Connect with us

Actualitate

Românii muncesc mult și prost. Un expert a explicat de ce suntem mai puțin productivi decât alți europeni

Publicat

Publicitate

Anul trecut am muncit mai mult decât majoritatea cetățenilor europeni. Media de lucru pentru țara noastră este de peste 2.000 de ore, dar cu toate acestea economia țării a încetinit la 2,2% în 2023, potrivit unei prognoze a Comisiei Europene. Consilierul în carieră Gabriel Chicioreanu a explicat, pentru „Adevărul“, de ce productivitatea la noi este sub media europeană, deși stăm foarte mult la serviciu.

Muncim mai mult decât alți europeni, dar suntem mai puțin productivi – Foto Shutterstock

Românii au muncit mai mult decât alți europeni anul trecut, mai exact suntem pe primul loc în Europa cu o medie de 2.029 de ore lucrate tot anul, arată datele publicate de instituția franceză Rexecode Institute. Asta și pentru că suntem printre țările cu cele mai multe ore de lucru pe săptămână, respectiv 40,2 ore, în timp ce media la nivel european este de 37,5 ore.

Totuși, cea mai lungă săptămână de lucru a fost în Grecia (41 ore de lucru), urmată de Polonia – cu 40,4 ore de lucru. Bulgarii împart cu românii locul trei în topul celor mai lungi săptămâni de lucru, cu 40,2 ore.

În timp ce românii au lucrat anul trecut peste 2.000 de ore, media la nivel european este de 1.679 de ore. De exemplu, datele Eurostat arată că durata medie anuală a timpului de lucru efectiv al angajaților cu normă întreagă din Finlanda este cea mai scăzută din Europa, respectiv 1.640 de ore de muncă/an. Și francezii au o medie mai mică decât cea europeană, aceștia petrec 1.668 de ore la locul de muncă. Nemții petrec, în medie, 1.790 de ore la muncă, anual.

Alături de noi, bulgarii (1.993 ore de lucru) și grecii (1.979 ore de lucru) petrec cel mai mult timp la muncă. Și în ceea ce privește angajații cu contracte de muncă part-time, România se află în top alături de Italia, cu 1.075 de ore de lucru pe an, respectiv 1.076 de ore.

Publicitate

Cu toate acestea, prognoza de toamnă a Comisiei Europene arată că va încetini creșterea economică în România la 2,2% în 2023, iar deficitul bugetar va depăși 6,3% din PIB.

Muncim mult, dar prost
Mai exact, productivitatea muncii în țara noastră este cu 30% sub media europeană, arată datele Eurostat din 2022.

Mai concret, am avut a opta cea mai mică productivitate a muncii per oră lucrată raportată la media Uniunii Europene în anul 2022. Valori mai mici s-au înregistrat în Croaţia, Letonia, Ungaria, Portugalia, Slovacia, Grecia şi Bulgaria.

În schimb, Germania a înregistrat o productivitate a muncii cu peste 22% mai mare decât media europeană. Iar cea mai mare valoare a productivității muncii a fost în Irlanda, cu 123,5% peste medie.

Dar, dacă ne uităm la salariile medii, nemții câștigă, în medie, 4.000 de euro pe lună, în timp ce salariile medii din țara noastră sunt de 870 de euro pe lună.

Practic, creșterea productivității muncii este influențată de salariu, de beneficiile extrasalariale sau de stilul de lucru al liderilor, spun responsabilii de Resurse Umane din țara noastră.

Lucrăm mai mult pe hârtie
Consilierul în carieră şi antreprenorul Gabriel Chicioreanu a explicat pentru „Adevărul“ că timpul petrecut la muncă este legat de productivitate și că mulți angajați români, chiar dacă stau mult la serviciu, nu-și petrec tot timpul lucrând.

Citește și: Sondaj: Britanicii vor să revină pe piața unică UE
„De multe ori, oamenii preferă să-și ia multe pauze, cum e pauza de țigară, și sunt și cei care nu fumează, dar ar vrea și ei pauză. S-au făcut studii care arată că media la nivel de țară, pe toate industriile, toate activitățile, a timpului efectiv de lucru era lejer sub patru ore de lucru, trei ore și ceva. Vorbim de media pe toate industriile, pentru că sunt și locuri de muncă unde ești la foc continuu sau unde se lucrează peste 8 ore, inclusiv în domeniul public, nu numai în cel privat“, spune expertul.

Iar studiile recente întăresc ceea ce spune acesta. Potrivit unei cercetări YouGov pe fumătorii din Germania, angajații care ies des în pauze de tutun muncesc cu două săptămâni mai puțin în fiecare an.

Astfel, chiar dacă statisticile Eurostat arată că românii petrec cel mai mare număr de ore la muncă, anual, acest timp nu este valorificat pentru a se obține rezultate mai bune din punct de vedere financiar.

Legat de faptul că săptămâna de lucru are 40,2 ore în România, potrivit datelor citate, Gabriel Chicioreanu spune că diferența față de media europeană ar fi legată de pauza de masă pe care o au angajații din alte țări.

„De exemplu, în Franța, au lejer o oră pauză sau chiar o oră și jumătate, două ore, pauză la prânz. Iar vinerea au program mai scurt, o parte dintre angajați“, explică consilierul în carieră.

Un alt motiv pentru care românii ar avea un număr mai mare de ore petrecute la lucru este legat de faptul că multe persoane au și al doilea job.

„Sunt mai mulți angajați cu normă întreagă care își iau și al doilea sau al treilea serviciu cu contract de muncă, iar de aici se contorizează și alte ore, pentru că au rate de plătit, au nevoie de bani pentru întreținerea familiei, și aici vorbim doar de cei care sunt înregistrați din punct de vedere legal“, spune expertul.

El crede că majorarea salariilor nu i-ar motiva pe români să fie mai productivi.

„Chiar dacă ar crește salariul românilor, productivitatea ar fi tot mai în urmă. Pe de o parte, sunt o parte dintre salariați care gândesc că, fie că merge sau nu firma, ei își vor lua salariul, ține de atitudinea oamenilor. Iar în alte țări europene, cum ar fi Franța, oamenii sunt obișnuiți încă din școală să stea opt ore la școală, astfel sunt învățați cu cele opt ore de muncă pe zi. Sunt obișnuiți ca ulterior să fie niște harnici angajați“, subliniază specialistul.

Oficialul mai precizează că românii sunt comozi și nu vor să se recalifice, pentru a câștiga mai mult.

„Dacă angajații români ar fi mai harnici și firmele ar produce mai mult și ar avea capacitate de producție mai mare, atunci o parte dintre proprietarii de business ar plăti mai mult“, completează acesta.

Bonusurile ar putea crește productivitatea, însă nu la modul general.

„Bonusurile sunt un bun exemplu, pentru că, dacă angajatul știe că dacă a atins norma de 10 produse, dar vinde două bucăți peste și primește un bonus pentru asta, poate ar fi motivat să tragă mai tare. Însă sunt și persoane care se mulțumesc cu cele 10 piese vândute și le este suficient atât. Ține și de mentalitate, și de modul în care suntem crescuți“, explică Gabriel Chicioreanu.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Primarul comunei Drăgușeni, acuzat de luare de mită. A fost plasat sub control judiciar de Direcția Națională Anticorupție

Publicat

Publicitate

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Suceava au  anunțat astăzi că au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pentru 60 de zile față de Eugen Nechita, primarul comunei Drăgușeni, județul Botoșani, acuzat de luare de mită în formă continuată.

Potrivit anchetatorilor, în perioada octombrie 2024 – februarie 2025, edilul ar fi pretins de la un administrator al unei firme suma de 200.000 de lei pentru a-și exercita atribuțiile de serviciu în legătură cu efectuarea plăților aferente unui contract de modernizare a drumurilor din comună. Din această sumă, Nechita ar fi primit efectiv, în trei tranșe, 90.000 de lei.

DNA precizează că banii au fost solicitați și primiți în contextul derulării contractului public menționat, iar faptele ar fi fost comise în mod repetat, sub forma a două acte materiale.

Pe durata controlului judiciar, primarul trebuie să respecte o serie de obligații stricte: să se prezinte la toate citațiile autorităților, să nu părăsească județul Botoșani fără aprobarea procurorilor, să nu ia legătura cu anumite persoane implicate în dosar și să nu intre în sediul primăriei Drăgușeni. De asemenea, i se interzice să exercite funcția de primar, în cadrul căreia ar fi săvârșit faptele.

Inculpatului i s-a atras atenția că, în cazul încălcării cu rea-credință a obligațiilor impuse, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă.

DNA reamintește că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă procesuală care nu înfrânge principiul prezumției de nevinovăție.

Publicitate

Citeste mai mult

Administratie

Măsurile incluse în programul de guvernare vor fi concretizate prin proiecte de lege și ordonanțe. Termenul pentru implementare a fost anunțat de ministrul Finanțelor.

Publicat

Publicitate

Măsurile prevăzute în programul de guvernare vor fi transpuse în proiecte legislative și ordonanțe, cu termen de finalizare stabilit pentru 1 august, a anunțat marți ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

”Măsurile cuprinse în programul de guvernare vor fi în perioada următoare transformate în proiecte legislative, ordonanțe, pe care Ministerul le va promova. Și, bineînțeles, respectând termenele care există în programul de guvernare, vom începe, lucrăm deja….

Fiecare măsură din programul de guvernare va fi prinsă. Termenul despre care discutăm este 1 august, lucrăm la aceste lucruri și o să vă răspund în momentul când pachetele legislative sunt definitivate. Sunt în lucru”, a spus Alexandru Nazare, după ceremonia de predare primire a mandatului de la Ministerul Finanțelor.

El a menționat că impactul fiecărei măsuri va fi detaliat când o să fie prezentat fiecare proiect legislativ.

Situația la preluarea mandatului

Alexandru Nazare a făcut o prezentare a situației finanțelor publice de la momentul preluării mandatului.

Publicitate

”Ca să ne punctăm pe cifre, cum stăm astăzi, deficit 3,4%, 64 de miliarde (lei n.r.), aproximativ echivalent procentual cu deficitul de anul trecut la mai, nominal cu 4 miliarde în plus, stoc de arierate considerate recuperabile la ANAF de 38,5 de miliarde. Discutabil cât sunt recuperabile, dar așa sunt, ăsta e momentul T0 pentru arieratele ANAF-ului.

Încrederea agențiilor de rating se bazează pe ceea ce facem de acum încolo, pe măsurile pe care le vom lua de acum încolo și a Comisiei Europene și așa mai departe.

Am dat un semnal foarte bun prin programul cu care s-a investit guvernul actual condus de domnul prim-ministru Bolojan.

Vreau să-i mulțumesc pe această cale că a venit la Ministerul Finanțelor și a dat un semnal foarte puternic către ANAF, Vamă și Antifraudă, să înceapă să-și facă treaba la modul cel mai serios”, a subliniat Alexandru Nazare, potrivit Agerpres.

Întrebat despre discuțiile anunțate cu o agenție de rating, ministrul a precizat că este normal ca imediat după investirea guvernului să existe discuții cu fiecare agenție de rating și cu Comisia Europeană.

”E un semnal foarte important că s-a format guvernul. Și bineînțeles că încep aceste discuții. E foarte bine că le avem și e foarte bine că de data asta le avem la un nivel de reprezentare adecvat. Adică la nivel de ministru și prim-ministru”, a mai spus Alexandru Nazare.

Citeste mai mult

Eveniment

Concediile medicale eliberate în timpul minivacanțelor, verificate la nivel național. Ministrul Sănătății susține că există suspiciuni cu privire la unele cazuri

Publicat

Publicitate

Controale în toată țara pentru concediile medicale acordate în perioada minivacanțelor. Ministrul Sănătății spune că ”par suspecte”. Alexandru Rogobete, a anunţat joi că a trimis în teritoriu Corpul de control al ministerului şi pe cel al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru a verifica „în detaliu” situaţia concediilor medicale.

Predispoziția la ”îmbolnăvire” a unor angajați crește și mai mult în apropierea sărbătorilor, a observat ministrul, care a publicat și un grafic pe care îl puteți vedea mai jos.

Potrivit acestuia, anul trecut ar fi fost eliberate un milion de astfel de concedii, în condiţii care „par suspecte”.

Controale în toată țara pentru concediile medicale

„O spun clar şi ferm: toleranţă zero pentru fraudarea concediilor medicale! Am trimis Corpul de control al Ministerului Sănătăţii, împreună cu Corpul de control al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în teritoriu pentru o acţiune comună de verificare în detaliu.

Nu este normal şi este complet imoral ca un sistem întreg să ia din banii dedicaţi spitalelor, din tratamentele bolnavilor şi să finanţeze vacanţele unor angajaţi care beneficiază nejustificat de concedii medicale fictive

Publicitate

Graficul de mai jos nu este un EKG. Este o reprezentare grafică a recurenței cu care sute de mii de concedii medicale sunt eliberate, într-un mod suspect, fix în proximitatea zilelor de week-end și a sărbătorilor legale.
Predispoziția la ”îmbolnăvire” a unor angajați crește și mai mult în apropierea sărbătorilor.

 

Pe cifrele din anul 2024 vedem aproximativ un milion de concedii medicale eliberate, în condiții care par suspecte.

Vorbim despre aproape o treime din toate concediile medicale eliberate. Verificăm temeinic și acționăm.

Apelul meu ferm către personalul medical este să nu elibereze concedii medicale fără temei medical. Ne costă bani (de ordinul miliardelor de lei) și mai grav irosim resurse indispensabile pacienților cu afecțiuni grave (oncologice, cardiace sau AVC) care chiar au nevoie”, a scris ministrul pe Facebook.

Citeste mai mult

Cultura

Memorialul Ipotești: Ateliere de lectură și scriere 7-12 iulie 2025

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, instituție de cultură în subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează în perioada 7-12 iulie 2025 ediția anuală a Atelierelor de lectură și scriere, proiect cultural adresat elevilor de gimnaziu și liceu. Îndrumătorii celor două serii de ateliere dedicate poeziei și prozei vor fi scriitoarea Camelia Toma (poezie) și scriitorul Dumitru Crudu (proză).

Camelia Toma va lucra pornind de la expoziția „Tomagraph” a artistei Ana Toma, care se află în Sala Horia Bernea și a fost vernisată în cadrul „Zilelor Eminescu”. Instalațiile din expoziția Anei Toma sunt gândite, pornind de la un vers al unui poet, iar elevii vor parcurge calea inversă de identificare a versului pornind de la realizarea lor artistică, reconstituind și comentând textul.

Dumitru Crudu va lucra pe texte ale poeților contemporani și pe texte de Eminescu, îndrumând participanții în scrierea propriilor texte.

Atelierele sunt, astfel,  un prilej de familiarizare cu scrieri clasice și contemporane aduse în atenția elevilor participanți prin lecturi, dezbateri și scrieri originale. Copiii și tinerii între 11 și 18 ani, interesați de Ateliere de lectură și scriere, se pot înscrie la adresa m.ipotesti@gmail.com până la data de 03 iulie 2025.

 

 

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending