Connect with us

Actualitate

România, țara copiilor abandonați. Motivele pentru care mamele își părăsesc copiii încă de la naștere

Publicat

Publicitate

Numărul copiilor abandonați la naștere este într-o continuă creștere, în România. Cele mai afectate județe de aceste fenomen dramatic sunt și cele mai sărace din țară. Neonatologii spun că principala cauză invocată de mame este lipsa bunurilor materiale, imposibilitatea de a-i crește, scrie Adevărul.

Un fenomen dramatic capătă amploare, mai ales în maternitățile din județele sărace ale României. Tot mai mulți copii nou-născuți sunt efectiv abandonați în maternitate. În mare parte, mamele care-și abandonează copiii sunt femei din familii sărace și fără noțiuni elementare de educație sanitară sau educație sexuală. Statisticile confirmă această realitate sumbră. În jur de 9000 de copii sunt abandonați, pe an, în România. Unii în maternitate, alții în spitale sau, pur și simplu, dați statului fiindcă nu pot fi întreținuți de familie. În aceste condiții, România se află pe primul loc în Europa la numărul de copii abandonați. Specialistul în neonatologie, Carmen Zaboloteanu, de la Maternitatea Botoșani, spune că numărul copiilor abandonați anual este în continuă creștere în județul nord-moldav. ”Sunt mai mulți copii abandonați decât în anii anteriori. Mamele spun că nu pot crește copilul, invocând motive medicale sau sociale”, precizează Carmen Zaboloteanu.

”Sărăcia este o problemă invocată”

„Sunt cazuri în care mama pur și simplu lasă copilul în maternitate și pleacă. În majoritatea cazurilor anunță personalul despre decizia ei, iar de de cele mai multe ori motivul invocat este sărăcia. Mărturisește că nu are cu ce să-l crească. De multe ori nici nu are locuință sau surse de venit. Sunt și cazuri în care copilul se naște în cadrul unei relații de concubinaj, iar mama nu are certitudinea că va avea o familie în care să-l crească. Sărăcia este o problemă invocată. Condițiile economice nu le ajută să poată crește acel copil. Nu au locuință, nu au venituri, nu au condiții”, precizează Carmen Zaboloteanu. Culmea, o caracteristică a mamelor care-și abandonează copilul la maternitate, cel puțin în județul Botoșani, este faptul că au deja mai mulți copii acasă. Unele nu se află la primul abandon. „Sunt mame care mai au copii acasă, în îngrijire. Și unul dintre motive este acesta, că nu pot să mai aibă grijă de încă unul. Mai mult, provin din familii care mai au și alți copii în plasament. Și asta ridică un semn de întrebare”, adaugă Carmen Zaboloteanu.

Femei fără niciun fel de educație sexuală
Se pune întrebarea de ce mai concep copiii, dacă nu-i doresc sau nu-i pot întreține? Specialiștii spun că este vorba despre lipsa oricărei forme de educație sanitară sau educație sexuală. Despre planning familial nici nu poate fi vorba. Cu alte cuvinte nu se protejează în timpul actului sexual și nici nu-și pun problema. Deși pare greu de crezut, metodele de contracepție le sunt total străine. „Nu au cunoștințe de planning familial sau noțiuni de educație sexuală. Și asta este o problemă”, adaugă Carmen Zaboloteanu. În plus, trăiesc în medii defavorizate, de multe ori ostile, cu parteneri abuzivi, în relații de concubinaj. De foarte multe ori, tații nu-și asumă responsabilitatea.

În toate cazurile, sarcina nu este monitorizată, femeile ajungând la spital doar atunci când nasc. Sunt și cele care și-ar dori copilul dar nu-l păstrează fiindcă se tem de reacția concubinului, a părinților, sau efectiv din cauza sărăciei. În acel moment, specialiștii de la Maternitate le conving să nu abandoneze copilul și să apeleze la sprijinul unui centru maternal. ”Noi le îndemnăm să nu-și abandoneze copilul. Dacă observăm că și-l doresc cât de cât, le încurajăm să se transfere la Centrul Maternal”, adaugă Carmen Zaboloteanu.

Publicitate

Zeci de mii de copii în grija statului
Dacă copilul este abandonat în maternitate, sunt anunțați specialiștii de la Direcția Generală de Asistență Socială. Inițial, se face o anchetă socială, inclusiv în familia care și-a abandonat copilul. Mai apoi, dacă nu există șansa integrării în familie, micuțul este dat în grija unor asistenți maternali. Conform statisticilor Autorității Naționale pentru Adopție, în grija statului se află peste 40.000 de copii, cei mai mulți abandonați de părinți. Sărăcia este principalul motiv.

Sursa: Adevărul.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie

Publicat

Publicitate

Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie era din orașul Magnezia, fiind născut undeva în jurul anului 90. Evlavia și dragostea pentru cele sfinte le-a primit în familia sa. Părinții l-au crescut în credința în Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos și au plămădit în inima lui conștiința mărturisirii până la martiraj. Având aceste rădăcini de credință și evlavie creștină, era firesc ca tânărul Haralambie să devină un exemplu pentru ceilalți, închinându-și întreaga viață slujirii lui Hristos. Creștinii, văzând râvna lui în mărturisirea credinței, l-au îndemnat să devină preot, lucru care s-a întâmplat undeva către anul 130. Despre activitatea sa preoțească, paginile de sinaxar ne relatează: „De pe această treaptă dumnezeiască a preoției, sfântul și-a început predicile sale înflăcărate în fața păgânilor și a creștinilor, angajându-se în marea luptă duhovnicească, pe de o parte pentru a deschide ochii oamenilor ce se aflau în înșelarea păgânească, iar pe de altă parte pentru a-i sfinți pe credincioși cu Sfintele Taine, conducându-i pe calea desăvârșirii”. Sfântul era prețuit de toți pentru viața lui curată și pentru predicile sale. El era o flacără de lumină pentru creștinii din epoca sa și un model de urmare a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Ca urmare, Haralambie a fost hirotonit episcop al Magneziei și al împrejurimilor acestui oraș. În toată lucrarea lui de propovăduire nu s-a ferit de martiraj, ci a căutat mucenicia. Dumnezeu nu a îngăduit acest lucru decât atunci când el a ajuns în ultimele zile ale vieții. În timpul domniei împăratului Septimiu Sever (193-211), prigoana anticreștină s-a întețit, când Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie avea deja o vârstă înaintată. În acele vremuri împăratul la numit pe Lucian în calitate de proconsul al cetății Magnezia și al teritoriului aferent. Proconsulul Lucian, datorită faptului că Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie reușise să convertească foarte mulți păgâni și să facă din comunitatea creștină de acolo un exemplu și pentru alții, era foarte supărat pe acesta. În plus, Lucian știa prea bine că, dacă voia să se mențină în grațiile împăratului, trebuia să se remarce și prin prigoana creștinilor. Ca urmare, din ordinul proconsulului, episcopul Haralambie a fost arestat și dus în fata judecătorilor, pentru a-și renega credința și pentru a se închina zeilor păgâni. La refuzul categoric al Sfântului Sfințit Mucenic Haralambie, Lucian a dat ordin ca acesta, în ciuda vârstei sale foarte înaintate, să fie torturat până când va ceda în fata solicitărilor justițiarilor romani. Torționarii săi au folosit un instrument cu care i-au jupuit pielea de pe tot corpul, supunându-l la chinuri inimaginabile. I-au rupt carnea cu cârlige de fier și l-au jupuit de piele, timp în care sfântul le mulțumea călăilor săi, spunând: „Vă mulțumesc, fraților, că mi-ați reînnoit sufletul care dorește să se unească cu veșnicia!”.

Văzând că sfântul rabdă durerile fără să scoată vreun cuvânt rău, doi soldați care îl păzeau, Porfirie și Vaptos, au mărturisit credința lor în Hristos, dar au fost omorâți pe loc, prin tăierea capului cu sabia. La fel, alte trei femei care au văzut puterea sfântului de a îndura chinurile, l-au lăudat pe Hristos, fiind și ele imediat martirizate. Proconsulul Lucian, cuprins de mânie, a apucat el însuși instrumentele de tortură, începând să-l rănească pe sfântul martir, când deodată mâinile i-au căzut ca secerate de sabie, rămânându-i atârnate de corpul sfântului. Atunci, l-a scuipat în față pe sfânt, dar gura i s-a strâmbat și i s-a întors la ceafă. Lucian, disperat, l-a implorat pe sfânt să-l salveze cu rugăciunile sale și să se milostivească de el. Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie, în bunătatea lui, s-a rugat pentru Lucian, care s-a vindecat pe loc. La vederea acestor minuni, mulți dintre cei prezenți au trecut la creștinism, printre care și Lucian, care a căzut la picioarele sfântului episcop, rugându-l să îl boteze. De asemenea, Lucian a oprit persecuția creștinilor din provincia pe care o conducea, intenționând să-i raporteze împăratului toate cele întâmplate. Între timp, Haralambie a făcut multe alte minuni, precum: vindecarea unor bolnavi, redarea vederii unui orb și chiar învierea unor morți. Locuitorii întregii regiuni din jurul Magneziei au început să creadă în Iisus Hristos. Împăratul Septimiu Sever, care se afla atunci la Antiohia (în vestul Asiei Mici), când a auzit toate acestea, a fost cuprins de mânie și a trimis o trupă de trei sute de soldați pentru a-l aresta pe Haralambie și a-l aduce în fața lui. Soldații nu s-au mulțumit doar cu arestarea sfântului, ci l-au supus și la chinuri, legându-i barba în jurul gâtului și trăgându-l de ea pe drum. Odată ajuns în Antiohia, episcopul creștin a fost supus la alte chinuri: soldații împăratului l-au „strujit cu unghii de fier”, i-au înfipt un piron de fier în trup, i-au ars fața și i-au jupuit pielea de pe trup, însă sfântul Haralambie s-a vindecat în chip miraculos. Împăratul, uimit, a vrut atunci să-l pună la încercare pe Haralambie: a fost adus o persoană care era chinuită de un duh rău timp de 35 de ani, pentru a vedea dacă Haralambie are puterea de a alunga demonul. Sfântul, cu harul lui Dumnezeu, a făcut și această minune. Atunci Septimiu Sever a exclamat: „Adevărat, mare este Dumnezeul creștinilor!”. Apoi împăratul a adus în fața lui corpul unui tânăr băiat care murise cu trei zile în urmă, iar acest tânăr a înviat după rugăciunea făcută de Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie. Văzând curajul său în fața chinurilor, dar și minunile săvârșite, mulți oameni au trecut la creștinism, fiind însă condamnați la moarte la rândul lor pentru acceptarea credinței creștine. Printre cei convertiți în acea perioadă, s-a numărat chiar și fiica împăratului, Galinia. Prefectul Crispus al Antiohiei, văzând influența pe care Sfântul o avea asupra oamenilor, l-a îndemnat pe împărat să-l ucidă cât mai grabnic pe Haralambie, pentru a stăvili astfel răspândirea creștinismului în provincia Antiohia. În fața refuzului repetat al episcopului de a se închina zeilor păgâni, împăratul a dat ordin să i se zdrobească gura cu pietre și să i se ardă barba, dar flăcările s-au întors asupra chinuitorilor săi. În cele din urmă, la insistențele prefectului Crispus, împăratul a pronunțat sentința de condamnare la moarte prin decapitare a lui Haralambie. Mai înainte de moarte, cerurile s-au deschis și Sfântul a văzut pe Hristos și pe îngerii Săi (la fel cum Sfântul întâi Mucenic Apostol și Arhidiacon Ștefan). Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie i-a cerut lui Dumnezeu să aibă grija de locul unde vor rămâne moaștele sale, ca acel loc sa nu sufere niciodată de foame și de boli. Domnul i-a promis că o să-i îndeplinească dorințele și S-a ridicat la cer împreună cu sufletul martirului Haralambie. Astfel, Sfântul Haralambie a murit în temniță, înainte de a fi executat la vârsta de 113 ani. Ulterior, fiica împăratului, Galinia, care trecuse la creștinism, a îngropat trupul martirului cu multă onoare.

Citeste mai mult

Eveniment

Instituțiile de control primesc acces direct la proiectele europene aflate în derulare. Ce date pot urmări anchetatorii

Publicat

Publicitate

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru, a anunțat că procurorii și structurile de control vor putea vedea în timp real ce se întâmplă cu proiectele europene în derulare, scrie alba24.ro.

Au fost semnate protocoalele de colaborare cu instituțiile de integritate.

”E oficial: am semnat protocoalele de colaborare cu Parchetul European, Direcția Națională Anticorupție și Departamentul pentru Luptă Antifraudă prin care aceste instituții primesc acces direct și complet în baza de date MySMIS cu proiectele finanțate din bani europeni, gestionată de ministerul pe care îl conduc.

Orice suspiciune de fraudă sau o neregulă într-un proiect finanțat din bani europeni poate fi acum investigată fără nicio întârziere sau încetinire birocratică.

Anchetatorii au la dispoziție traseul complet al banilor

Anchetatorii au la dispoziție traseul complet al banilor: de la contractare până la ultima plată. Asta înseamnă anchete mai rapide, mai bine fundamentate și, mai ales, un control mai bun al banilor publici.

MySMIS este sistemul în care se regăsesc toate datele relevante despre proiectele de coeziune finanțate din fonduri europene: beneficiari, contracte, plăți, indicatori, stadiu de implementare.

De acum înainte, procurorii și structurile de control vor putea vedea în timp real ce se întâmplă cu aceste proiecte, fără intermedieri, fără întârzieri și fără opacitate administrativă”, a anunțat ministrul, pe Facebook.

Publicitate

Cooperare cu instituțiile naționale și europene de integritate

Ministrul precizează că statul cooperează strâns cu instituțiile naționale și europene de integritate.

”Banii europeni sunt bani publici, iar fiecare euro furat sau folosit incorect înseamnă mai puține spitale, mai puține școli, mai puțină infrastructură pentru oameni.

Cine lucrează corect va avea în continuare sprijinul statului; cine încearcă să fure va avea în față un stat care cooperează strâns cu instituțiile naționale și europene de integritate.

Ca ministru, nu mă interesează doar câți bani absorbim, ci și cum îi folosim. De aceea am insistat ca MIPE să deschidă complet datele către instituțiile care au misiunea de a investiga frauda cu fonduri europene: EPPO, DNA și DLAF.

Aceasta este direcția pe care vreau să o consolidăm mai departe: mai multă transparență, mai mult control acolo unde este necesar și toleranță zero pentru orice tentativă de fraudă cu bani europeni”, transmite Pîslaru.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Zeci de lebede care iernează pe malul Prutului, hrănite de localnici cu boabe de porumb

Publicat

Publicitate

Zeci de lebede care iernează pe râul Prut sunt hrănite de localnici cu boabe de porumb, pentru a fi ajutate să depășească perioada de iarnă în care își găsesc mai greu de mâncare.

Păsările au fost observate pe malul Prutului, pe raza comunei Hudești, de niște muncitori dintr-o balastieră. Aceștia au sunat la Primărie, iar autoritățile locale au decis să hrănească lebedele cu cereale adunate de la fermieri.

‘Sâmbătă, am primit un telefon de la niște muncitori din balastieră că s-au adunat mai multe lebede, ceea ce nu a mai fost văzut până acum. Am apelat la fermierii din zonă. Oamenii au pregătit cerealele și am venit să le dăm mâncare’, a declarat viceprimarul comunei Hudești, Ciprian Gabriel Curcă, care este de profesie asistent veterinar.

Cel mai probabil, susțin specialiștii, cele aproape 40 de păsări au migrat din zonele mai reci ale continentului și s-au oprit pe Prut, unde au găsit un ochi de apă dezghețat.

‘Este posibil ca ele să vină din partea de nord pentru a ierna la noi. Probabil apa era dezghețată și de aceea stau acolo. E o situație impusă de frig’, a declarat directorul Direcției Județene de Mediu Botoșani, Paul Vieru.

Comisarul șef al Gărzii de Mediu Botoșani, Cristina Kashyap, atrage atenția că hrănirea păsărilor sălbatice trebuie făcută controlat, de către administratorii fondurilor de vânătoare. Potrivit acesteia, hrănirea haotică a lebedelor poate crea o dependență a acestora față de om, ceea ce nu este spre binele lor.

Publicitate

AGERPRES

Citeste mai mult

Actualitate

FRF vrea ca trucarea de meciuri să fie incriminată în Codul Penal

Publicat

Publicitate

Președintele Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a declarat, luni, într-o conferință de presă, că își dorește ca trucarea de meciuri să fie incriminată de Codul Penal din România, după exemplul altor state.

‘În spatele trucărilor meciurilor de fotbal nu avem de cele mai multe ori niște decizii individuale ale unui jucător sau antrenor. Vorbim de o întreagă mafie, vorbim de aceleași rețele de infracționalitate pe care le întâlnim și în alte domenii precum traficul de persoane, traficul de droguri sau spălare de bani. Deci astea sunt rețelele din spate. Iar noi o dată ce am pornit acest război nu ne vom opri, pentru că mai presus de orice e integritatea jocului de fotbal. Și după primele cazuri cred că statul român ar trebui să modifice codul penal astfel încât trucarea de meciuri să fie incriminată în Codul Penal. Pentru că în momentul de față nu avem o asemenea prevedere. Sunt țări care și-au modificat codurile penale. Dacă s-ar modifica și la noi, inclusiv statului i-ar fi mult mai ușor să ne sprijine în acest efort comun de a apăra integritatea fotbalului’, a declarat Burleanu, la finalul ședinței Comitetului Executiv al FRF.

Oficialul FRF a precizat că în afara agentului FIFA Cătălin-Viorel Sărmășan, suspendat pentru implicarea în pariuri, comisiile federației mai au și alte cazuri de jucători, arbitri și membri ai staffurilor tehnice ale unor echipe.

‘Pot să confirm că suntem în mijlocul audierilor și că avem jucători, arbitri și membrii ai staffurilor tehnice care sunt implicați în pariuri ilegale în fotbalul românesc în eșaloanele inferioare. Avem un parteneriat cu Poliția Română care funcționează perfect, dar și cu Procuratura, astfel că în perioada următoare ne așteptăm și la alte decizii din partea comisiilor FRF. În ce direcție, nu știm. În ceea ce privește cazul Sărmășan, vorbim de o decizie în primă instanță. Deci persoana în cauză are dreptul la recurs și apoi TAS. Însă mesajul nostru e foarte ferm: integritatea jocului de fotbal este cel mai important aspect. Și nu vom abdica de la el, indiferent despre cine este vorba’, a afirmat Răzvan Burleanu.

Agentul FIFA Cătălin-Viorel Sărmășan a fost sancționat, la finalul lunii ianuarie, de Comisia de Disciplină și Etică a Federației Române de Fotbal, ”cu măsura interzicerii oricărei activități legale de fotbal pentru un an și cu o penalitate sportivă de 150.000 lei” pentru implicarea sa în pariuri.

Printre jucătorii manageriați de Sărmășan se numără Cătălin Cîrjan (Dinamo), Zoran Mitrov (FC Botoșani), Dennis Politic (FCSB), Omar El Sawy (Universitatea Cluj), David Miculescu (FCSB), Andrei Gheorghiță (Universitatea Cluj), Vlad Rafailă (Betis Sevilla) etc.
AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending