Connect with us

Actualitate

România, cea mai mică producție de porumb din ultimii 15 ani. Recolta, cu 50% mai mică faţă de anii trecuţi

Publicat

Publicitate

România va consemna în acest an cea mai mică producţie de porumb din 2007 şi până în prezent, seceta pedologică diminuând recolta cu aproximativ 40%-50% faţă de anii trecuţi, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Acesta a adăugat că producţia obţinută va asigura consumul intern, existând şi o disponibilitate pentru export, fără a preciza deocamdată cantitatea totală de porumb boabe obţinută în 2022.

„La porumb nu s-a încheiat recoltatul pe întreaga suprafaţă, dar până la această dată producţia medie este de 3.000 de kilograme la hectar, ceea ce înseamnă mult sub media anilor normali în România, când la această cultură se obţineau între 5 şi 6 tone la hectar. Este cea mai afectată cultură din cauza secetei, producţia obţinută fiind mult mai mică decât în anii normali, dar ne asigură consumul intern şi o disponibilitate pentru export”, a precizat Daea.

Ministrul Agriculturii a susţinut că va anunţa cantitatea exactă obţinută de fermieri în 2022, „când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp”, însă a subliniat că este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea României în Uniunea Europeană.

„Producţia totală nu o dau, am spus-o foarte clar, decât atunci când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp, în aşa fel încât să putem informa corect. Când se va termina recoltatul, atunci voi anunţa cantitatea exactă pe care au obţinut-o fermierii şi pe care o poate anunţa România atât în datele statistice europene, cât şi pentru informarea corectă a opiniei publice din ţară. Vă pot spune în procente: este mai mică cu 40%-50% decât în anii precedenţi. Vom vedea cum stăm şi la nivel european la sfârşitul recoltării porumbului. În orice caz, este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea în Uniunea Europeană (UE), deci din 2007. Fenomenul de secetă nu s-a manifestat numai la nivelul României, acesta a pus amprenta, din nefericire, pe producţiile multor ţări europene. Toate statele europene se confruntă cu greutăţi generate de secetă. Iată, schimbările climatice sunt o realitate, motiv pentru care căutăm şi soluţii în direcţia aceasta pentru a susţine fermierii români”, a transmis Petre Daea pentru sursa citată.

În ceea ce priveşte producţia totală de seminţe de floarea-soarelui, Daea a subliniat că a fost obţinută o cantitate de peste două milioane de tone, dublu faţă de necesarul de consum al României.

Publicitate

„La floarea soarelui am obţinut peste două milioane de tone ceea ce înseamnă dublu faţă de necesarul de consum al României. Este cam 70% din producţia normală care se poate obţine în condiţiile României”, a spus el.

Oficialul MADR a menţionat că anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil, care i-a pus la grea încercare pe fermierii români, în condiţiile în care „seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară”.

„A fost un an foarte dificil, un an care a pus la grea încercare fermierii români, un an care s-a soldat cu un rezultat ce onorează munca fermierilor, întrucât am putut aduce în hambarele ţării cantităţile de produse atât de necesare consumului uman. Deşi spuneam că în condiţii foarte grele, pentru că seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară, am putut recolta şi înmagazina prin munca fermierilor peste 9 milioane tone de grâu. Aceasta înseamnă că ne asigurăm necesarul pentru consumul intern şi disponibilităţi pentru export, de altfel se poate constata că există cantităţi care au fost scoase în afara ţării şi care s-au dus pe culoarele tradiţionale de comerţ, ştiindu-se că multe ţări din lume se şi se aprovizionează cu grâu foarte bun din România”, a adăugat Daea.

În opinia sa, grâul a fost mai puţin afectat decât culturile însămânţate în primăvară, iar în perimetrele irigabile şi în zonele unde au căzut precipitaţii culturile au fost salvate şi s-au obţinut „producţiile pe care le sperau fermierii”.

„Am pierdut producţii însemnate la cultura porumbului, florii-soarelui şi la soia, ştiindu-se că noi însămânţăm aproape 6 milioane de hectare în primăvară. În întreaga ţară a fost de secetă, iar salvarea culturilor a fost doar în perimetrele irigabile şi în zonele unde precipitaţiile au căzut şi unde plantele şi-au putut continua vegetaţia, în mod deosebit în interiorul arcului carpatic. Acolo culturile de primăvară au fost mai puţin afectate, unele chiar deloc, iar în perimetrele irigabile am putut obţine producţiile pe care le sperau fermierii şi pentru care au lucrat. Aici producţiile au fost susţinute de posibilitatea de a iriga, iar statul a avut un rol important prin asigurarea apei la irigat cu titlu gratuit şi a consumului de energie cu un cost de 50% susţinut din partea statului”, a explicat şeful MADR.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), România a ocupat anul trecut primul loc în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb, cât şi al producţiei, cu 2,493 milioane hectare, respectiv 14.820.693 tone, un plus de 4.724.004 tone faţă de 2020. Producţia media obţinută anul trecut a fost de 5.802 kg/ha, cu 1.825 kg/ha mai mare decât în 2020. Consumul intern de porumb este estimat la aproximativ 7 milioane de tone.

În ceea ce priveşte grâul, datele INS arată că România a ocupat în 2021 locul patru în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate, dar şi al producţiei, cu 2,175 milioane hectare, respectiv 10.433.751 tone. Producţia totală a fost mai mare cu 4.041.382 tone faţă de 2020, iar cea medie cu 1.831 kg/ha, totalizând 4.797 kg/ha. Consumul intern de grâu este estimat la 2,5 – 3 milioane de tone.

La producţia de floarea-soarelui, România ocupă constant, din anul 2015, primul loc în Uniunea Europeană, dar şi la suprafaţa cultivată, iar potenţialul de export de seminţe este unul semnificativ, ţinând cont că necesarul intern de consum totalizează doar 750.000 de tone.

Astfel, în 2021, a fost consemnată o producţie totală de 2.843.531 tone, în creştere cu 720.666 tone faţă de 2020 şi un randament de 2.530 kg/ha (+672 kg/ha faţă de anul precedent).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Prima zi de școală ar putea să fie zi liberă plătită pentru părinți. Proiect legislativ depus de PSD la Senat

Publicat

Publicitate

Un proiect de lege depus la Senat propune ca prima zi de școală să fie liberă pentru părinții care au copii în grădiniță, clasele primare sau gimnaziu. Inițiativa prevede acordarea unei zile libere plătite angajaților, astfel încât aceștia să poată participa la festivitățile de deschidere a noului an școlar, relatează alba24.ro.

Potrivit expunerii de motive, măsura vine în sprijinul familiilor, având în vedere că începutul școlii coincide, de regulă, cu o zi lucrătoare. În prezent, mulți părinți sunt nevoiți fie să își ia o zi din concediul de odihnă, fie să solicite învoire de la locul de muncă pentru a putea fi alături de copii. În unele situații, angajatorii au refuzat învoirea sau chiar au sancționat întârzierile.

„Festivitatea de deschidere a fiecărui an şcolar reprezintă un moment încărcat de emoţii, atât pentru copii, cât şi pentru părinţi. Din păcate, începutul coincide cu o zi lucrătoare, iar pentru ca părinţii să fie prezenţi la festivitate este nevoie să îşi ia o zi liberă. Statul trebuie să fie partenerul familiei, nu un obstacol în calea ei”, se arată în document.

Proiectul se află în prezent la Senat, urmând ca în perioada următoare să fie stabilite procedurile parlamentare.

Citeste mai mult

Economie

Recoltă bogată în „Patria Usturoiului”: Cât costă kilogramul de usturoi de Copălău

Publicat

Publicitate

Comuna Copălău, supranumită de ani buni „Patria Usturoiului”, se bucură în această toamnă de o recoltă bogată, iar producătorii locali au scos deja pe piață binecunoscutul usturoi alb și roșu.

Usturoiul de Copălău este recunoscut la nivel național pentru aroma sa intensă, gustul puternic și capacitatea de a rezista peste iarnă fără să-și piardă proprietățile. În fiecare an, gospodarii din zonă muncesc terenurile manual, respectând tradiția cultivării acestui aliment care a devenit un adevărat brand al județului Botoșani.

Producătorii spun că cererea este ridicată încă de la primele loturi scoase pe piață. Mulți clienți îl caută special pentru murături și conserve de toamnă, dar și pentru consumul zilnic, fiind preferat în detrimentul usturoiului de import. „Este un produs curat, crescut pe pământurile noastre, cu multă muncă și pricepere. Clienții apreciază faptul că este 100% românesc și revin an de an”, a declarat unul dintre fermieri.

Prețul de vânzare a fost stabilit la 20 de lei kilogramul, o sumă considerată accesibilă de cumpărători, având în vedere calitatea și renumele acestui produs tradițional românesc.

Pe lângă piața locală din Botoșani, usturoiul de Copălău ajunge și la târgurile din județele vecine, unde este la mare căutare. Mulți cumpărători vin special pentru acest produs, considerat un simbol al agriculturii locale.

Recolta bună din acest an le dă speranțe agricultorilor că vor reuși să-și acopere cheltuielile și să obțină un câștig decent, într-un context economic în care multe culturi au fost afectate de secetă și schimbările climatice.

Publicitate

Astfel, Copălău își consolidează încă o dată renumele de „Patria Usturoiului”, oferind consumatorilor un produs natural, autentic și apreciat de generații întregi.

Citeste mai mult

Eveniment

Razie în Piața Centrală și Centrul Vechi din Botoșani. Polițiștii au aplicat 13 sancțiuni în valoare de 4.500 de lei

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni au desfășurat astăzi, 14 septembrie, o amplă acțiune de verificare și prevenire în zona Centrului Vechi și a Pieței Centrale din municipiu. La controale au participat echipe mixte din cadrul Biroului de Investigații Criminale, sprijinite de polițiști de la ordine publică, rutieră, economic și acțiuni speciale, dar și de jandarmi și reprezentanți ai SC Locativa.

Operațiunea a avut ca scop prevenirea și combaterea faptelor antisociale, precum și verificarea situației locative din imobilele administrate de SC Locativa.

Pe parcursul intervenției, polițiștii au legitimat 163 de persoane și au efectuat verificări în mai multe imobile. În paralel, echipajele rutiere au acționat pe arterele din apropiere, vizând prevenirea accidentelor și sancționarea șoferilor care pun în pericol siguranța traficului.

În urma neregulilor constatate, oamenii legii au aplicat 13 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de aproximativ 4.500 de lei. Cele mai multe amenzi au vizat încălcarea normelor de conviețuire socială și abateri la regimul rutier.

Polițiștii transmit că astfel de acțiuni vor continua și în perioada următoare, cu scopul de a spori siguranța cetățenilor și de a descuraja comportamentele antisociale.

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Munți de gunoaie pe toate drumurile: Peste 100 de sancțiuni aplicate de Garda de Mediu Botoșani comunelor din județ

Publicat

Publicitate

Comisarii Gărzii de Mediu Botoșani au aplicat peste 100 de sancțiuni în perioada 14 iulie – 12 septembrie 2025 după ce au desfășurat o amplă acțiune de inspecție și control la toate cele 78 de unități administrativ-teritoriale (UAT) din județ. Scopul verificărilor a fost evaluarea modului în care autoritățile locale gestionează deșeurile și respectă obligațiile legale privind colectarea separată și reciclarea.

Ce au urmărit inspectorii

După cum au transmis responsabilii Gărzii de Mediul Botoșani, controalele au vizat mai multe aspecte esențiale pentru protecția mediului, printre care:

  • implementarea sistemelor de colectare separată de către ADI și UAT-uri și dotarea corespunzătoare a punctelor de colectare;

  • respectarea programelor de colectare separată pentru hârtie, metal, plastic și sticlă;

  • atingerea țintelor de reutilizare și reciclare stabilite pentru anul 2024;

  • transportul deșeurilor colectate separat fără a fi amestecate;

    Publicitate
  • gestionarea deșeurilor periculoase generate în gospodării;

  • trasabilitatea deșeurilor de la generator la valorificare sau eliminare;

  • verificarea amplasamentelor fostelor depozite rurale închise în 2009 și a zonelor unde au fost semnalate abandonări de deșeuri.

Rezultatele controalelor

Toate UAT-urile din județ au beneficiat de servicii de salubrizare și au contracte încheiate cu operatori specializați. Cu toate acestea, niciun UAT nu a reușit să îndeplinească ținta de reutilizare și reciclare pentru anul 2024 în ceea ce privește deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă.

În cadrul Sistemului Integrat de Management al Deșeurilor din județul Botoșani au fost stabilite cinci zone de delegare a serviciului public de colectare și transport, operate de patru firme de salubrizare. Fiecare zonă are puncte de precolectare dotate cu eurocontainere și pubele, însă platformele nu sunt echipate complet pentru toate tipurile de deșeuri reciclabile.

Situația pe zone

  • Zona I Transfer Dorohoi – operată de SC Fritehnic SRL, cu 466 puncte de precolectare și aproape 2.000 eurocontainere;

  • Zona II Transfer Săveni – SC Ritmic Com SRL, cu 182 puncte de precolectare și 853 eurocontainere;

  • Zona III Transfer Ștefănești – SC Diasil Service SRL, cu 111 puncte de precolectare și 490 eurocontainere;

  • Zona IV Transfer Botoșani – SC Urban Serv SRL, cu 489 puncte de precolectare și peste 3.600 eurocontainere;

  • Zona V Transfer Flămânzi – SC Fritehnic SRL, cu 73 puncte de precolectare și 424 eurocontainere.

De asemenea, au fost distribuiți către UAT-uri 18.600 saci albaștri și 58.620 saci galbeni pentru colectarea deșeurilor reciclabile, iar unele localități au optat pentru sistemul „din poartă în poartă”. Printre acestea se numără municipiile Botoșani și Dorohoi, orașul Flămânzi și mai multe comune din jur.

Sancțiuni aplicate

În urma verificărilor, 60 de UAT-uri au fost sancționate, fiind aplicate în total 109 sancțiuni:

  • 55 de avertismente;

  • 54 de amenzi, în valoare totală de 2.240.000 lei.

Cele mai frecvente nereguli constatate au fost: depozitarea deșeurilor în afara spațiilor special amenajate, lipsa colectării separate, gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor periculoase și lipsa hotărârilor de consiliu local privind reglementarea gestionării deșeurilor.

Cea mai mică amendă aplicată a fost de 20.000 lei, iar cea mai mare a ajuns la 100.000 lei. Există însă și UAT-uri care nu au primit nicio sancțiune, printre care: Botoșani, Blândești, Broscăuți, Corni, Cristinești, Hănești, Pomârla, Răchiți sau Vârfu Câmpului.

Concluzii: Nerespectarea regulilor atrage și sancțiuni financiare consistente

Reprezentanții Gărzii de Mediu Botoșani atrag atenția că protecția mediului este un obiectiv de interes public major, iar responsabilitatea revine atât autorităților, cât și cetățenilor. Nerespectarea regulilor de colectare separată și reciclare nu doar că afectează mediul, dar atrage și sancțiuni financiare consistente.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending