Connect with us

Actualitate

România, cea mai mică producție de porumb din ultimii 15 ani. Recolta, cu 50% mai mică faţă de anii trecuţi

Publicat

Publicitate

România va consemna în acest an cea mai mică producţie de porumb din 2007 şi până în prezent, seceta pedologică diminuând recolta cu aproximativ 40%-50% faţă de anii trecuţi, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Acesta a adăugat că producţia obţinută va asigura consumul intern, existând şi o disponibilitate pentru export, fără a preciza deocamdată cantitatea totală de porumb boabe obţinută în 2022.

„La porumb nu s-a încheiat recoltatul pe întreaga suprafaţă, dar până la această dată producţia medie este de 3.000 de kilograme la hectar, ceea ce înseamnă mult sub media anilor normali în România, când la această cultură se obţineau între 5 şi 6 tone la hectar. Este cea mai afectată cultură din cauza secetei, producţia obţinută fiind mult mai mică decât în anii normali, dar ne asigură consumul intern şi o disponibilitate pentru export”, a precizat Daea.

Ministrul Agriculturii a susţinut că va anunţa cantitatea exactă obţinută de fermieri în 2022, „când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp”, însă a subliniat că este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea României în Uniunea Europeană.

„Producţia totală nu o dau, am spus-o foarte clar, decât atunci când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp, în aşa fel încât să putem informa corect. Când se va termina recoltatul, atunci voi anunţa cantitatea exactă pe care au obţinut-o fermierii şi pe care o poate anunţa România atât în datele statistice europene, cât şi pentru informarea corectă a opiniei publice din ţară. Vă pot spune în procente: este mai mică cu 40%-50% decât în anii precedenţi. Vom vedea cum stăm şi la nivel european la sfârşitul recoltării porumbului. În orice caz, este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea în Uniunea Europeană (UE), deci din 2007. Fenomenul de secetă nu s-a manifestat numai la nivelul României, acesta a pus amprenta, din nefericire, pe producţiile multor ţări europene. Toate statele europene se confruntă cu greutăţi generate de secetă. Iată, schimbările climatice sunt o realitate, motiv pentru care căutăm şi soluţii în direcţia aceasta pentru a susţine fermierii români”, a transmis Petre Daea pentru sursa citată.

În ceea ce priveşte producţia totală de seminţe de floarea-soarelui, Daea a subliniat că a fost obţinută o cantitate de peste două milioane de tone, dublu faţă de necesarul de consum al României.

Publicitate

„La floarea soarelui am obţinut peste două milioane de tone ceea ce înseamnă dublu faţă de necesarul de consum al României. Este cam 70% din producţia normală care se poate obţine în condiţiile României”, a spus el.

Oficialul MADR a menţionat că anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil, care i-a pus la grea încercare pe fermierii români, în condiţiile în care „seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară”.

„A fost un an foarte dificil, un an care a pus la grea încercare fermierii români, un an care s-a soldat cu un rezultat ce onorează munca fermierilor, întrucât am putut aduce în hambarele ţării cantităţile de produse atât de necesare consumului uman. Deşi spuneam că în condiţii foarte grele, pentru că seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară, am putut recolta şi înmagazina prin munca fermierilor peste 9 milioane tone de grâu. Aceasta înseamnă că ne asigurăm necesarul pentru consumul intern şi disponibilităţi pentru export, de altfel se poate constata că există cantităţi care au fost scoase în afara ţării şi care s-au dus pe culoarele tradiţionale de comerţ, ştiindu-se că multe ţări din lume se şi se aprovizionează cu grâu foarte bun din România”, a adăugat Daea.

În opinia sa, grâul a fost mai puţin afectat decât culturile însămânţate în primăvară, iar în perimetrele irigabile şi în zonele unde au căzut precipitaţii culturile au fost salvate şi s-au obţinut „producţiile pe care le sperau fermierii”.

„Am pierdut producţii însemnate la cultura porumbului, florii-soarelui şi la soia, ştiindu-se că noi însămânţăm aproape 6 milioane de hectare în primăvară. În întreaga ţară a fost de secetă, iar salvarea culturilor a fost doar în perimetrele irigabile şi în zonele unde precipitaţiile au căzut şi unde plantele şi-au putut continua vegetaţia, în mod deosebit în interiorul arcului carpatic. Acolo culturile de primăvară au fost mai puţin afectate, unele chiar deloc, iar în perimetrele irigabile am putut obţine producţiile pe care le sperau fermierii şi pentru care au lucrat. Aici producţiile au fost susţinute de posibilitatea de a iriga, iar statul a avut un rol important prin asigurarea apei la irigat cu titlu gratuit şi a consumului de energie cu un cost de 50% susţinut din partea statului”, a explicat şeful MADR.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), România a ocupat anul trecut primul loc în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb, cât şi al producţiei, cu 2,493 milioane hectare, respectiv 14.820.693 tone, un plus de 4.724.004 tone faţă de 2020. Producţia media obţinută anul trecut a fost de 5.802 kg/ha, cu 1.825 kg/ha mai mare decât în 2020. Consumul intern de porumb este estimat la aproximativ 7 milioane de tone.

În ceea ce priveşte grâul, datele INS arată că România a ocupat în 2021 locul patru în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate, dar şi al producţiei, cu 2,175 milioane hectare, respectiv 10.433.751 tone. Producţia totală a fost mai mare cu 4.041.382 tone faţă de 2020, iar cea medie cu 1.831 kg/ha, totalizând 4.797 kg/ha. Consumul intern de grâu este estimat la 2,5 – 3 milioane de tone.

La producţia de floarea-soarelui, România ocupă constant, din anul 2015, primul loc în Uniunea Europeană, dar şi la suprafaţa cultivată, iar potenţialul de export de seminţe este unul semnificativ, ţinând cont că necesarul intern de consum totalizează doar 750.000 de tone.

Astfel, în 2021, a fost consemnată o producţie totală de 2.843.531 tone, în creştere cu 720.666 tone faţă de 2020 şi un randament de 2.530 kg/ha (+672 kg/ha faţă de anul precedent).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

FOTO: „Povești la gura sobei” – Magia iernii pentru cei mici, la Filiala nr. 2 Grivița a Bibliotecii Județene Botoșani

Publicat

Publicitate

Vineri, 12 decembrie 2025, de la ora 13:00, Filiala nr. 2 Grivița a Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu” Botoșani a găzduit activitatea „Povești la gura sobei”, un eveniment dedicat celor mici, menit să îi introducă în atmosfera caldă, liniștită și plină de farmec a poveștilor de iarnă.

Protagoniștii întâlnirii au fost elevii Clasei I B – Step by Step, cunoscuți drept „Veverițele Curioase”, de la Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga”. Copiii au fost însoțiți și coordonați de cadrele didactice Olguța-Cătălina Dughilă și Oana-Olivia Străchinariu, care le-au fost ghizi pe parcursul activităților.

În spațiul primitor al filialei, micii participanți au avut ocazia să descopere magia poveștilor prin lectură, interpretare și jocuri de imaginație. Activitatea a inclus momente de creație literară, în care copiii au compus scurte texte inspirate de frumusețea anotimpului rece, precum și ateliere tematice ce le-au stimulat îndemânarea și creativitatea.

 

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Medic infecționist: Tratamentul leprei se face cu antibiotic și poate dura până la doi ani

Publicat

Publicitate

Managerul Spitalului de Boli Infecțioase ”Sf. Parascheva” Iași, medicul Florin Roșu, afirmă că tratamentul leprei se face printr-o asociere de antibiotice și poate dura până la doi ani, el punctând că, la câteva zile de la începerea administrării medicamentelor, bolnavul nu mai este contagios.

”Tratamentul constă în administrarea unei asocieri de antibiotice pentru o durată mai lungă de timp, de la câteva luni până la 2 ani. După câteva zile de la începerea tratamentului antibiotic, persoana nu mai este contagioasă”, a declarat vineri, pentru AGERPRES, medicul infecționist.

El a afirmat că diagnosticul de lepră confirmat la Cluj nu ridică probleme de sănătate publică întrucât transmiterea bolii este extrem de dificilă.

”Situația actuală nu este una cu risc pentru populație. Această boală infecțioasă, lepra sau boala Hansen, este una foarte rară, iar pentru a fi transmisă este nevoie ca o persoană sănătoasă să fie în contact cu una bolnavă pentru o perioadă de timp foarte mare. Infectarea se produce în momentul în care o persoană sănătoasă intră în contact cu leziunile cutanate sau cu picăturile Flugge eliminate prin tuse sau strănut ale unei persoane infectate”, a mai spus medicul.

Totodată, acesta a punctat că perioada de incubație la această boală este de câțiva ani.

”Manifestarea principală în lepră este reprezentată de apariția unor leziuni sub forma unor placarde sau noduli la nivelul tegumentului, în funcție de forma bolii – lepromatoasă sau tuberculoidă. Placardele sunt inițial reduse în dimensiuni și deschise la culoare, ca apoi ulterior, odată cu progresia bolii, acestea să se extindă progresiv și să producă leziuni mutilante, cu posibilitatea de apariție chiar și a leziunilor ulcerative. Pot apărea, de asemenea, senzații de parestezii la nivelul acestora. Perioada de incubație în această boală este foarte lungă, de câțiva ani”, a explicat dr. Roșu.

Publicitate

Medicul subliniază că, depistată la timp, lepra poate fi tratată încă de la primele simptome. Boala este vindecabilă, mai spune el, și le recomandă celor care prezintă leziuni tegumentare care persistă mai mult de 24 de ore să se prezinte la spital în vederea diagnosticului.

”Trebuie evitat contactul apropiat prelungit cu pacienții infectați care nu se află sub tratament”, a mai spus Florin Roșu. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Cătălin Silegeanu cere explicații privind achiziția microbuzelor școlare la suprapreț și solicită verificări în județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Senatorul Cătălin Silegeanu a adresat o interpelare ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslariu, prin care solicită explicații privind modul în care au fost cheltuite fondurile PNRR pentru achiziția microbuzelor școlare electrice, în contextul scandalului public legat de diferențele majore de preț practicate între județe, cerând verificări și pentru Botoșani.

În documentul transmis oficial, senatorul atrage atenția asupra faptului că, pentru același model de microbuz școlar, unele autorități județene au achitat aproximativ 99.000 de euro, în timp ce în alte județe costurile au depășit 260.000 de euro, discrepanțe deja semnalate în spațiul public.

„Ăștia nu se mai satură! Au furat bani până și de la copiii necăjiți din satele sărace și izolate. Microbuze școlare cumpărate la suprapreț, de parcă banii europeni din PNRR ar fi pușculița baronilor locali”, a declarat senatorul Cătălin Silegeanu, acuzând că fondurile destinate educației par să fi fost deturnate de la scopul lor real.

Parlamentarul arată că, în timp ce copiii din mediul rural sunt nevoiți să parcurgă kilometri întregi pentru a ajunge la școală, resursele financiare nu au fost utilizate eficient pentru achiziția unui număr cât mai mare de microbuze. „În loc ca banii să fie folosiți chibzuit, s-au umflat facturile ca să se îmbogățească unii, iar aceste mânării sunt prezentate cinic drept mari realizări pentru educație”, a mai afirmat senatorul.

Prin interpelarea adresată ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Cătălin Silegeanu solicită clarificări privind criteriile de stabilire a prețurilor, firmele care au câștigat contractele, controalele efectuate până în prezent și eventualele măsuri dispuse de minister. De asemenea, acesta cere explicit să se precizeze dacă suspiciunile de fraudă și neregulile semnalate la nivel național vizează și județul Botoșani.

„Am cerut explicații clare, documente și măsuri concrete. Este esențial să știm cine a câștigat contractele, de ce există aceste diferențe revoltătoare de preț și dacă astfel de situații se regăsesc și în județul Botoșani”, a transmis senatorul.

Publicitate

Totodată, parlamentarul a criticat reacția autorităților centrale, apreciind că sesizarea Parchetului European de către minister a venit tardiv. „Faptul că ministrul sesizează Parchetul European abia acum spune multe. Prea puțin și prea târziu”, a încheiat Cătălin Silegeanu.

Scandalul achizițiilor de microbuze școlare electrice finanțate prin PNRR a luat naștere după ce investigații jurnalistice au relevat diferențe de preț de până la trei ori pentru același tip de vehicul, precum și o concentrare a contractelor în câteva județe și la un număr restrâns de furnizori.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Incendiu la Orășeni Deal. O magazie a fost cuprinsă de flăcări. Proprietarul a suferit arsuri

Publicat

Publicitate

Un incendiu s-a produs, în urmă cu puțin timp, într-o gospodărie din localitatea Orășeni Deal. O magazie a fost cuprinsă de flăcări. Proprietarul a încercat să stingă focul și a suferit arsuri la față și mâini. O vecină a sunat la pompieri, îngrijorată că flăcările s-ar putea extinde la casă.

 

La fața locului s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere, precum și un echipaj al Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani. Aceștia au constatat că magazia, cu o suprafață de aproximativ 15 metri pătrați, ardea în totalitate. Incendiul a fost stins înainte ca flăcările să ajungă la casă.

 

Proprietarul a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate.

 

Publicitate

Cauza probabilă de producere a incendiului a fost stabilită ca fiind foc deschis în spații închise ( mijloc de preparare a hranei în funcțiune, lăsat nesupravegheat).

 

Respectarea unor reguli simple poate preveni producerea unui incendiu cauzat de lăsarea nesupravegheată a aparatelor de gătit. De aceea, vă recomandăm:

 

✔ să nu lăsaţi mâncarea pe foc, nesupravegheată;

 

✔ după ce aţi terminat de gătit asiguraţi-vă că aţi oprit cuptorul, aragazul și butelia;

 

✔ curăţaţi şi îndepărtaţi depunerile de grăsime şi resturile de mâncare de pe aragazurile, plitele şi grătarele din bucătărie, deoarece acestea pot lua foc uşor;

 

✔ nu lăsaţi copiii singuri în bucătărie. Păstraţi chibriturile şi brichetele acolo unde aceștia nu pot ajunge şi amplasaţi un dispozitiv de siguranţă la uşa de la cuptor.

 

Dacă ia foc uleiul sau conținutul dintr-o tigaie:

 

✔ opriţi alimentarea cu gaz/energie electrică a aragazului/maşinii de gătit pe care este tigaia (dacă puteţi să o faceţi în siguranţă) şi lăsaţi-o să se răcească;

 

✔ nu aruncaţi tigaia pe jos sau pe mobilierul de bucătărie şi nu turnaţi apă peste aceasta;

 

✔ stingeţi tigăile care sunt în flăcări acoperindu-le cu un capac sau punând un prosop ud peste acestea.

 

Limitarea aportului de oxigen necesar arderii duce la stingerea focului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending