În contextul alegerilor prezidențiale din 2024, validarea candidaturii sale confirmă oficial prezența sa în cursa pentru Palatul Cotroceni. Liderul AUR și-a reafirmat angajamentul de a duce o campanie „pentru popor” și a promis că va lupta pentru reprezentarea tuturor românilor.

Alegerile prezidențiale din acest an se anunță extrem de disputate, cu mai mulți candidați importanți care își vor disputa funcția supremă în stat. În perioada următoare, fiecare competitor va încerca să-și consolideze susținerea electorală, iar Simion își va intensifica campania pentru a atrage votanți din toate categoriile sociale.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

O nouă metodă de înșelătorie pe rețelele sociale: „Cutia misterioasă” de la Zara

Publicat

Publicitate

O nouă schemă de fraudă circulă pe rețelele sociale sub denumirea „Cutia misterioasă” de la Zara. Escrocii se folosesc de imaginea unui brand de haine cunoscut pentru a induce în eroare utilizatorii, promițându-le articole vestimentare gratuite, relatează alba24.ro.

În realitate, victimele sunt îndemnate să completeze date personale și bancare, iar ulterior descoperă că li se sustrag bani din cont.

Autoritățile avertizează că astfel de înșelătorii sunt în creștere și recomandă prudență online.

Cutia misterioasă: Cum funcționează

„Eu deja am completat chestionarul și am primit cutia mea cu haine! Uitați-vă câte lucruri mi-au trimis! Nu cred că această ofertă va fi disponibilă pentru mult timp, așa că nu mai așteptați, completați chestionarul acum!” – acesta este tipul de mesaj utilizat pentru a atrage victimele.

Oferta include o așa-zisă taxă de livrare de 10 lei, însă scopul real este colectarea datelor bancare. Cei care cad în capcană nu primesc nimic în schimb.

Un tânăr, care a dorit să rămână anonim, a relatat experiența sa:

Publicitate

„Am găsit reclama pe Facebook și părea sigură, fiindcă site-ul era marcat ca securizat. După ce am completat chestionarul, am fost direcționat către o plată de 2 euro. Mi s-a părut o sumă mică și am introdus datele cardului.

Vineri mi-au retras 10 lei, dar luni am văzut o plată respinsă și mi-au blocat cardul. Apoi am realizat că am fost victima unei escrocherii. Au încercat să mai retragă 34 de lei.”

Experții în securitate cibernetică sfătuiesc utilizatorii să fie vigilenți și să nu furnizeze date personale sau bancare pe site-uri nesigure.

Anca Isac, reprezentant DNSC, avertizează: „Semnele acestei escrocherii includ utilizarea unui brand cunoscut, oferte care par prea bune pentru a fi adevărate și solicitarea unei taxe simbolice. Verificați întotdeauna autenticitatea promoțiilor pe site-ul oficial al brandului.”

Între timp, o nouă tentativă de fraudă circulă și în numele ANAF. Autoritățile recomandă utilizatorilor să ignore linkurile și mesajele care nu provin din surse oficiale.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending