Connect with us
Publicitate

Actualitate

România, cea mai mică producție de porumb din ultimii 15 ani. Recolta, cu 50% mai mică faţă de anii trecuţi

Publicat

Publicitate

România va consemna în acest an cea mai mică producţie de porumb din 2007 şi până în prezent, seceta pedologică diminuând recolta cu aproximativ 40%-50% faţă de anii trecuţi, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Acesta a adăugat că producţia obţinută va asigura consumul intern, existând şi o disponibilitate pentru export, fără a preciza deocamdată cantitatea totală de porumb boabe obţinută în 2022.

„La porumb nu s-a încheiat recoltatul pe întreaga suprafaţă, dar până la această dată producţia medie este de 3.000 de kilograme la hectar, ceea ce înseamnă mult sub media anilor normali în România, când la această cultură se obţineau între 5 şi 6 tone la hectar. Este cea mai afectată cultură din cauza secetei, producţia obţinută fiind mult mai mică decât în anii normali, dar ne asigură consumul intern şi o disponibilitate pentru export”, a precizat Daea.

Publicitate

Ministrul Agriculturii a susţinut că va anunţa cantitatea exactă obţinută de fermieri în 2022, „când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp”, însă a subliniat că este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea României în Uniunea Europeană.

„Producţia totală nu o dau, am spus-o foarte clar, decât atunci când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp, în aşa fel încât să putem informa corect. Când se va termina recoltatul, atunci voi anunţa cantitatea exactă pe care au obţinut-o fermierii şi pe care o poate anunţa România atât în datele statistice europene, cât şi pentru informarea corectă a opiniei publice din ţară. Vă pot spune în procente: este mai mică cu 40%-50% decât în anii precedenţi. Vom vedea cum stăm şi la nivel european la sfârşitul recoltării porumbului. În orice caz, este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea în Uniunea Europeană (UE), deci din 2007. Fenomenul de secetă nu s-a manifestat numai la nivelul României, acesta a pus amprenta, din nefericire, pe producţiile multor ţări europene. Toate statele europene se confruntă cu greutăţi generate de secetă. Iată, schimbările climatice sunt o realitate, motiv pentru care căutăm şi soluţii în direcţia aceasta pentru a susţine fermierii români”, a transmis Petre Daea pentru sursa citată.

În ceea ce priveşte producţia totală de seminţe de floarea-soarelui, Daea a subliniat că a fost obţinută o cantitate de peste două milioane de tone, dublu faţă de necesarul de consum al României.

Publicitate

„La floarea soarelui am obţinut peste două milioane de tone ceea ce înseamnă dublu faţă de necesarul de consum al României. Este cam 70% din producţia normală care se poate obţine în condiţiile României”, a spus el.

Oficialul MADR a menţionat că anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil, care i-a pus la grea încercare pe fermierii români, în condiţiile în care „seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară”.

„A fost un an foarte dificil, un an care a pus la grea încercare fermierii români, un an care s-a soldat cu un rezultat ce onorează munca fermierilor, întrucât am putut aduce în hambarele ţării cantităţile de produse atât de necesare consumului uman. Deşi spuneam că în condiţii foarte grele, pentru că seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară, am putut recolta şi înmagazina prin munca fermierilor peste 9 milioane tone de grâu. Aceasta înseamnă că ne asigurăm necesarul pentru consumul intern şi disponibilităţi pentru export, de altfel se poate constata că există cantităţi care au fost scoase în afara ţării şi care s-au dus pe culoarele tradiţionale de comerţ, ştiindu-se că multe ţări din lume se şi se aprovizionează cu grâu foarte bun din România”, a adăugat Daea.

Publicitate

În opinia sa, grâul a fost mai puţin afectat decât culturile însămânţate în primăvară, iar în perimetrele irigabile şi în zonele unde au căzut precipitaţii culturile au fost salvate şi s-au obţinut „producţiile pe care le sperau fermierii”.

„Am pierdut producţii însemnate la cultura porumbului, florii-soarelui şi la soia, ştiindu-se că noi însămânţăm aproape 6 milioane de hectare în primăvară. În întreaga ţară a fost de secetă, iar salvarea culturilor a fost doar în perimetrele irigabile şi în zonele unde precipitaţiile au căzut şi unde plantele şi-au putut continua vegetaţia, în mod deosebit în interiorul arcului carpatic. Acolo culturile de primăvară au fost mai puţin afectate, unele chiar deloc, iar în perimetrele irigabile am putut obţine producţiile pe care le sperau fermierii şi pentru care au lucrat. Aici producţiile au fost susţinute de posibilitatea de a iriga, iar statul a avut un rol important prin asigurarea apei la irigat cu titlu gratuit şi a consumului de energie cu un cost de 50% susţinut din partea statului”, a explicat şeful MADR.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), România a ocupat anul trecut primul loc în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb, cât şi al producţiei, cu 2,493 milioane hectare, respectiv 14.820.693 tone, un plus de 4.724.004 tone faţă de 2020. Producţia media obţinută anul trecut a fost de 5.802 kg/ha, cu 1.825 kg/ha mai mare decât în 2020. Consumul intern de porumb este estimat la aproximativ 7 milioane de tone.

În ceea ce priveşte grâul, datele INS arată că România a ocupat în 2021 locul patru în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate, dar şi al producţiei, cu 2,175 milioane hectare, respectiv 10.433.751 tone. Producţia totală a fost mai mare cu 4.041.382 tone faţă de 2020, iar cea medie cu 1.831 kg/ha, totalizând 4.797 kg/ha. Consumul intern de grâu este estimat la 2,5 – 3 milioane de tone.

La producţia de floarea-soarelui, România ocupă constant, din anul 2015, primul loc în Uniunea Europeană, dar şi la suprafaţa cultivată, iar potenţialul de export de seminţe este unul semnificativ, ţinând cont că necesarul intern de consum totalizează doar 750.000 de tone.

Astfel, în 2021, a fost consemnată o producţie totală de 2.843.531 tone, în creştere cu 720.666 tone faţă de 2020 şi un randament de 2.530 kg/ha (+672 kg/ha faţă de anul precedent).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

(P) Valeriu Iftime a fost în mijlocul sătenilor din Tocileni, după ce a primit numeroase sesizări

Publicat

Publicitate

Președintele ales al Consiliului Jdețean Botoșani, Valeriu Iftime, a fost în mijlocul sătenilor din Tocileni, după ce a primit numeroase sesizări de la locuitorii supărați că au fost distruse mai multe poduri.

Realitatea din teren o regăsiți în filmuțelul de mai jos.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

(P) 2,7 milioane de euro pentru dezvoltarea liceelor cu profil agricol din județ

Publicat

Publicitate

O nouă veste bună pentru educația botoșăneană! Patru licee cu profil agricol din județ vor beneficia de finanțări totale de peste 2,7 milioane de euro pentru investiții în dezvoltarea și modernizarea infrastructurii lor.

          Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a finalizat evaluarea proiectelor depuse la finanțare în runda a II-a din PNRR în cadrul Pilonului VI Politici pentru noua generație. Între cele 38 de proiecte admise la finanțare se regăsesc și trei proiecte depuse de licee din județul nostru. Este vorba de Liceul „Demostene Botez” Trușești, Liceul Tehnologic Coțușca și Liceul Tehnologic „Petru Rareș”, fiecare obținând o finanțare de aproximativ 650 de mii de euro. Lor li se adaugă Liceul Tehnologic „Alexandru Vlahuţă” Şendriceni, care, în prima rundă, a obținut o finanțare de 760 de mii de euro.

          „Investițiile în sistemul educațional nu sunt doar necesare; ele reprezintă fundamentul pe care ne construim viitorul, atât al copiilor noștri, cât și al întregii comunități. Am susținut și vom continua să susținem profesionalizarea elevilor din liceele tehnologice, astfel încât, atunci când vor finaliza studiile să fie pregătiți rigorilor pieței muncii. Județul nostru este preponderent agricol, iar liceele cu acest profil pregătesc viitorii specialiști în acest domeniu. Partidul Social Democrat a pus și va pune un mare accent pe programele de finanțare a investițiilor în domeniul educațional și pe corelarea acestora cu cerințele angajatorilor. Doar așa vom avea specialiștii de care avem atâta nevoie. Aceasta este soluția pentru ca tinerii noștri să învețe o meserie care să aibă căutare pe piața muncii, să fie bine plătită și să nu mai plece în străinătate”, a declarat Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.

Publicitate

          Prin aceste finanțări din PNRR se urmărește transformarea liceelor agricole în centre de profesionalizare.

CMF11240017

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Cătălin Silegeanu, prim vicepreședinte AUR și candidat la Senat: optimismul și entuziasmul cetățenilor reprezintă motorul schimbării

Publicat

Publicitate

Cătălin Silegeanu, prim vicepreședinte AUR și candidat la Senat, a declarat astăzi, 13 noiembrie 2024, în cadrul vizitei sale în comuna Dersca, județul Botoșani, că optimismul și entuziasmul cetățenilor reprezintă motorul schimbării pe care AUR își propune să o aducă în România.

El a subliniat importanța implicării comunității și a încurajat locuitorii să participe activ la alegeri, având încredere în candidații tineri și în #PlanulSimion.

Silegeanu a evidențiat faptul că sprijinul comunității pentru George Simion și proiectele parlamentare propuse demonstrează că AUR are o viziune clară și optimistă pentru viitorul țării. „Cetățenii din Dersca își pun mari speranțe în Simion, convinși că acesta este liderul care poate aduce România pe drumul cel bun,” a spus el, adăugând că numai prin unitate și eforturi comune România poate deveni o țară unită, mândră și prosperă.

Publicitate

Prim vicepreședintele AUR a mulțumit localnicilor pentru primirea călduroasă și încrederea acordată, reafirmând angajamentul partidului de a transforma aceste speranțe în realitate.

CMF 11240014

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

Când intră banii pe cardurile educaționale pentru elevii dezavantajați. Anunț oficial

Publicat

Publicitate

Tichetele sociale pe suport electronic se acordă pentru a sprijini educația copiilor dezavantajați timp de 4 ani, începând cu anul școlar 2023-2024, scrie alba24.ro.

Banii se dau în contul proiectului „Sprijin educațional pentru preșcolarii și elevii dezavantajați din învățământul de stat preșcolar, primar și gimnazial”, finanțat prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027.

În acest an școlar, MIPE va asigura finanțarea sprijinului educațional pentru aproximativ 650.000 preșcolari și elevi dezavantajați.

Publicitate

Când intră banii pe cardurile educaționale: În data de 18 noiembrie, va începe încărcarea cardurilor emise în anul școlar anterior.

Pentru preșcolarii și elevii noi , care au dreptul la acest sprijin începând cu anul școlar 2024-2025, tichetele sociale, în valoare de 500 lei, vor fi emise și distribuite în perioada următoare.

Aceste tichete sunt menite să reducă riscul de abandon școlar și să îmbunătățească accesul la educație și servicii sociale pentru copiii dezavantajați.

Publicitate

Tichetele sociale pe suport electronic vor putea fi folosite pentru achiziționarea de materiale școlare, precum rechizite, articole de papetărie, caiete, stilouri, articole pentru pictură și ghiozdane, precum și pentru vestimentația necesară frecventării școlii și grădiniței.

Carduri educaționale 2024: Condițiile de eligibilitate pentru anul școlar 2024/2025

Preșcolarii înscriși în învățământul de stat care îndeplinesc cumulativ, următoarele
criterii, potrivit anunțurilor postate de mai multe școli:

Publicitate

venitul lunar net pe membru de familie pentru copiii din învățământul de stat preșcolar este de maxim 692 lei
venitul lunar net pe membru de familie pentru copiii din învățământul de stat primar și gimnazial realizat în luna iulie 2024 să fie de maxim 1.850 lei.
Se vor lua toate veniturile, inclusiv:

a) salariile obținute de membrii familiei

b) indemnizațiile de șomaj

c) creanțe legale, convenții civile de întreținere aflate în executare, indemnizație cu caracter permanent

d) alocație de stat pentru copii

e) alocații de întreținere pentru copiii dați în plasament

f) burse pentru elevi și studenți

g) chirii

h) venituri agricole

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending