Connect with us

Actualitate

România, cea mai mică producție de porumb din ultimii 15 ani. Recolta, cu 50% mai mică faţă de anii trecuţi

Publicat

Publicitate

România va consemna în acest an cea mai mică producţie de porumb din 2007 şi până în prezent, seceta pedologică diminuând recolta cu aproximativ 40%-50% faţă de anii trecuţi, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Acesta a adăugat că producţia obţinută va asigura consumul intern, existând şi o disponibilitate pentru export, fără a preciza deocamdată cantitatea totală de porumb boabe obţinută în 2022.

„La porumb nu s-a încheiat recoltatul pe întreaga suprafaţă, dar până la această dată producţia medie este de 3.000 de kilograme la hectar, ceea ce înseamnă mult sub media anilor normali în România, când la această cultură se obţineau între 5 şi 6 tone la hectar. Este cea mai afectată cultură din cauza secetei, producţia obţinută fiind mult mai mică decât în anii normali, dar ne asigură consumul intern şi o disponibilitate pentru export”, a precizat Daea.

Ministrul Agriculturii a susţinut că va anunţa cantitatea exactă obţinută de fermieri în 2022, „când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp”, însă a subliniat că este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea României în Uniunea Europeană.

„Producţia totală nu o dau, am spus-o foarte clar, decât atunci când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp, în aşa fel încât să putem informa corect. Când se va termina recoltatul, atunci voi anunţa cantitatea exactă pe care au obţinut-o fermierii şi pe care o poate anunţa România atât în datele statistice europene, cât şi pentru informarea corectă a opiniei publice din ţară. Vă pot spune în procente: este mai mică cu 40%-50% decât în anii precedenţi. Vom vedea cum stăm şi la nivel european la sfârşitul recoltării porumbului. În orice caz, este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea în Uniunea Europeană (UE), deci din 2007. Fenomenul de secetă nu s-a manifestat numai la nivelul României, acesta a pus amprenta, din nefericire, pe producţiile multor ţări europene. Toate statele europene se confruntă cu greutăţi generate de secetă. Iată, schimbările climatice sunt o realitate, motiv pentru care căutăm şi soluţii în direcţia aceasta pentru a susţine fermierii români”, a transmis Petre Daea pentru sursa citată.

În ceea ce priveşte producţia totală de seminţe de floarea-soarelui, Daea a subliniat că a fost obţinută o cantitate de peste două milioane de tone, dublu faţă de necesarul de consum al României.

Publicitate

„La floarea soarelui am obţinut peste două milioane de tone ceea ce înseamnă dublu faţă de necesarul de consum al României. Este cam 70% din producţia normală care se poate obţine în condiţiile României”, a spus el.

Oficialul MADR a menţionat că anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil, care i-a pus la grea încercare pe fermierii români, în condiţiile în care „seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară”.

„A fost un an foarte dificil, un an care a pus la grea încercare fermierii români, un an care s-a soldat cu un rezultat ce onorează munca fermierilor, întrucât am putut aduce în hambarele ţării cantităţile de produse atât de necesare consumului uman. Deşi spuneam că în condiţii foarte grele, pentru că seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară, am putut recolta şi înmagazina prin munca fermierilor peste 9 milioane tone de grâu. Aceasta înseamnă că ne asigurăm necesarul pentru consumul intern şi disponibilităţi pentru export, de altfel se poate constata că există cantităţi care au fost scoase în afara ţării şi care s-au dus pe culoarele tradiţionale de comerţ, ştiindu-se că multe ţări din lume se şi se aprovizionează cu grâu foarte bun din România”, a adăugat Daea.

În opinia sa, grâul a fost mai puţin afectat decât culturile însămânţate în primăvară, iar în perimetrele irigabile şi în zonele unde au căzut precipitaţii culturile au fost salvate şi s-au obţinut „producţiile pe care le sperau fermierii”.

„Am pierdut producţii însemnate la cultura porumbului, florii-soarelui şi la soia, ştiindu-se că noi însămânţăm aproape 6 milioane de hectare în primăvară. În întreaga ţară a fost de secetă, iar salvarea culturilor a fost doar în perimetrele irigabile şi în zonele unde precipitaţiile au căzut şi unde plantele şi-au putut continua vegetaţia, în mod deosebit în interiorul arcului carpatic. Acolo culturile de primăvară au fost mai puţin afectate, unele chiar deloc, iar în perimetrele irigabile am putut obţine producţiile pe care le sperau fermierii şi pentru care au lucrat. Aici producţiile au fost susţinute de posibilitatea de a iriga, iar statul a avut un rol important prin asigurarea apei la irigat cu titlu gratuit şi a consumului de energie cu un cost de 50% susţinut din partea statului”, a explicat şeful MADR.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), România a ocupat anul trecut primul loc în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb, cât şi al producţiei, cu 2,493 milioane hectare, respectiv 14.820.693 tone, un plus de 4.724.004 tone faţă de 2020. Producţia media obţinută anul trecut a fost de 5.802 kg/ha, cu 1.825 kg/ha mai mare decât în 2020. Consumul intern de porumb este estimat la aproximativ 7 milioane de tone.

În ceea ce priveşte grâul, datele INS arată că România a ocupat în 2021 locul patru în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate, dar şi al producţiei, cu 2,175 milioane hectare, respectiv 10.433.751 tone. Producţia totală a fost mai mare cu 4.041.382 tone faţă de 2020, iar cea medie cu 1.831 kg/ha, totalizând 4.797 kg/ha. Consumul intern de grâu este estimat la 2,5 – 3 milioane de tone.

La producţia de floarea-soarelui, România ocupă constant, din anul 2015, primul loc în Uniunea Europeană, dar şi la suprafaţa cultivată, iar potenţialul de export de seminţe este unul semnificativ, ţinând cont că necesarul intern de consum totalizează doar 750.000 de tone.

Astfel, în 2021, a fost consemnată o producţie totală de 2.843.531 tone, în creştere cu 720.666 tone faţă de 2020 şi un randament de 2.530 kg/ha (+672 kg/ha faţă de anul precedent).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Pensionarii cu venituri mici ar putea primi un ajutor unic, în toamnă. Kelemen Hunor: bugetul nu permite indexarea pensiilor

Publicat

Publicitate

Pensionarii cu venituri mici ar putea primi un ajutor unic, în toamnă. Guvernul ar putea acorda o plată unică pentru pensionarii cu venituri mici, în perioada septembrie – noiembrie 2025. Anunțul a fost făcut de președintele UDMR, Kelemen Hunor. Acesta a transmis, la Digi24, că bugetul pe acest an nu va permite indexarea pensiilor, ci doar plăți one-off către cei cu pensii mici, în toamnă, scrie alba24.ro.

„Acest subiect (indexarea pensiilor – n.r.) a fost închis, de fapt, de luni, la discuțiile de la coaliție.

Pensionarii cu venituri mici ar putea primi un ajutor unic, în toamnă

Ne permite bugetul, și acest lucru dorim cu toții, să avem o plată one-off pentru pensii mici, 1.300 – 3.000, undeva în septembrie – octombrie, fiindcă trebuie să îi ajutăm pe oamenii care au pensiile mici. Atât putem face în acest an.

Toată lumea dorește indexare, toată lumea dorește o creștere a pensiilor, dar trebuie să spunem astăzi sincer, uitându-ne în ochii oamenilor, nu avem capacitatea financiară, bugetară.

Bugetul anul trecut a fost făcut varză. Și, în acest moment, atât permitem și atât cât permitem trebuie să dăm oamenilor care au nevoie de acest ajutor și va fi o plată undeva spre sfârșitul toamnei, septembrie – octombrie – noiembrie, one-off pentru pensionarii cu pensii mici”, a afirmat Kelemen Hunor, la Digi24.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

O femeie de 70 de ani și-a uitat poșeta pe o bancă din Centrul Vechi al municipiului Botoșani. Polițiștii au ajuns-o din urmă

Publicat

Publicitate

Miercuri, jurul orei 10:00, polițiștii locali cu atribuții în domeniul ordinii și liniștii
publice, pe timpul patrulării în zona Centrului Istoric au observat pe o bancă, o poșetă de culoare bej. Deoarece în zonă nu a fost identificată nici o persoană căreia să-i aparțină, polițiștii locali au solicitat  sprijinul colegilor care își desfășoară activitatea în Dispecerat.

Prin derularea imaginilor, s-a observat cum,cu câteva minute înainte, o persoană de sex feminin s-a ridicat de pe bancă, uitând însă poșeta.
Semnalmentele persoanei au fost transmise polițiștilor locali din teren, în zona Centrului Istoric, fiind
identificată numita L.M. în vârstă de 70 de ani. În prezența și la solicitarea polițiștilor locali, femeia a
efectuat controlul genții, constatând că nu i-au fost sustrase bunuri.

Citeste mai mult

Economie

Apartamentele cu două camere, cele mai populare achiziții în 2025. Ce caută cumpărătorii: analiză a unui site de imobiliare

Publicat

Publicitate

Apartamentele cu două camere aflate în marile orașe din țară sunt cele mai populare locuințe în 2025 în rândul cumpărătorilor. Asta arată o analiză publicată, joi, de o platformă specializată în imobiliare, scrie alba24.ro.

Pe ansamblu, în ceea ce privește prețul, cei mai mulți potențiali cumpărători și-au propus să nu plătească mai mult de 120.000 de euro pentru viitoarea lor locuință, iar circa 34% dintre ei vor ca tranzacția să fie încheiată cu cash.

Pentru mulți alții însă, accesarea unui credit ipotecar rămâne o necesitate.

Care sunt cerințele clienților

Conform datelor Imobiliare.ro, pentru a fi considerate ideale de către 73% dintre respondenți, acestea trebuie să fie dotate cu centrală termică, să fie localizate într-o zonă care dispune de conexiuni bune la rețeaua de mijloace de transport în comun, într-un bloc care le oferă proprietarilor acces la un loc de parcare sau la un garaj.

În același timp, casele din zona peri-urbană sunt considerate o alternativă tentantă pentru cumpărători, în contextul în care pot oferi mai mult spațiu la un preț de multe ori mai scăzut decât cel al unor proprietăți aflate în oraș.

Publicitate

Acestea depășesc apartamentele cu 3 și 4 camere în topul celor mai dorite locuințe în 2025.

Cei mai mulți cumpărători interesați de realizarea unei achiziții imobiliare într-unul dintre marile orașe din țară sau în localitățile din împrejurimile acestora își doresc să găsească un apartament cu două camere care să le răspundă nevoilor.

În total, 33% dintre respondenții sondajului și-au arătat intenția de a cumpăra o astfel de locuință în 2025.

Pe locul al doilea în topul preferințelor se găsesc casele. Localizate, în general, în localitățile de la periferia principalelor centre urbane din România, acestea stârnesc anul acesta interesul a 27% dintre cei care au pornit în căutarea locuinței ideale.

Locul al treilea este ocupat de apartamentele cu trei camere, nevoia de spațiu fiind evidentă în ultimii ani pentru un segment destul de extins al pieței, în special în rândul familiilor cu copii și al celor care lucrează încă în sistem remote sau hibrid și vor să amenajeze acasă un spațiu adecvat de muncă.

Potrivit sursei citate, garsonierele și apartamentele cu patru camere ocupă ultimele poziții în top.

În București, un astfel de imobil a ajuns să se vândă cu un preț mediu de 3.030 euro/mp util, în condițiile în care media la nivel de oraș pe segmentul rezidențial nou abia atinge 2.059 euro/mp util, reiese din Indicele Imobiliare.ro.

O proprietate similară poate fi cumpărată în Timișoara cu un preț mediu de 2.328 euro/mp util versus 1.994 euro/mp util, prețul cerut la nivelul pieței locale pentru locuințele finalizate în ultimii cinci ani.

‘În timp ce românii își doresc să aibă centrale termice în case, la nivel european se fac pași spre eliminarea treptată, până în 2040, a cazanelor și sistemelor de încălzire alimentate cu combustibili fosili, în baza Directivei privind performanța energetică a clădirilor convenită de Parlamentul European și de statele membre UE.

O locuință ideală trebuie să le ofere viitorilor proprietari acces facil la mijloacele de transport în comun.

Aproape 60% dintre cei intervievați consideră că acest aspect este deosebit de important, fapt ce ne indică un interes în creștere pentru obținerea unei localizări superioare și potențiala favorizare a acesteia în detrimentul prețului.

O astfel de schimbare în comportamentul consumatorilor ar fi un semn clar al unei mai bune înțelegeri a impactului pe care îl pot avea locuințele asupra calității vieții’, se menționează în concluziile sondajului.

Pentru 54% dintre respondenți locul de parcare sau garajul nu trebuie să lipsească, în timp ce 5% afirmă că un buncăr este un element pe care și-l doresc la casa sau în blocul în care vor ajunge să cumpere un apartament anul acesta.

Piscina este ultima pe lista lor de dorințe, doar 4% dintre ei propunându-și să găsească o proprietate care să le permită accesul la o astfel de facilitate de relaxare în timpul liber.

De asemenea, peste 60% dintre cei care și-au propus să facă anul acesta o achiziție imobiliară vor să plătească cel mult 120.000 de euro pentru a deveni proprietari, potrivit rezultatelor sondajului.

Aproximativ 16% dintre respondenți vor să plătească între 120.001 și 170.000 de euro pentru viitoarea lor locuință. Doar 8% sunt dispuși să achite mai bine de 250.000 de euro.

Prețul mediu solicitat pentru apartamentele scoase la vânzare de proprietari și dezvoltatori a ajuns la nivel național la 1.710 euro/mp util, conform Indicelui Imobiliare.ro.

Locuințele s-au scumpit pe parcursul anului trecut cu 14%, față de 6% în 2023. În marile orașe, însă, avansul înregistrat la nivelul prețurilor a atins și 20%.

Doar peste o treime (34%) dintre cei care au luat parte la sondaj au declarat că intenționează să cumpere o locuință cu cash în 2025.

Alți 38% vor să apeleze la un credit ipotecar pentru a încheia tranzacția, în timp ce 28% dintre respondenți nu au luat încă o decizie finală în acest sens.

Sondajul Imobiliare.ro a fost realizat în perioada decembrie 2024 – ianuarie 2025, în rândul a aproape 3.600 de potențiali cumpărători interesați de realizarea unei achiziții imobiliare în principalele șase centre urbane din România (București, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Timișoara) sau în localitățile situate la periferia acestora.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR OLIMPIADE 2025: Etapa națională la MATEMATICĂ se va desfășura la Botoșani. Calendar și desfășurare

Publicat

Publicitate

Calendar olimpiade 2025: Ministerul Educației a publicat calendarul olimpiadelor și concursurilor școlare pentru anul 2025. Majoritatea etapelor județene sunt organizate în luna martie.

Unele etape ale olimpiadelor vor fi organizate și în timpul săptămânii (joia sau vinerea) nu doar în weekend (sâmbăta sau duminica).

OLIMPIADE NAȚIONALE 2025

Olimpiada de Limba și literatura ROMÂNĂ – clasele V-VIII

  • Etapa județeană: 14 martie
  • Etapa națională: 10-13 aprilie, Râmnicu Vâlcea (Vâlcea)

Olimpiada de Limba și literatura ROMÂNĂ – clasele IX-XII

  • Etapa județeană: 14 martie
  • Etapa națională: 5-9 mai, Pitești (Argeș)

Olimpiada de Limba și literatura ROMÂNĂ pentru școli/secții cu predare în limbile minorităților și pentru românii din diaspora – clasele V-XII

  • Etapa județeană: 14 martie
  • Etapa națională: 10-13 aprilie, Timișoara

Olimpiada Lectura ca abilitate de viață

Publicitate

clasele V-VIII

  • Etapa județeană: 5 martie
  • Etapa națională: 8-11 mai, Craiova (Dolj)

clasele IX-XII

  • Etapa județeană: 5 martie
  • Etapa națională: proba A 27-31 martie, proba B 10-13 aprilie, Piatra Neamț (Neamț)

Olimpiada de LINGVISTICĂ ”Solomon Marcus”

  • Etapa județeană: 1 februarie
  • Etapa națională: 28-30 martie, Otopeni (Ilfov)

Olimpiada de LIMBA ENGLEZĂ

  • Etapa județeană: 1 martie proba scrisă, 8 martie – proba orală
  • Etapa națională: 24-28 aprilie, Tulcea

Olimpiada de LIMBA FRANCEZĂ

  • Etapa județeană: 15 martie
  • Etapa națională: 22-26 aprilie, Ploiești (Prahova)

Olimpiada de limbi romanice: SPANIOLĂ, ITALIANĂ, PORTUGHEZĂ

  • Etapa județeană: 15 martie; 12 aprilie – italiană maternă
  • Etapa națională: 26-30 aprilie, Bacău

Olimpiada de LIMBA GERMANĂ MODERNĂ

  • Etapa județeană: 6 martie
  • Etapa națională: 7-13 aprilie aprilie, Alba Iulia (Alba)

Olimpiada de Limba și literatura GERMANĂ MATERNĂ

  • Etapa județeană: 15 martie
  • Etapa națională: 22-25 aprilie, Sebeș (Alba)

Olimpiada de Limba și literatura MAGHIARĂ MATERNĂ ”Mikes Kelemen”

  • Etapa județeană: 29 martie
  • Etapa națională: 24-27 aprilie, Târgu Mureș (Mureș)

Olimpiada de LIMBA RUSĂ modernă

  • Etapa județeană: 15 martie
  • Etapa națională: 22-25 mai – Caraș-Severin

Olimpiada de LIMBA NEOGREACĂ

  • Etapa județeană: 1 martie
  • Etapa națională: 11-13 aprilie, Brașov

Olimpiada de LIMBI CLASICE: GREACA VECHE, LATINĂ

  • Etapa județeană: 21 martie
  • Etapa națională: 27-30 aprilie, Galați

Olimpiada de LIMBA RROMANI maternă

  • Etapa județeană: 15 martie
  • Etapa națională: 24-27 aprilie, Oradea (Bihor)

Olimpiada de MATEMATICĂ

  • Etapa județeană: 8 martie
  • Etapa națională: 6-11 aprilie, Buzău (clasele V-VIII), 1-6 aprilie, Botoșani (clasele IX-XII)

Olimpiada de MATEMATICĂ pentru școlile/secțiile cu predare în LIMBA MAGHIARĂ (cls. V-XII)

  • Etapa județeană: 1 februarie
  • Etapa națională: 24-28 februarie, Miercurea Ciuc (Harghita)

Olimpiada de INFORMATICĂ

  • Etapa județeană: 15 martie – liceu; 16 martie – gimnaziu
  • Etapa națională: 13-18 aprilie, Ploiești (Prahova) – liceu; 14-18 aprilie, Botoșani – gimnaziu

Olimpiada de INOVARE și creație digitală INFOEDUCAȚIE

  • Etapa județeană: 19-31 mai
  • Etapa națională: 28 iulie – 2 august, Focșani (Vrancea)

Olimpiada de INFORMATICĂ APLICATĂ – ACADNET

  • Etapa județeană: 29 martie
  • Etapa națională: 10-13 mai, București

Olimpiada de INFORMATICĂ în ECHIPE

  • Etapa regională: 17 ianuarie; 8 februarie – etapa zonală
  • Etapa națională: 4-7 martie, Piatra Neamț

Olimpiada de TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI

  • Etapa județeană: 22 martie
  • Etapa națională: 13-17 mai, Buzău

Olimpiada de SECURITATE CIBERNETICĂ

  • Etapa județeană: 16 martie
  • Etapa națională: 19-22 mai, București

Olimpiada de Inteligență artificială ONIA

  • Etapa județeană: 12 aprilie
  • Etapa națională: 16-19 mai, București

Olimpiada de FIZICĂ

  • Etapa județeană: 9 martie
  • Etapa națională: 10-15 aprilie, Slobozia (Ialomița)

Olimpiada de CHIMIE

  • Etapa județeană: 21 martie
  • Etapa națională: 23-27 aprilie, Iași

Olimpiada de BIOLOGIE

  • Etapa județeană: 7 martie
  • Etapa națională: 5-10 aprilie, Târgu Mureș

Olimpiada de ASTRONOMIE și ASTROFIZICĂ

  • Etapa județeană: 10 februarie
  • Etapa națională: 5-10 mai, Timișoara

Olimpiada de GEOGRAFIE

  • Etapa județeană: 23 martie
  • Etapa națională: 22-27 aprilie, Arad

Olimpiada națională de ISTORIE

  • Etapa județeană: 22 martie
  • Etapa națională: 14-18 aprilie, Piatra Neamț (Neamț)

Olimpiada națională de Istoria și tradițiile minorității maghiare din România

  • Etapa județeană: 22 martie
  • Etapa națională: 23-25 aprilie, Târgu Secuiesc (Covasna)

Olimpiada națională de ȘTIINȚE SOCIO-UMANE

  • Etapa județeană: 15 martie
  • Etapa națională: 23-27 aprilie, Cluj-Napoca

Olimpiada de PEDAGOGIE-PSIHOLOGIE (licee pedagogice)

  • Etapa județeană: 15 martie
  • Etapa națională: 28-31 martie proba A; 11-13 aprilie proba B, Slobozia (Ialomița)

Olimpiada națională de RELIGIE – cultul ORTODOX

  • Etapa județeană: 15 aprilie
  • Etapa națională: 22-27 aprilie, Slobozia (Ialomița) – gimnaziu; 22-27 aprilie, Bacău – liceu

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending