Connect with us

Actualitate

România, cea mai mică producție de porumb din ultimii 15 ani. Recolta, cu 50% mai mică faţă de anii trecuţi

Publicat

Publicitate

România va consemna în acest an cea mai mică producţie de porumb din 2007 şi până în prezent, seceta pedologică diminuând recolta cu aproximativ 40%-50% faţă de anii trecuţi, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Acesta a adăugat că producţia obţinută va asigura consumul intern, existând şi o disponibilitate pentru export, fără a preciza deocamdată cantitatea totală de porumb boabe obţinută în 2022.

„La porumb nu s-a încheiat recoltatul pe întreaga suprafaţă, dar până la această dată producţia medie este de 3.000 de kilograme la hectar, ceea ce înseamnă mult sub media anilor normali în România, când la această cultură se obţineau între 5 şi 6 tone la hectar. Este cea mai afectată cultură din cauza secetei, producţia obţinută fiind mult mai mică decât în anii normali, dar ne asigură consumul intern şi o disponibilitate pentru export”, a precizat Daea.

Ministrul Agriculturii a susţinut că va anunţa cantitatea exactă obţinută de fermieri în 2022, „când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp”, însă a subliniat că este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea României în Uniunea Europeană.

„Producţia totală nu o dau, am spus-o foarte clar, decât atunci când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp, în aşa fel încât să putem informa corect. Când se va termina recoltatul, atunci voi anunţa cantitatea exactă pe care au obţinut-o fermierii şi pe care o poate anunţa România atât în datele statistice europene, cât şi pentru informarea corectă a opiniei publice din ţară. Vă pot spune în procente: este mai mică cu 40%-50% decât în anii precedenţi. Vom vedea cum stăm şi la nivel european la sfârşitul recoltării porumbului. În orice caz, este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea în Uniunea Europeană (UE), deci din 2007. Fenomenul de secetă nu s-a manifestat numai la nivelul României, acesta a pus amprenta, din nefericire, pe producţiile multor ţări europene. Toate statele europene se confruntă cu greutăţi generate de secetă. Iată, schimbările climatice sunt o realitate, motiv pentru care căutăm şi soluţii în direcţia aceasta pentru a susţine fermierii români”, a transmis Petre Daea pentru sursa citată.

În ceea ce priveşte producţia totală de seminţe de floarea-soarelui, Daea a subliniat că a fost obţinută o cantitate de peste două milioane de tone, dublu faţă de necesarul de consum al României.

Publicitate

„La floarea soarelui am obţinut peste două milioane de tone ceea ce înseamnă dublu faţă de necesarul de consum al României. Este cam 70% din producţia normală care se poate obţine în condiţiile României”, a spus el.

Oficialul MADR a menţionat că anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil, care i-a pus la grea încercare pe fermierii români, în condiţiile în care „seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară”.

„A fost un an foarte dificil, un an care a pus la grea încercare fermierii români, un an care s-a soldat cu un rezultat ce onorează munca fermierilor, întrucât am putut aduce în hambarele ţării cantităţile de produse atât de necesare consumului uman. Deşi spuneam că în condiţii foarte grele, pentru că seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară, am putut recolta şi înmagazina prin munca fermierilor peste 9 milioane tone de grâu. Aceasta înseamnă că ne asigurăm necesarul pentru consumul intern şi disponibilităţi pentru export, de altfel se poate constata că există cantităţi care au fost scoase în afara ţării şi care s-au dus pe culoarele tradiţionale de comerţ, ştiindu-se că multe ţări din lume se şi se aprovizionează cu grâu foarte bun din România”, a adăugat Daea.

În opinia sa, grâul a fost mai puţin afectat decât culturile însămânţate în primăvară, iar în perimetrele irigabile şi în zonele unde au căzut precipitaţii culturile au fost salvate şi s-au obţinut „producţiile pe care le sperau fermierii”.

„Am pierdut producţii însemnate la cultura porumbului, florii-soarelui şi la soia, ştiindu-se că noi însămânţăm aproape 6 milioane de hectare în primăvară. În întreaga ţară a fost de secetă, iar salvarea culturilor a fost doar în perimetrele irigabile şi în zonele unde precipitaţiile au căzut şi unde plantele şi-au putut continua vegetaţia, în mod deosebit în interiorul arcului carpatic. Acolo culturile de primăvară au fost mai puţin afectate, unele chiar deloc, iar în perimetrele irigabile am putut obţine producţiile pe care le sperau fermierii şi pentru care au lucrat. Aici producţiile au fost susţinute de posibilitatea de a iriga, iar statul a avut un rol important prin asigurarea apei la irigat cu titlu gratuit şi a consumului de energie cu un cost de 50% susţinut din partea statului”, a explicat şeful MADR.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), România a ocupat anul trecut primul loc în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb, cât şi al producţiei, cu 2,493 milioane hectare, respectiv 14.820.693 tone, un plus de 4.724.004 tone faţă de 2020. Producţia media obţinută anul trecut a fost de 5.802 kg/ha, cu 1.825 kg/ha mai mare decât în 2020. Consumul intern de porumb este estimat la aproximativ 7 milioane de tone.

În ceea ce priveşte grâul, datele INS arată că România a ocupat în 2021 locul patru în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate, dar şi al producţiei, cu 2,175 milioane hectare, respectiv 10.433.751 tone. Producţia totală a fost mai mare cu 4.041.382 tone faţă de 2020, iar cea medie cu 1.831 kg/ha, totalizând 4.797 kg/ha. Consumul intern de grâu este estimat la 2,5 – 3 milioane de tone.

La producţia de floarea-soarelui, România ocupă constant, din anul 2015, primul loc în Uniunea Europeană, dar şi la suprafaţa cultivată, iar potenţialul de export de seminţe este unul semnificativ, ţinând cont că necesarul intern de consum totalizează doar 750.000 de tone.

Astfel, în 2021, a fost consemnată o producţie totală de 2.843.531 tone, în creştere cu 720.666 tone faţă de 2020 şi un randament de 2.530 kg/ha (+672 kg/ha faţă de anul precedent).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Ministerul Sănătății vrea ca sucurile și alimentele nesănătoase să fie INTERZISE în școli

Publicat

Publicitate

Veste bună pentru părinții din România: Sucurile și alimentele nesănătoase urmează a fi INTERZISE în școli. Acest lucru după ce Ministerul Sănătății propune restricționarea vânzării sucurilor și a alimentelor nesănătoase în școli. Ministerul a lansat în dezbatere un ordin în acest sens, care vizează vânzarea băuturilor îndulcite, răcoritoarelor și energizantelor în școli, permițând doar apa potabilă sau minerală îmbuteliată, relatează alba24.ro.

În plus, se actualizează, după 16 ani, lista alimentelor nerecomandate pentru elevi, punând accent pe produse mai sănătoase, cu mai puțin zahăr, sare și grăsimi. 

Documentul propune măsuri clare pentru încurajarea unui stil de viață sănătos în rândul copiilor și promovează un viitor mai sănătos.

Printre produsele interzise se numără cele cu mult zahăr (peste 15 g/100 g), grăsimi saturate (peste 5 g/100 g) sau sare (peste 1,5 g/100 g). Așadar, chipsurile, dulciurile ambalate și băuturile carbogazoase îndulcite nu vor mai fi disponibile în școli.

Sucurile și alimentele nesănătoase vor fi INTERZISE, în schimb vor fi încurajate opțiuni sănătoase, precum fructele proaspete, legumele și iaurturile simple.

De asemenea, băuturile tip milkshake și iaurturile cu multe arome și zahăr nu vor mai face parte din oferta școlară, potrivit edupedu.ro.

Publicitate

Alimente nerecomandate pentru comercializarea în spațiile de învățământ preuniversitare

Proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Sănătății, oferă o listă a alimentelor care nu sunt recomandate pentru comercializare în unitățile de învățământ preuniversitare, printre care:

  • alimente cu conținut mare de zaharuri
  • alimente cu conținut mare de grăsimi
  • alimente cu conținut mare de sare
  • băuturi racoritoare, energizante si bauturi pentru sportivi
  • băuturi calde tip cafea sau ceai instant
  • băuturi racoritoare, energizante si bauturi pentru sportivi
  • alimente neambalate
  • alimente neetichetate

Alimente recomandate a se servi cel mai des

Alimentele din această categorie sunt cele mai sănătoase opțiuni cu adaos minim de grăsimi, zahăr sau sare și surse bogate de nutrienți esențiali dezvoltării optime.

Alimentele din această categorie sunt recomandate a fi servite cel mai des, la toate mesele și gustările, în cantități adecvate în funcție de vârstă, potrivit Ministerului Sănătății.

Pe această listă, regăsim:

  • fructe și legume proaspete
  • fructe și legume congelate fără adaos de sare sau zahăr
  • sos de tomate sau bulion cu conținut redus de sodiu/ sare.
  • aluat de pizza din cereale integrale
  • paste din grâu integral și cereale
  • cartofi piure, copți sau fierți
  •  iaurt de soia, cocos, migdale sau caju neîndulcit

Vezi lista completă pe Ministerul Sănătății.

Citeste mai mult

Eveniment

Sălbăticie cu parul: Doi botoșăneni au fost trimiși în judecată după ce și-au bătut crunt vecinul la beție

Publicat

Publicitate

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani a anunțat astăzi că a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților B.P., în vârstă de 40 de ani, din com. Broscăuți, jud. Botoșani și C.A., în vârstă de 36 de ani, din com. Ungureni, jud. Botoșani, cercetați săvârşirea infracţiunii de „tentativă de omor”.

S-a reţinut că, în data de 10.11.2024, în jurul orei 15.00, în timp ce se aflau în locuința unei persoane din localitatea Broscăuți, pe fondul unui conflict spontan și al consumului de alcool, inculpații au lovit cu pumnii, picioarele, dar și cu câte un par din lemn în zona corpului și a capului persoana vătămată V.G., cauzându-i leziuni pentru vindecarea cărora a necesitat 63-65 de zile de îngrijiri medicale.

“Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie” a transmis Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani.

Citeste mai mult

Eveniment

Legea Arendei a fost modificată: Terenurile pot fi arendate pe o durată de MINIM 7 ani

Publicat

Publicitate

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect care aduce o serie de modificări la Legea Arendei și care precuzează că terenurile pot fi arendate pe o durată de MINIM 7 ani, relatează alba24.ro.

Propunerea legislativă modifică Legea nr.287/2009 privind Codul civil, în sensul instituirii duratei arendării de minimum 7 ani „pentru a asigura previzibilitate şi stabilitate”.

S-au înregistrat 204 voturi „pentru”, 39 „contra” şi 14 abţineri, transmite Agerpres.

Durata arendării este de minimum 7 ani şi se consideră a fi făcută pe toată perioada necesară recoltării fructelor pe care bunul agricol urmează să le producă”, prevede proiectul.

Subarendarea totală sau parţială este interzisă, sub sancţiunea nulităţii, cu excepţia schimbului de utilizare a terenului între arendaşi.

Contractul de arendare încetează înainte de împlinirea termenului prin incapacitatea sau falimentul arendaşului ori prin neplata arendei în termenul prevăzut în contract.

Publicitate

În cazul decesului arendatorului, moştenitorii sunt obligaţi să menţină contractul de arendare pe durata încheiată cu arendaşul.

În cazul vânzării terenului, cumpărătorul este obligat să menţină contractul de arendare până la expirarea termenului de valabilitate.

Contractele de arendare încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi rămân valabile până la încetarea duratei acestora, mai prevede actul normativ. Camera Deputaţilor este for decizional.

Modificări importante la Legea Arendei: Ce este arendarea

Arendarea reprezintă un contract prin care proprietarul unui bun agricol (arendatorul) cedează temporar dreptul de exploatare a acestuia către o altă persoană (arendașul), în schimbul unei plăți numite arendă.

Acest acord permite arendașului să utilizeze bunul agricol pentru o perioadă determinată, beneficiind de producția obținută, în timp ce arendatorul primește o compensație financiară.

Obiectul arendării poate include diverse bunuri agricole, precum:

  • Terenuri cu destinație agricolă: arabile, vii, livezi, pepiniere, pășuni etc.
  • Animale destinate exploatării agricole.
  • Construcții și instalații agrozootehnice.
  • Mașini, utilaje și alte echipamente agricole.

Conform legislației în vigoare, contractul de arendă trebuie încheiat în formă scrisă, sub sancțiunea nulității absolute, și înregistrat la consiliul local în a cărui rază teritorială se află bunurile arendate.

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu la Dorohoi. O casă de pe strada Colonel Vasiliu a luat foc

Publicat

Publicitate

O casă de pe strada Colonel Vasiliu din municipiul Dorohoi a luat foc, în această după-amiază, cel mai probabil din cauza coșului de fum neizolat termic față de materialele combustibile din structura acoperișului. Vecinii au observat incendiul și au sunat după ajutor, la 112.

La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD. Aceștia au constatat faptul că ardeau acoperișului casei și bunurile din camera centralei, bucătărie și un dormitor. Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor, pompierii au intervenit mai bine de două ore.  Au fost salvate și protejate de foc bunurile din alte patru încăperi, o casă din aceeași gospodărie, locuința vecinilor, dar și o autoutilitară.

Pentru prevenirea unor situații similare, ISU Botoșani vă reamintește:

– verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grunzi, astereală etc.);

– curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare;

– tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

Publicitate

– îngrășați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

– păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending