Connect with us
Publicitate

Actualitate

Românii muncesc mult și prost. Un expert a explicat de ce suntem mai puțin productivi decât alți europeni

Publicat

Publicitate

Anul trecut am muncit mai mult decât majoritatea cetățenilor europeni. Media de lucru pentru țara noastră este de peste 2.000 de ore, dar cu toate acestea economia țării a încetinit la 2,2% în 2023, potrivit unei prognoze a Comisiei Europene. Consilierul în carieră Gabriel Chicioreanu a explicat, pentru „Adevărul“, de ce productivitatea la noi este sub media europeană, deși stăm foarte mult la serviciu.

Muncim mai mult decât alți europeni, dar suntem mai puțin productivi – Foto Shutterstock

Românii au muncit mai mult decât alți europeni anul trecut, mai exact suntem pe primul loc în Europa cu o medie de 2.029 de ore lucrate tot anul, arată datele publicate de instituția franceză Rexecode Institute. Asta și pentru că suntem printre țările cu cele mai multe ore de lucru pe săptămână, respectiv 40,2 ore, în timp ce media la nivel european este de 37,5 ore.

Publicitate

Totuși, cea mai lungă săptămână de lucru a fost în Grecia (41 ore de lucru), urmată de Polonia – cu 40,4 ore de lucru. Bulgarii împart cu românii locul trei în topul celor mai lungi săptămâni de lucru, cu 40,2 ore.

În timp ce românii au lucrat anul trecut peste 2.000 de ore, media la nivel european este de 1.679 de ore. De exemplu, datele Eurostat arată că durata medie anuală a timpului de lucru efectiv al angajaților cu normă întreagă din Finlanda este cea mai scăzută din Europa, respectiv 1.640 de ore de muncă/an. Și francezii au o medie mai mică decât cea europeană, aceștia petrec 1.668 de ore la locul de muncă. Nemții petrec, în medie, 1.790 de ore la muncă, anual.

Alături de noi, bulgarii (1.993 ore de lucru) și grecii (1.979 ore de lucru) petrec cel mai mult timp la muncă. Și în ceea ce privește angajații cu contracte de muncă part-time, România se află în top alături de Italia, cu 1.075 de ore de lucru pe an, respectiv 1.076 de ore.

Publicitate

Cu toate acestea, prognoza de toamnă a Comisiei Europene arată că va încetini creșterea economică în România la 2,2% în 2023, iar deficitul bugetar va depăși 6,3% din PIB.

Muncim mult, dar prost
Mai exact, productivitatea muncii în țara noastră este cu 30% sub media europeană, arată datele Eurostat din 2022.

Mai concret, am avut a opta cea mai mică productivitate a muncii per oră lucrată raportată la media Uniunii Europene în anul 2022. Valori mai mici s-au înregistrat în Croaţia, Letonia, Ungaria, Portugalia, Slovacia, Grecia şi Bulgaria.

Publicitate

În schimb, Germania a înregistrat o productivitate a muncii cu peste 22% mai mare decât media europeană. Iar cea mai mare valoare a productivității muncii a fost în Irlanda, cu 123,5% peste medie.

Dar, dacă ne uităm la salariile medii, nemții câștigă, în medie, 4.000 de euro pe lună, în timp ce salariile medii din țara noastră sunt de 870 de euro pe lună.

Practic, creșterea productivității muncii este influențată de salariu, de beneficiile extrasalariale sau de stilul de lucru al liderilor, spun responsabilii de Resurse Umane din țara noastră.

Publicitate

Lucrăm mai mult pe hârtie
Consilierul în carieră şi antreprenorul Gabriel Chicioreanu a explicat pentru „Adevărul“ că timpul petrecut la muncă este legat de productivitate și că mulți angajați români, chiar dacă stau mult la serviciu, nu-și petrec tot timpul lucrând.

Citește și: Sondaj: Britanicii vor să revină pe piața unică UE
„De multe ori, oamenii preferă să-și ia multe pauze, cum e pauza de țigară, și sunt și cei care nu fumează, dar ar vrea și ei pauză. S-au făcut studii care arată că media la nivel de țară, pe toate industriile, toate activitățile, a timpului efectiv de lucru era lejer sub patru ore de lucru, trei ore și ceva. Vorbim de media pe toate industriile, pentru că sunt și locuri de muncă unde ești la foc continuu sau unde se lucrează peste 8 ore, inclusiv în domeniul public, nu numai în cel privat“, spune expertul.

Iar studiile recente întăresc ceea ce spune acesta. Potrivit unei cercetări YouGov pe fumătorii din Germania, angajații care ies des în pauze de tutun muncesc cu două săptămâni mai puțin în fiecare an.

Astfel, chiar dacă statisticile Eurostat arată că românii petrec cel mai mare număr de ore la muncă, anual, acest timp nu este valorificat pentru a se obține rezultate mai bune din punct de vedere financiar.

Legat de faptul că săptămâna de lucru are 40,2 ore în România, potrivit datelor citate, Gabriel Chicioreanu spune că diferența față de media europeană ar fi legată de pauza de masă pe care o au angajații din alte țări.

„De exemplu, în Franța, au lejer o oră pauză sau chiar o oră și jumătate, două ore, pauză la prânz. Iar vinerea au program mai scurt, o parte dintre angajați“, explică consilierul în carieră.

Un alt motiv pentru care românii ar avea un număr mai mare de ore petrecute la lucru este legat de faptul că multe persoane au și al doilea job.

„Sunt mai mulți angajați cu normă întreagă care își iau și al doilea sau al treilea serviciu cu contract de muncă, iar de aici se contorizează și alte ore, pentru că au rate de plătit, au nevoie de bani pentru întreținerea familiei, și aici vorbim doar de cei care sunt înregistrați din punct de vedere legal“, spune expertul.

El crede că majorarea salariilor nu i-ar motiva pe români să fie mai productivi.

„Chiar dacă ar crește salariul românilor, productivitatea ar fi tot mai în urmă. Pe de o parte, sunt o parte dintre salariați care gândesc că, fie că merge sau nu firma, ei își vor lua salariul, ține de atitudinea oamenilor. Iar în alte țări europene, cum ar fi Franța, oamenii sunt obișnuiți încă din școală să stea opt ore la școală, astfel sunt învățați cu cele opt ore de muncă pe zi. Sunt obișnuiți ca ulterior să fie niște harnici angajați“, subliniază specialistul.

Oficialul mai precizează că românii sunt comozi și nu vor să se recalifice, pentru a câștiga mai mult.

„Dacă angajații români ar fi mai harnici și firmele ar produce mai mult și ar avea capacitate de producție mai mare, atunci o parte dintre proprietarii de business ar plăti mai mult“, completează acesta.

Bonusurile ar putea crește productivitatea, însă nu la modul general.

„Bonusurile sunt un bun exemplu, pentru că, dacă angajatul știe că dacă a atins norma de 10 produse, dar vinde două bucăți peste și primește un bonus pentru asta, poate ar fi motivat să tragă mai tare. Însă sunt și persoane care se mulțumesc cu cele 10 piese vândute și le este suficient atât. Ține și de mentalitate, și de modul în care suntem crescuți“, explică Gabriel Chicioreanu.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

(P) Eusebiu- Laurențiu Cilibiu, AUR: O infrastructură rutieră modernă este pașaportul spre dezvoltarea județului Botoșani

Publicat

Publicitate

Acest subiect al modernizării infrastructurii rutiere este veșnic în toate campaniile electorale ale partidelor care vin în fața alegătorilor să ceară voturi, deci este o problemă recunoscută, asumată de toți cei care s-au perindat pe la conducerea Consiliului Județean Botoșani, dar care nu au făcut mare lucru nici până în prezent. Situația se poate vedea în teritoriu de toți cetățenii acestui județ, care fiind poziționat geografic în cea mai nordică regiune, a avut mult de suferit din cauza infrastructurii rutiere deficitare. 

Așadar, în zadar avem bogății naturale, glie roditoare și oameni muncitori,  dacă nu venim ca și județ cu o infrastructură rutieră modernă pentru investitorii români dar și străini. Cei care au decis să-și extindă afacerile în judetul nostru au toată aprecierea mea, pentru că știu că a fost un mare minus în alegerea locației starea deplorabilă a  drumurilor județene botoșănene.

De aceea, principalul punct din programul meu ca și candidat pentru președinția Consiliului Județean Botoșani este identificarea și prioritizarea sectoarelor critice ale rețelei de drumuri în vederea  modernizării pentru a avea o infrastructură rutieră demnă de anul 2024. Scopul noastru e ca toate drumurile județene să fie cuprinse în proiectele de modernizare, dar și să sprijinim autoritațile publice locale pentru ca și drumurile comunale care sunt la nivel de pietriș sau pământ  să fie  asfaltate, pentru a avea o infrastructură sănătoasă pe orice traseu rutier am circula în județul Botoșani.

Publicitate

Starea precară a drumurilor și lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate în satele și comunitățile rurale creează multiple dificultăți. Aceste drumuri sunt efectiv impracticabile în condițiile meteorologice extreme, îngreunează accesul între sate și orașe, conducând la izolarea unor comunități rurale, limitând accesul la servicii esențiale și oportunități economice.

In pofida faptului că în ultima perioadă s-a început asfaltarea mai multor drumuri județene si comunale în Botoșani situația este încă la un nivel inferior față de celelalte drumuri din țară, ceea ce evidențiază lipsa de progres în îmbunătățirea infrastructurii din partea conducerii județului nostru.

Dragi botoșăneni,  consider că merităm cu totii o infrastructură funcțională care este esențială pentru  asigurarea unui nivel de trai decent pentru toți cetățenii județului Botoșani, prin accesul la apă, electricitate, căldură și la o locuință rezistentă, dar și pentru a asigura o deplasare comodă atât a dumneavoastră cât și a altor entități, printr-o rețea de drumuri solidă. Este timpul să schimbăm partidele politice care au știut doar să promită frumos și să se prezinte în fața alegătorilor fără nicio remușcare după patru ani de mandat tot cu aceleași promisiuni electorale, este timpul pentru normalitate, este timpul să votați AUR.

Publicitate

 

ing. Eusebiu- Laurențiu Cilibiu        Candidat la președinția Consiliului Județean Botoșani

 

Publicitate

Material realizat de SC Modern Art Design SRL, la comanda partidului Alianța pentru Unirea Românilor, CMF 21240330

Citeste mai mult

Actualitate

Guvernul a stabilit numărul de locuri disponibile pentru școlarizarea elevilor și studenților pentru anul școlar următor

Publicat

Publicitate

Guvernul a stabilit numărul de locuri disponibile pentru școlarizarea copiilor, elevilor și studenților pentru anul școlar/universitar 2024-2025, inclusiv pentru etnici români din afara granițelor, cetățeni români cu domiciliul stabil în străinătate și pentru cetățeni străini în baza documentelor bilaterale în vigoare și a angajamentelor unilaterală, informează alba24.ro.

Astfel, printr-o hotărâre au fost stabilite numărul de locuri disponibile pentru școlarizarea copiilor, elevilor și studenților pentru anul școlar/universitar 2024-2025, inclusiv pentru etnici români din afara granițelor, cetățeni români cu domiciliul stabil în străinătate și pentru cetățeni străini în baza documentelor bilaterale în vigoare și a angajamentelor unilaterale.

Potrivit unui comunicat al Executivului, cifra totală de școlarizare pentru învățământul preuniversitar pentru anul școlar 2024 – 2025, cu excepția învățământului preuniversitar militar, se menține la nivelul celei aprobate pentru anul școlar 2023-2024. Cifrele de școlarizare propuse cuprind locuri pentru minori care solicită sau au dobândit o formă de protecție în România, respectiv locuri pentru minori apatrizi a căror ședere pe teritoriul României este oficial recunoscută.

Publicitate

Cifrele de şcolarizare pentru anul şcolar / universitar 2024-2025
Astfel, pentru educația timpurie (creșe și grădinițe) este alocat un număr de 665.000 locuri.

Pentru învățământul primar sunt prevăzute 933.000 locuri, iar pentru învățământul gimnazial cu frecvență la zi sunt prevăzute 813.000 locuri.

Pentru învățământul liceal – clasa a IX-a sunt prevăzute 134.000 de locuri pentru învățământul de zi, la care se adaugă 9.500 de locuri pentru învățământ seral şi cu frecvență redusă. Totodată, 16.000 de locuri sunt alocate pentru clasa a XI-a, învățământ seral.

Publicitate

Pentru învățământul profesional, anul I, sunt finanțate 60.000 locuri și 600 de locuri pentru stagii de pregătire practică. Pentru învățământul terțiar non-universitar (postliceal) sunt prevăzute 35.911 de locuri.

Pentru învățământul de artă, nivel primar și gimnazial, sunt prevăzute 21.500 de locuri; pentru învățământul sportiv, nivel primar și gimnazial: 15.500 de locuri; pentru învățământul sportiv suplimentar –cluburi sportive școlare: 53.000.

Pentru învățământul obligatoriu cu frecvență redusă, nivel primar și gimnazial și programului „A doua şansă”, inclusiv cel organizat în penitenciare, sunt finanţate 30.000 de locuri.

Publicitate

Pentru învățământul special pentru copii și elevi cu deficiențe și/sau boli cronice din cadrul unităților de învățământ și/sau a unităților sanitare sunt finanțate 30.450 de locuri.

Pentru învățământul superior/granturi de studii au fost alocate un număr de 113.078 de locuri, din care 68.092 de locuri pentru studii universitare de licență, 36.164 pentru studii universitare de master, 3.422 pentru studii universitare de doctorat, iar 5.400 pentru rezidențiat.

Pentru românii de pretutindeni, sunt prevăzute 1.900 de locuri pentru învățământul preuniversitar, respectiv 7.065 de locuri pentru învățământul superior cu un număr total de luni-bursă de 800.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Patriarhul Daniel, mesaj pentru Duminica Mironosițelor numită și Duminica femeilor creștine

Publicat

Publicitate

Patriarhul României a transmis un mesaj cu ocazia Duminicii Mironosițelor numită și Duminica femeilor creștine. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel elogiază curajul mironosițelor, pe care le oferă model femeii de azi și le mulțumește „tuturor bunicilor, mamelor și surorilor, care L-au mărturisit pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, în viața noastră”.

Totodată, Patriarhul Daniel le menționează cu recunoștință pe femeile care lucrează în unităţi medicale, centre sociale, centre de zi și așezăminte rezidențiale, servicii de îngrijire la domiciliu, unde aduc alinare bolnavilor, încurajare celor săraci şi singuri.

Textul integral:

Publicitate

Sfintele Femei Mironosițe – mărturisitoare ale Învierii Domnului

Hristos a înviat!

În Duminica a treia după Paști, numită și Duminica Mironosițelor, le cinstim pe Sfintele Femei Mironosițe, întrucât acestea reprezintă modele de curaj, credință și smerenie în Biserică.

Împreună cu Sfinții Apostoli, ucenițele Domnului L-au urmat pe Mântuitorul Hristos, atunci când vestea Evanghelia Împărăției cerurilor, contribuind prin slujirea lor la lucrarea Sa misionară. Unele dintre acestea au fost martore ale Pătimirilor și ale Învierii Sale din morți. Astfel, în prima zi a săptămânii, duminică, dis-de-dimineață, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov și a lui Iosif/Iosie (numită și Maria lui Cleopa) și Salomeea (soția lui Zevedeu și mama celor doi fii, Iacov și Ioan) au mers la mormântul lui Iisus, ca să ungă Trupul Său, după obiceiul iudaic, arătând astfel o prețuire deosebită, prin mirurile sau uleiurile aromate, de mare preț.

Publicitate

Întrucât ele au fost primele persoane care au primit de la îngeri vestea că Hristos Cel răstignit a înviat din morți, au devenit mărturisitoare curajoase ale Învierii Domnului. Alături de Maica Domnului, Ioana (soția lui Cuza, un ispravnic al regelui Irod), Suzana, Marta și Maria (surorile lui Lazăr) și toate celelalte femei sfinte înscrise în calendarul Bisericii reprezintă icoane ale femeilor creștine, care, atât în familii sau în mănăstiri, cât și în spitale sau în alte instituții, își împlinesc vocația de a fi vestitoare ale Luminii lui Hristos, într-o lume marcată de suferință sufletească și trupească.

Dacă duminica trecută, în 12 mai 2024, Biserica Ortodoxă Română a sărbătorit Ziua Națională a Familiei, astăzi cinstește Duminica Femeilor creștine, pentru a evidenția misiunea femeilor creștine în Biserică și în societate. Prin urmare, le mulțumim tuturor bunicilor, mamelor și surorilor, care L-au mărturisit pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, în viața noastră, care ne-au insuflat dragostea pentru El și pentru Biserica Sa, precum și tuturor celor care contribuie la educația creștină a copiilor, la îngrijirea bolnavilor și la buna desfășurare a vieții sociale.

În anul 2024, proclamat în Patriarhia Română ca fiind An omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor, le menționăm cu recunoștință pe toate femeile care lucrează în unităţi medicale, centre sociale, centre de zi și așezăminte rezidențiale, servicii de îngrijire la domiciliu, unde aduc alinare bolnavilor, încurajare celor săraci şi singuri. Sprijinul emoțional, compasiunea, înțelegerea și comunicarea eficientă între bolnav, familia acestuia și personalul medical sunt condițiile principale pentru a spori vindecarea celor suferinzi. Ceea ce astăzi oferă tot mai puțin familia și instituțiile statului trebuie oferit de slujitorii Bisericii, deoarece vindecarea sufletului facilitează vindecarea trupului.

Publicitate

Cu prilejul Duminicii Mironosițelor și al sărbătorilor închinate Femeilor creștine și Familiei, aducem mulțumire lui Dumnezeu pentru darurile revărsate asupra femeilor creștine, evlavioase și harnice, felicitându-le și dorindu-le ani mulți, cu sănătate, bucurie și ajutor de la Dumnezeu, spre vestirea Învierii lui Hristos, Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre.

† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

FOTO: Oana Nechifor

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfinții Andronic și Iunia

Publicat

Publicitate

Sfinții Andronic și Iunia sunt modele de urmat pentru familiile creștine, „soți întru robie’. Ei se numără printre cei 70 de apostoli. Sfinții Andronic și Iunia sunt făcători de minuni. Sunt considerați a fi cei mai vestiţi dintre apostoli, de către Sfântul Ioan Gură de Aur, pentru faptele lor minunate. Dar Sfinții Andronic și Iunia nu sunt atât de cunoscuți printre credincioși pe cât ar trebui. Ei au luptat împotriva păgânilor. Și s-au dovedit a fi vindecători, prin Sfântul Duh, de toate bolile și suferințele.

Misionari pe viață. Despre Sfântul Andronic se știe că a fost rudă cu Sfântul Apostol Pavel. A propovăduit cuvântul Mântuitorului şi a luptat întreaga viață împotriva închinării la idoli. Sfântul Andronic a fost hirotonit episcop al Panoniei, fără a deține un loc special pentru tronul episcopal. Așa se face că s-a dedicat călătoriilor cu scop de predică, în toată regiunea, alături de soția lui, Iunia, ca ajutor de nădejde. Este pomenit în Biserică atât pe 17 mai, cât și pe 30 iulie și la 4 ianuarie, când sunt cinstiți toți cei 70 de apostoli. Cărțile sfinte vorbesc despre Sfânta Iunia ca fiind „mult-minunată, moartă pentru lume’ și că „viețuia numai pentru Hristos’. Cei doi au reușit să atragă la credința creștină mulți păgâni, au ridicat biserici, au dărâmat temple ale idolilor și au vindecat mulți oameni de nelecuit până atunci.

Au trecut la cele veșnice ca niște adevărați mucenici, iar moaștele lor au fost găsite în apropiere de Constantinopol, lângă poarta Evghenia, loc unde, peste ani, a fost ridicată o biserică. Pentru faptele lor minunate au fost pomeniți de însuși Sfântul Apostol Pavel în Epistola către romani, numindu-i „soți în robie, vestiți între apostoli, care şi mai înainte de mine au fost în Hristos’. Pe de altă parte, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea despre Sfânta Iunia: „Ce mare e înțelepciunea acestei femei, spre a fi socotită vrednică a fi chemată una dintre apostoli!’. Au rămas în inimile credincioșilor drept vindecători ce aveau și harul scoaterii demonilor din om.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending