Connect with us

Actualitate

România, cea mai mică producție de porumb din ultimii 15 ani. Recolta, cu 50% mai mică faţă de anii trecuţi

Publicat

Publicitate

România va consemna în acest an cea mai mică producţie de porumb din 2007 şi până în prezent, seceta pedologică diminuând recolta cu aproximativ 40%-50% faţă de anii trecuţi, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Acesta a adăugat că producţia obţinută va asigura consumul intern, existând şi o disponibilitate pentru export, fără a preciza deocamdată cantitatea totală de porumb boabe obţinută în 2022.

„La porumb nu s-a încheiat recoltatul pe întreaga suprafaţă, dar până la această dată producţia medie este de 3.000 de kilograme la hectar, ceea ce înseamnă mult sub media anilor normali în România, când la această cultură se obţineau între 5 şi 6 tone la hectar. Este cea mai afectată cultură din cauza secetei, producţia obţinută fiind mult mai mică decât în anii normali, dar ne asigură consumul intern şi o disponibilitate pentru export”, a precizat Daea.

Ministrul Agriculturii a susţinut că va anunţa cantitatea exactă obţinută de fermieri în 2022, „când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp”, însă a subliniat că este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea României în Uniunea Europeană.

„Producţia totală nu o dau, am spus-o foarte clar, decât atunci când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp, în aşa fel încât să putem informa corect. Când se va termina recoltatul, atunci voi anunţa cantitatea exactă pe care au obţinut-o fermierii şi pe care o poate anunţa România atât în datele statistice europene, cât şi pentru informarea corectă a opiniei publice din ţară. Vă pot spune în procente: este mai mică cu 40%-50% decât în anii precedenţi. Vom vedea cum stăm şi la nivel european la sfârşitul recoltării porumbului. În orice caz, este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea în Uniunea Europeană (UE), deci din 2007. Fenomenul de secetă nu s-a manifestat numai la nivelul României, acesta a pus amprenta, din nefericire, pe producţiile multor ţări europene. Toate statele europene se confruntă cu greutăţi generate de secetă. Iată, schimbările climatice sunt o realitate, motiv pentru care căutăm şi soluţii în direcţia aceasta pentru a susţine fermierii români”, a transmis Petre Daea pentru sursa citată.

În ceea ce priveşte producţia totală de seminţe de floarea-soarelui, Daea a subliniat că a fost obţinută o cantitate de peste două milioane de tone, dublu faţă de necesarul de consum al României.

Publicitate

„La floarea soarelui am obţinut peste două milioane de tone ceea ce înseamnă dublu faţă de necesarul de consum al României. Este cam 70% din producţia normală care se poate obţine în condiţiile României”, a spus el.

Oficialul MADR a menţionat că anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil, care i-a pus la grea încercare pe fermierii români, în condiţiile în care „seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară”.

„A fost un an foarte dificil, un an care a pus la grea încercare fermierii români, un an care s-a soldat cu un rezultat ce onorează munca fermierilor, întrucât am putut aduce în hambarele ţării cantităţile de produse atât de necesare consumului uman. Deşi spuneam că în condiţii foarte grele, pentru că seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară, am putut recolta şi înmagazina prin munca fermierilor peste 9 milioane tone de grâu. Aceasta înseamnă că ne asigurăm necesarul pentru consumul intern şi disponibilităţi pentru export, de altfel se poate constata că există cantităţi care au fost scoase în afara ţării şi care s-au dus pe culoarele tradiţionale de comerţ, ştiindu-se că multe ţări din lume se şi se aprovizionează cu grâu foarte bun din România”, a adăugat Daea.

În opinia sa, grâul a fost mai puţin afectat decât culturile însămânţate în primăvară, iar în perimetrele irigabile şi în zonele unde au căzut precipitaţii culturile au fost salvate şi s-au obţinut „producţiile pe care le sperau fermierii”.

„Am pierdut producţii însemnate la cultura porumbului, florii-soarelui şi la soia, ştiindu-se că noi însămânţăm aproape 6 milioane de hectare în primăvară. În întreaga ţară a fost de secetă, iar salvarea culturilor a fost doar în perimetrele irigabile şi în zonele unde precipitaţiile au căzut şi unde plantele şi-au putut continua vegetaţia, în mod deosebit în interiorul arcului carpatic. Acolo culturile de primăvară au fost mai puţin afectate, unele chiar deloc, iar în perimetrele irigabile am putut obţine producţiile pe care le sperau fermierii şi pentru care au lucrat. Aici producţiile au fost susţinute de posibilitatea de a iriga, iar statul a avut un rol important prin asigurarea apei la irigat cu titlu gratuit şi a consumului de energie cu un cost de 50% susţinut din partea statului”, a explicat şeful MADR.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), România a ocupat anul trecut primul loc în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb, cât şi al producţiei, cu 2,493 milioane hectare, respectiv 14.820.693 tone, un plus de 4.724.004 tone faţă de 2020. Producţia media obţinută anul trecut a fost de 5.802 kg/ha, cu 1.825 kg/ha mai mare decât în 2020. Consumul intern de porumb este estimat la aproximativ 7 milioane de tone.

În ceea ce priveşte grâul, datele INS arată că România a ocupat în 2021 locul patru în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate, dar şi al producţiei, cu 2,175 milioane hectare, respectiv 10.433.751 tone. Producţia totală a fost mai mare cu 4.041.382 tone faţă de 2020, iar cea medie cu 1.831 kg/ha, totalizând 4.797 kg/ha. Consumul intern de grâu este estimat la 2,5 – 3 milioane de tone.

La producţia de floarea-soarelui, România ocupă constant, din anul 2015, primul loc în Uniunea Europeană, dar şi la suprafaţa cultivată, iar potenţialul de export de seminţe este unul semnificativ, ţinând cont că necesarul intern de consum totalizează doar 750.000 de tone.

Astfel, în 2021, a fost consemnată o producţie totală de 2.843.531 tone, în creştere cu 720.666 tone faţă de 2020 şi un randament de 2.530 kg/ha (+672 kg/ha faţă de anul precedent).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Violența domestică, în cifre alarmante: Peste 61.000 de cazuri în doar 6 luni. Mii de victime au refuzat brățara electronică pentru agresor

Publicat

Publicitate

Poliția Română a anunțat că în primele șase luni ale anului au fost înregistrate peste 61.000 de cazuri de violență domestică, în proporții aproape egale în mediul urban și rural.

De asemenea, din datele transmise de Poliție, în 1.248 de situații, a fost pusă în aplicare măsura de obligare a agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere (cunoscut ca ‘brățara electronică’, n.r.).

Pe de altă parte, în 4.042 de situații, victimele au refuzat măsura de obligare a agresorului de a purta acest dispozitiv.

Conform unui comunicat al Poliției Române remis sâmbătă, în prima jumătate a anului în curs polițiștii au intervenit la 61.431 de cazuri de violență domestică, dintre care 30.433 în mediul urban și 30.998 în mediul rural.

De asemenea, polițiștii au emis 5.956 de ordine de protecție provizorii, 2.271 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție de către instanțele de judecată.

Tot în primele 6 luni ale anului, numărul faptelor penale înregistrate în domeniul violenței domestice a scăzut cu 19% față de primele 6 luni ale anului 2024, de la 28.117 la 22.742 de fapte. Au fost înregistrate scăderi, comparativ cu perioada similară din anul 2024, pentru lovire sau alte violențe (de la 17.067 la 12.807 fapte), amenințare (de la 3.574 la 2.738 fapte) și nerespectarea ordinelor de protecție provizorii (de la 380 la 344 de fapte).

Publicitate

Cea mai mare pondere în cadrul infracțiunilor o reprezintă ‘lovirea sau alte violențe’ – 56% (12.807 fapte).

În aceeași perioadă, instanțele judecătorești au emis 6.483 de ordine de protecție, 2.271 fiind provenite din ordine de protecție provizorii.

Referitor la nerespectarea ordinului de protecție, au fost sesizate 2.572 infracțiuni. La nivel național, au fost emise 5.956 de ordine de protecție provizorii, 2.271 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție.

Referitor la nerespectarea ordinului de protecție provizoriu, au fost sesizate 344 de infracțiuni, dintre care 217 în mediul urban și 127 în mediul în rural.

Totodată, în 1.248 de situații, a fost pusă în aplicare măsura de obligare a agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere.

În 4.042 de situații, victimele au refuzat măsura de obligare a agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere.

Începând cu data de 1 octombrie 2024, Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică a intrat în ultima etapă de implementare, astfel sistemul a fost operaționalizat în 18 județe, respectiv Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.

De asemenea, tot începând cu 1 octombrie 2024, sistemul de monitorizare electronică se aplică și în cadrul procedurilor de control judiciar, control judiciar sub cauțiune și arest la domiciliu, în cauzele în care organele judiciare vor dispune obligația de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere în sarcina inculpatului cercetat penal. AGERPRES

Citeste mai mult

Educație

Rezultate Titularizare 2025: Au fost publicate notele la proba scrisă. Perioada pentru depunerea contestațiilor

Publicat

Publicitate

Rezultate Titularizare 2025: Au fost publicate notele la proba scrisă. Candidații nemulțumiți de rezultate pot depune contestații marți, 22 iulie, până la ora 21.00 și miercuri, 23 iulie, până la ora 12.00.

Rezultatele finale vor fi disponibile în 30 iulie.

Pentru angajarea pe perioadă nedeterminată (titularizare), candidații trebuie să obțină la proba scrisă minimum nota 7 (șapte), iar pentru angajarea pe perioadă determinată (suplinire), minimum nota 5 (cinci).

AICI, rezultate Titularizare 2025 în Botoșani, proba scrisă

Rezultate Titularizare 2025. Cum se depun contestații

Contestaţiile se depun la sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean:

  • marți, 22 iulie 2025, în scris, până la ora 21.00
  • miercuri, 23 iulie 2025, în scris, până la ora 12.00.

CERERE_TIP_CONTESTATIE_TITULARIZARE_2025

Publicitate

În contestaţie, candidatul precizează următoarele informaţii:

  • judeţul; nr. fişă de înscriere la concurs; nr. şi denumirea centrului de concurs; numele, iniţiala/inițialele tatălui, prenumele; codul numeric personal;
  • denumirea exactă a disciplinei la care a susţinut proba scrisă în cadrul concursului; nota contestată;
  • adresa de e-mail; numărul de telefon; denumirea uneia dintre instituțiile/unitățile de învățământ absolvite.

La contestația depusă/transmisă la inspectoratul școlar se anexează o copie a buletinului / cărții de identitate.

Contestația la proba scrisă se depune personal de către candidat sau prin împuternicit, acesta din urmă prezentând procură notarială în original.

Transmiterea contestațiilor la inspectoratul şcolar se poate realiza și electronic (scanat), prin poştă electronică, la adresa de e-mail secretariat@isjalba.ro . în data de 22 iulie 2025 şi în data de 23 iulie 2025 până la ora 12.00.

Nu pot fi contestate lucrările scrise ale altor candidați.

Titularizare 2025: Proba scrisă și rezultate

  • 15 iulie 2025: desfășurarea probei scrise
  • 22 iulie 2025: comunicarea rezultatelor iniţiale
  • 22-23 iulie 2025: înregistrarea contestațiilor la inspectoratele școlare și transmiterea acestora comisiilor de soluţionare a contestaţiilor
  • 24-29 iulie 2025: soluţionarea contestațiilor
  • 30 iulie 2025: comunicarea rezultatelor finale
  • 31 iulie – 1 august: repartizarea candidaţilor

Citeste mai mult

Eveniment

SUA introduce o nouă taxă de 250 de dolari pentru vize. Suma poate fi returnată călătorilor eligibili

Publicat

Publicitate

Statele Unite vor introduce o nouă „taxă de integritate a vizei”, în valoare de cel puțin 250 de dolari, care se va adăuga la costurile deja existente pentru solicitarea unei vize. Măsura este prevăzută într-o lege de politici interne recent adoptată de administrația Trump, scrie alba24.ro.

Taxa se va aplica tuturor vizitatorilor care trebuie să obțină vize de tip non-imigrant pentru a intra în SUA. Asta include turiști, oameni de afaceri, studenți internaționali și alți vizitatori temporari.

SUA au emis anul trecut aproape 11 milioane de vize de tip non-imigrant, potrivit datelor Departamentului de Stat.

Turiștii și oamenii de afaceri din țările incluse în Programul de Scutire de Viză (Visa Waiver Program), precum Australia și multe state europene, nu au nevoie de viză pentru șederi mai scurte de 90 de zile.

Plata va fi necesară în momentul eliberării vizei și nu vor exista scutiri de taxă. Călătorii care respectă condițiile vizei își pot primi banii înapoi după încheierea călătoriei, conform prevederii.

Avocatul în imigrație Steven A. Brown, partener la firma Reddy Neumann Brown PC din Houston, a descris taxa ca fiind „un depozit de garanție rambursabil”, într-o postare recentă despre noua politică.

Publicitate

Mecanismul prin care se va face rambursarea nu este clar, a subliniat Brown, potrivit TVR Info.

„Această taxă, care va fi de cel puțin 250 de dolari și se adaugă la taxele de viză existente, introduce o barieră financiară inutilă pentru vizitatorii internaționali,” a declarat Erik Hansen, vicepreședinte senior pentru relații guvernamentale al asociației.

Potrivit calculelor U.S. Travel, taxa ar crește costurile inițiale ale vizitării SUA cu 144%. „Chiar dacă este, tehnic, rambursabilă, complexitatea și costul suplimentar vor descuraja vizitatorii,” a spus Hansen.

 

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Recepție finală la atelierul Liceului de Artă „Ștefan Luchian”. Un spațiu complet reabilitat, cu cele mai bune condiții pentru tinerii artiști

Publicat

Publicitate

Primăria Municipiului Botoșani anunță finalizarea lucrărilor de reabilitare a atelierului de la Liceul de Artă „Ștefan Luchian”. Astăzi a avut loc recepția finală a acestui obiectiv de investiții, care oferă de acum înainte cele mai bune condiții pentru elevii care studiază muzica și artele.

Atelierul este compus din minimum 7 săli individuale, fiecare destinată repetițiilor și studiului în regim individual, esențiale pentru performanța artistică.

Spațiul a fost complet reabilitat și modernizat, fiind dotat cu:
✔️ parchet și gresie de calitate,
✔️ sisteme de supraveghere video pentru siguranță,
✔️ panouri solare, care asigură eficiență energetică și sustenabilitate,
✔️ condiții acustice și ambientale excelente, adaptate nevoilor elevilor și profesorilor.
„Această investiție nu este doar o lucrare finalizată, ci un sprijin real pentru educația vocațională și pentru tinerii talentați din Botoșani. Continuăm să investim în școli, ateliere și spații care contribuie la formarea viitoarelor generații de artiști”, a declarat primarul Municipiului Botoșani.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending