Deja de circa trei decenii, chirurgia este una dintre cele mai sigure și mai eficiente modalități pentru corectare a defectelor de vedere. Grație acestor proceduri medicale foarte avansate, milioane de pacienți din întreaga lume au avut șansa de a renunța la ochelari definitiv sau pentru mulți ani de zile, chiar și la vârste înaintate, scrie alba24.ro.

Totuși, nu toți pacienții sunt eligibili pentru o astfel de procedură. Pentru a afla detalii, l-am întrebat pe dr. Teodor Holhoș, un fiu al orașului Alba Iulia și unul dintre cel mai experimentați chirurgi oftalmologi din România, cu peste 30.000 de intervenții la activ, dintre care peste 5.500 doar în acest an.

Rețeaua de Oftalmologie Dr. Holhoș, cea mai mare de profil din țară după cifra de faceri și ca număr de pacienți tratați (peste 120.000), numără în prezent șase clinici de specialitate și 14 cabinete de optică medicală, toate aflate în județele Alba, Sibiu, Cluj și Mureș, precum și un spital generalist ce urmează a fi dat în funcțiune la Alba Iulia. De asemenea, potrivit studiului „Piața serviciilor medicale de oftalmologie” realizat de Reveal Marketing Research, brandul Dr. Holhoș este primul în preferințele românilor în ceea ce privește serviciile de oftalmologie.

Ce sunt operațiile cu laser

Aceste intervenții corectează așa-numitele vicii de refracție, care apar atunci când curbura normală a corneei se modifică. În cazul miopiei, de exemplu, ochiul se alungește progresiv, cu timpul, pe axa longitudinală, de la retină la pupilă. Astfel, imaginea nu mai este focalizată corect pe retină, ci puțin în fața acesteia, astfel încât pacientul nu mai vede clar obiectele aflate la distanță. În cazul hipermetropiei, imaginea se focalizează în spatele retinei, astfel că este afectată vederea de aproape.

„Ca să ajutăm ochiul să focalizeze corect, modelăm cu laserul corneea, acea lentilă transparentă din partea din față a ochiului”, spune dr. Teodor Holhoș. Astfel, imaginea devine clară chiar și fără ajutorul ochelarilor. Pacientul poate ajunge să aibă chiar o acuitate vizuală mai bună decât înainte de operație, sau mai bună decât a unei persoane obișnuite de aceeași vârstă.

Pragul vârstei de 40 de ani

Ce se întâmplă însă după vârsta de 40 de ani? Mai este posibil să facem o astfel de operație? „Cam după această vârstă nu se mai fac operații cu laser pe cornee, pentru că ochiul îmbătrânește și miopia sau hipermetropia se corectează doar pentru o perioadă scurtă”, spune dr. Teodor Holhoș. „La vârsta aceasta se mai poate instala și presbiopia, atunci când pacientul nu mai vede bine la aproape. Pentru pacienții care au trecut de vârsta de 40 de ani, există varianta laser cu Presbyond sau varianta implantării unui cristalin artificial (IOL).”

Implantul de IOL este pe viață și permite tratarea oricăror dioptrii.

Presbyond, o operație foarte avansată

O categorie de pacienți poate apela la operații cu laser chiar și după vârsta de 40 de ani: cei cu presbiopie. Presbiopia este o problemă cu care se confruntă de regulă persoanele după 40 ani și care constă în pierderea acuității vizuale la aproape. Cauza este îmbătrânirea cristalinului, care își pierde din elasticitate și nu mai poate focaliza bine decât la un interval din ce în ce mai mic de distanțe.

Pentru o parte din pacienții cu presbiopie, spune doctorul Teodor Holhoș, există o soluție chirurgicală foarte avansată: operația Presbyond. „Candidatul ideal pentru operația Presbyond ar fi un pacient cu presbiopie, dar altfel cu o sănătate generală și oculară bună, fără istoric de cataracte în familie, fără diabet sau hipertensiune arterială. Aceasta este o operație care se realizează pe cea mai performantă platformă chirurgicală laser care există în acest moment în lume, VisuMax 800 de la ZEISS.”

Cataracta, un risc major

Pacienții de vârsta a treia se confruntă cu unul dintre cele mai frecvente riscuri la adresa vederii: cataracta. Această afecțiune, care constă în opacifierea cristalinului odată cu înaintarea în vârstă, este perfect tratabilă chirurgical. Operația de cataractă este foarte sigură, fiind una dintre cele mai comune din oftalmologie, cu circa 20-30 de milioane de intervenții realizate în fiecare an la nivel mondial.

„Pacienții cu cataractă nu trebuie să amâne operația, altfel riscă să își piardă parțial sau chiar complet vederea”, spune dr. Holhoș. „Cataracta este o boală progresivă, care se tratează exclusiv chirurgical, prin înlocuirea cristalinului natural afectat cu unul artificial – un implant IOL.

Avantajul este că operația rezolvă două probleme în același timp: oferă o vedere bună pentru tot restul vieții și elimină complet riscul de a dezvolta cataractă. În funcție de tipul de cristalin ales (mono- sau trifocal), pacientul ar putea avea nevoie după operație de o singură pereche de ochelari sau chiar ar putea scăpa de tot de ei.”

Cine poate beneficia de o operație

„În general, operațiile de implant IOL nu au multe contraindicații. Aici noi insistăm să spunem că operația este în primul rând potrivită pentru cei care și-o doresc. Dacă simți că te-ar ajuta să nu mai porți ochelari, nu ai vreo contraindicație medicală și investigațiile ne arată că sunt îndeplinite condițiile medicale, atunci putem opera fără nicio problemă”, spune dr. Teodor Holhoș.

Președintele Nicușor Dan a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate.

Legea prezintă dispoziții privitoare la activitatea notarială a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României prin introducerea taxelor consulare pentru cetățenii străini, gratuitatea păstrându-se numai pentru cetățenii români.

Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României pot îndeplini anumite acte notariale la cererea atât a persoanelor fizice cât și juridice române, precum și la cererea persoanelor fizice sau juridice străine, în măsura în care legile și reglementările statului de reședință sau acordurile bilaterale nu se opun și dacă aceste acte produc efecte juridice în România.

Este prevăzut și că Ministerul Afacerilor Externe va utiliza în integralitate taxele aferente serviciilor notariale prestate la cererea persoanelor fizice sau juridice străine pentru plata cheltuielilor de repatriere a cetățenilor români, decedați pe teritoriul statelor de reședință, pentru care familia nu poate suporta costurile de repatriere și nu există posibilitatea înhumării sau incinerării în statul în care a survenit decesul, precum și pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de funcționarea în bune condiții a activității oficiilor consulare ale României în străinătate, în beneficiul cetățenilor români.

De asemenea, în anexă se introduc taxele ce urmează a fi percepute pentru serviciile prestate către persoanelor fizice sau juridice străine, a căror valoare este exprimată în moneda euro.

Șeful statului afirmă că unul dintre motivele trimiterii către reexaminare este faptul că actul normativ ar institui ‘un regim juridic distinct pentru cetățenii români și pentru cetățenii străini în ceea ce privește obligativitatea sau nu a plății prealabile a taxelor consulare pentru activități notariale’, care ar genera ‘incertitudine și impredictibilitate’.

Această stare de fapt rezultă din absența unei clarificări a termenului de ‘străin’, nefiind stabilit dacă acesta include exclusiv cetățenii străini din afara Uniunii Europene sau și cetățenii europeni, din Spațiul Economic European (SEE) și din Confederația Elvețiană, arată el.

‘Având în vedere dispozițiile europene, este interzisă orice discriminare pe motiv de cetățenie, între cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene în domeniul de aplicare a tratatelor. Aplicarea unor taxe consulare cetățenilor statelor membre poate constitui o diferență de tratament nejustificată’, spune Nicușor Dan.

Deși legea supusă reexaminării are în vedere acte notariale ce produc efecte exclusiv în România, prin efectul acestora, pot fi folosite și în afara țării sau pot privi anumite principii sau domenii de reglementare ale Uniunii Europene. Astfel, o diferență de tratament între cetățenii români și cei ai altor state membre ar putea aduce atingere, chiar indirectă, principiului nediscriminării, consacrat de dreptul european, explică șeful statului.

Astfel, cere clarificarea sintagmei de ‘cetățeni străini’ și a regimului juridic al taxelor consulare și notariale, pentru a exista o distincție între cetățenii Uniunii Europene, din Spațiul Economic European și ai Confederației Elvețiene și cei din state terțe, cu scopul de a elimina posibilitatea contradicției cu normele și principiile europene.

În ceea ce privește folosirea sumelor provenite din taxe pentru repatriere, președintele remarcă faptul că în acest caz s-ar crea un paralelism legislativ cu normele deja aflate în vigoare prin care două acte normative reglementează același domeniu material într-un mod suprapus și contradictoriu.

‘La nivelul misiunilor diplomatice se poate genera incertitudine în aplicarea normelor și risc de interpretare divergentă’, adaugă el. AGERPRES

Sfântul Ierarh Pavel, marele mărturisitor al lui Hristos Iisus, s-a născut în Tesalonic şi a fost notar şi scriitor al Sfântului Alexandru, patriarhul Constantinopolului. De asemenea, a fost şi diacon al Marii Biserici, trăind pe vremea lui Constanţiu (337-361), fiul lui Constantin cel Mare. Creştinii l-au pus pe Pavel patriarh în Constantinopol după trecerea la Domnul a arhiepiscopului Alexandru. A păstorit Biserica lui Hristos cu multă râvnă, în pace şi în buna-rânduială a dreptei credinţe.

Întorcându-se împăratul arian Constanţiu din Antiohia, l-a scos din scaun pe Sfântul Ierarh Pavel şi l-a pus în locul său pe arianul Eusebiu al Nicomidiei. Deci, plecând sfântul la Roma, s-a întâlnit acolo cu marele Atanasie, care era şi el scos din scaun de acelaşi împărat, şi cu încă alţi doi episcopi din Răsărit. Constant, fratele lui Constanţiu, care era împărat în Apus, precum şi papa Iuliu al Romei au trimis scrisori lui Constanţiu în care cereau reabilitarea celor doi iluştri ierarhi. În urma scrisorilor, atât Pavel, cât şi Atanasie şi-au recăpătat scaunele lor.

Însă, după o vreme, au fost din nou alungaţi, din cauza uneltirilor ereticilor. Atunci, Constant a scris o scrisoare fratelui său, prin care îl ameninţa cu război dacă nu-i va reaşeza pe cei doi ierarhi în treapta de arhiepiscopi ai cetăţilor din care fuseseră alungaţi. Pentru scurt timp Sfântul Ierarh Pavel şi-a recăpătat scaunul său, însă a fost surghiunit în Armenia, la Cucuz, împăratul aducând de data aceasta în locul său pe ereticul Macedonie. Acest lucru i-a revoltat pe creştinii drept- măritori.

Sfântul Pavel, ajungând în Armenia, a fost încuiat chiar în casa în care locuia, fiind părăsit cu totul, nedându-i-se nici mâncare şi nici apă. Deci, după şase zile, arienii văzând că este încă în viaţă l-au sugrumat cu însuşi omoforul său. Şi aşa şi-a dat Sfântul Ierarh Pavel Mărturisitorul sufletul în mâinile Domnului.

Cele două minore din județul Botoșani, date dispărute în cursul zilei de miercuri, 5 noiembrie 2025, au fost găsite tefere în municipiul Iași. Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, fetele au fost identificate de polițiști în cursul zilei de miercuri și se află în prezent în custodia autorităților.

„Cele două surori au fost identificate pe raza municipiului Iași. În acest moment, se află în custodia polițiștilor. Urmează să fie stabilite împrejurările în care au părăsit domiciliul, iar în funcție de rezultatele verificărilor vor fi dispuse măsurile legale”, au precizat reprezentanții IPJ Botoșani.

Una dintre minore, Armasaru Daria Mirabela, în vârstă de 17 ani, fusese dată dispărută după ce, în dimineața zilei de 5 noiembrie, a plecat împreună cu sora ei spre școală, dar nu a mai ajuns la cursuri și nici la domiciliu.

Autoritățile au demarat imediat procedurile de căutare, fiind mobilizate echipe de polițiști și jandarmi, iar informațiile primite de la cetățeni au contribuit la localizarea minorilor.