Connect with us
Publicitate

Eveniment

România caută ostași! Oferta de posturi a fost extinsă. Condiții de recrutare și criterii de eligibilitate

Publicat

acum 1 an

Publicitate

Înscrierea se poate face până la data de 29 septembrie 2023, iar termenul final de întocmire a dosarelor de candidat este 2 octombrie 2023, potrivit MApN.

Ministerul Apărării Naționale a anunțat că prelungește până în septembrie activitățile de recrutare a tinerilor, băieți și fete, pentru posturile de soldați și gradați profesioniști, în limita locurilor rămase neîncadrate, relatează alba24.ro.

Informații referitoare la oferta profesională, condițiile de recrutare, selecție și de repartiție sunt furnizate de către personalul recrutor din unitățile militare şi personalul birourilor informare-recrutare din judeţele sau sectoarele Municipiului Bucureşti în care candidaţii îşi au domiciliu.

Publicitate

Au fost scoase la concurs 4159 de posturi în 34 de județe și în Municipiul București.

Lista cu posturile pe județe și unități militare poate fi consultată la birourile informare-recrutare din cadrul centrelor militare.

AICI lista centre militare din țară.

Publicitate

Recrutare și criterii de eligibilitate

Armata Română deschide porțile pentru cei interesați să se alăture forțelor sale, indiferent de gen. Data limită de depunere a dosarelor la centrele militare este stabilită pentru 29 septembrie 2023, cu finalizarea dosarelor până pe 2 octombrie 2023.

Candidații interesați trebuie să îndeplinească mai multe condiții. Printre acestea se numără cetățenia română, un domiciliu stabil în țară și vârsta cuprinsă între 18 și 45 de ani. Mai multe informații pot fi accesate la birourile de informare și recrutare ale armatei.

Condiţiile şi criteriile generale de recrutare

Publicitate

Toţi candidaţii, indiferent de categoria de personal sau de programul de formare pentru care optează, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii şi criterii de recrutare:

  • a) să aibă cetăţenie română şi domiciliul în România de cel puţin 6 luni, la data începerii anului de învăţământ/cursului/programului de formare;
  • b) să nu fi fost condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de corupţie, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care l-ar face incompatibil cu exercitarea profesiei de militar în activitate ori pentru a urma cursurile unei unităţi de învăţământ liceal militar, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea faptei;
  • c) să nu facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice, iar dacă este membru, să se angajeze în scris că după admiterea în unitatea/instituţia de învăţământ militar sau în programul de formare/instruire va renunţa la această calitate;
  • d) să nu facă parte din organizaţii interzise de legislaţia română şi să nu fie membru al unor organizaţii incompatibile cu regulile, activităţile şi atribuţiile specifice profesiei militare;
  • e) să nu aparţină unor culte sau asociaţii/grupări religioase care contravin normelor de păstrare a ordinii publice, care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei militare;
  • f) să nu fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizaţii sau asociaţii comerciale, cu excepţia celor prevăzute de lege, iar dacă se află în una dintre aceste situaţii, să se angajeze în scris că după admiterea în unitatea/instituţia de învăţământ militar sau la cursul de formare ori la programul de instruire va renunţa la această calitate;
  • g) să fie declarat „Apt” la evaluările/examinările organizate de către centrele zonale de selecţie şi orientare sau colegiile naţionale militare şi, după caz, de către structurile desemnate;
  • h) să fie declarat „Apt” în urma examinării medicale efectuate la unităţile sanitare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale;
  • i) pentru candidate – să declare în scris că îşi asumă toate riscurile, în situaţia în care pe parcursul susţinerii probelor de selecţie se află în stare de graviditate/maternitate;
  • j) îşi exprimă acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal, în conformitate cu prevederile Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor).

Criteriile specifice de recrutare a candidaţilor pentru formarea soldaţilor şi gradaţilor profesionişti

  • a) să aibă vârsta între 18 ani împliniţi, la data începerii programului de instruire, şi cel mult 45 de ani împliniţi, la data finalizării programului de instruire;
  • b) să fie absolvenţi cel puţin ai primilor doi ani de studiu din învăţământul secundar superior, în condiţiile prevăzute de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
  • c) să posede permis de conducere auto valabil, categoriile B şi C – candidaţii care optează pentru arma „auto” şi/sau pentru specialităţile militare care necesită conducerea tehnicii specifice auto din arma „geniu”;
  • d) să declare în scris că, la începerea programului de instruire, renunţă la gradul dobândit anterior în calitate de militar în termen, militar angajat pe bază de contract, gradat profesionist sau gradat voluntar, ori, după caz, la gradul dobândit după parcurgerea a cel puţin un an de studii pentru formarea cadrelor militare în cadrul instituţiilor/unităţilor de învăţământ militar, în cazul în care studiile respective nu au fost finalizate;
  • e) să fie absolvenţi ai învăţământului postliceal sau universitar cu licenţă de specialitate, cu certificat/diplomă de absolvire a instituţiei de învăţământ – candidaţii care optează pentru profesia de soldat/gradat profesionist în arma „aviaţie”, specialitatea militară „însoţitor de bord – paramedic”;
  • f) îşi exprimă în scris acordul privind verificarea în vederea autorizării accesului la informaţii clasificate, potrivit legii, şi completează formularul de bază – date personale, prevăzut în anexa nr. 15 la Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Selecție riguroasă și examen medical

MApN pune un accent deosebit pe procesul de selecție, cu scopul de a alcătui o echipă militară puternică și dedicată. Criteriile esențiale includ un istoric fără pete, lipsa afilierilor la entități interzise și respectul față de normele religioase legale. De asemenea, fiecare candidat va trece printr-un examen medical detaliat.

Armata Română nu oferă doar un simplu post de muncă, ci o vocație unde se promovează disciplinei, onorului și dedicării pentru apărarea națională.

Gradele acordare soldaților și gradaților profesioniști

Soldaţii şi gradaţii profesionişti (pe scurt, SGP) constituie cel mai numeros corp de personal militar din armată, fiind destinat îndeplinirii funcţiilor de execuţie specifice luptătorilor şi specialiştilor militari, în cadrul microstructurilor de tip echipă, echipaj, post de luptă sau grupă/similare. Gradaţii profesioniști pot îndeplini şi funcţii de comandă la nivelul acestor microstructuri.

Gradele acordate SGP sunt: soldat, fruntaş, caporal.

Alături de ceilalți militari, SGP au misiunea nobilă a păstrării integrităţii şi suveranităţii statului, a apărării cetăţenilor ţării. Ei sunt primii chemaţi în orice situaţie care afectează desfăşurarea normală a vieţii (calamităţi, dezastre etc.).

Principala sursă de formare a subofiţerilor în activitate

SGP participă nemijlocit la procesul de instrucţie individuală şi colectivă din cadrul unităţilor militare, asigură exploatarea şi întreţinerea tehnicii şi armamentului din dotare şi execută paza şi apărarea obiectivelor militare.

Dezvoltarea instruirii SGP se realizează prin cursuri de perfecţionare/specializare, stagii de instruire şi acţiuni în teatrele de operaţii. Acestea asigură perfecţionarea deprinderilor de luptători şi specialişti militari, precum şi creşterea rezistenţei fizice şi psihice specifice acţiunilor militare în condiţii de efort, pentru a fi capabili să îndeplinească misiuni specifice, atât izolat, cât şi în cadrul grupurilor militare.

SGP constituie principala sursă de formare a subofiţerilor în activitate, prin absolvirea cursurilor învăţământului postliceal militar cu durata de 1 an sau a cursului de formare a subofițerilor în activitate.

Totodată, SGP pot fi selecţionaţi în vederea participării la concursurile organizate pentru admiterea în învățământul superior militar sau la cursul de formare a ofiţerilor în activitate, precum și la programele de formare a maiştrilor militari în activitate.

Cum poți fi angajat ca soldat/gradat profesionist

Chiar dacă nu ai deloc experiență militară anterioară, poți fi angajat într-o funcție de soldat/gradat profesionist dacă îndeplinești criteriile de recrutare și selecție necesare și urmezi un program de instruire cu durata de 2-5 luni, desfăşurat într-unul din centrele de instruire/unităţile de instrucţie ale categoriilor de forţe ale armatei.

  • candidaţii nu susţin examene scrise (de cunoştinţe), însă sunt ierarhizaţi pe baza punctajului obţinut în funcţie de rezultatele înregistrate la probele de selecţie, de nivelul studiilor absolvite şi de media de la bacalaureat, dar şi de distanţa la care au domiciliul faţă de unitatea militară pentru care optează;
  • repartizarea pe posturi se face computerizat, la nivel național, în funcție de punctajul obținut și opțiunile exprimate de candidat;
  • primul candidat clasat, dintre cei care au ales un anumit post, va fi repartizat în funcţia dorită, iar daca sunt mai multe funcții identice, acestea vor fi ocupate de următorii clasați.

Formarea soldaților/gradaților profesioniști

  • se realizează în centrele de instruire/unităţile de instrucţie ale categoriilor de forţe ale armatei și durează cel mult 5 luni;
  • pe timpul programului de instruire, cursanții sunt luaţi în evidenţă cu gradul de soldat profesionist;
  • programele de formare se finalizează cu acordarea certificatului de absolvire, care constituie baza confirmării în armă, și numirea în funcţia corespunzătoare pregătirii;
  • candidații care nu au efectuat stagiul militar trebuie să parcurgă și să finalizeze un program de instruire care cuprinde două module: modulul instruirii individuale, destinat formării deprinderilor individuale, și modulul perfecţionării instruirii de specialitate, axat pe pregătirea militară specifică armelor sau serviciilor şi specialităţilor militare; candidații care au efectuat anterior serviciul militar sau au activat în calitate de SGP nu vor parcurge decât al doilea modul.

Instruirea, cazarea, masa și echipamentul sunt gratuite

Reconsiderarea serviciului militar obligatoriu

În lumina situației geopolitice actuale, reintroducerea stagiului militar obligatoriu este în discuție în mai multe țări europene. Salariile modeste din domeniul militar, precum cea de 2.500 de lei pentru un recrut în România, constituie unul dintre factorii determinanți ai acestei dezbateri.

surse: MApn, Recrutare MApn

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Polițiștii din Botoșani au amendat mai multe persoane pentru că au continuat să facă propagandă electorală

Publicat

acum 35 de minute

sâmbătă, 23.11.2024

de

Publicitate

Angajații Ministerului Afacerilor Interne au preluat în pază cele 433 de secții de votare din județul Botoșani, fără incidente.

 

Cei peste 1.300 de polițiști, jandarmi, pompieri și polițiști de frontieră s-au asigurat că materialele necesare votării au ajuns în siguranță la secțiile de votare și au început misiunea de pază și protecție a acestora.

Publicitate

 

Până în acest moment la nivelul județului nostru au fost înregistrate 22 de semnalări de continuare a propagandei electorale, dintre care 11 nu s-au confirmat, cinci sunt în curs de verificare, iar în șase dintre cazuri au fost aplicate sancțiuni contravenționale cu amendă în valoare totală de 7.500 de lei.

 

Publicitate

Incidentele electorale vizau postarea pe rețelele de socializare a unor mesaje cu caracter electoral, deși acest lucru este interzis.

 

*

Publicitate

Conform art. 55 lit. t) din Legea nr. 370 din 20 septembrie 2004, pentru alegerea Președintelui României, constituie contravenții, dacă acestea nu constituie infracțiuni: „*continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia..()”*

 

Potrivit Deciziei nr. 4546/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în România, *rețelele de socializare sunt considerate spațiu public*.

 

Astfel, continuarea promovării electorale în afara perioadei permise de lege este *interzisă, inclusiv în aceste medii*, conform legislației în vigoare.

 

Efectivele Ministerului Afacerilor Interne rămân mobilizate și pe parcursul acestei nopți pentru prevenirea și gestionarea oricărui tip de incident care are legătură cu procesul electoral.

Citeste mai mult

Eveniment

Procesiune în Protopopiatul Dorohoi: Sfinții lui Dumnezeu, izvoare de tămăduire și binecuvântare

Publicat

acum o oră

sâmbătă, 23.11.2024

de

Publicitate

În perioada 1-8 decembrie, Protopopiatul Dorohoi organizează o procesiune duhovnicească deosebită, sub genericul „Sfinții lui Dumnezeu – izvoare de tămăduire și binecuvântare”. Credincioșii din zona Dorohoi și împrejurimi vor avea ocazia să se închine la moaștele Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina și ale Sfântului Cuvios Mucenic Efrem cel Nou, aduse de la Mănăstirea „Sfânta Treime” din Știubieni, Protopopiatul Săveni.

Itinerariul procesiunii:

– 01 decembrie – Catedrala Dorohoi (Cercul Misionar „Sfântul Nicolae”)

Publicitate

– 02 decembrie – Biserica „Sfântul Nicolae” Leorda (Cercul Misionar „Sfântul Spiridon”)

– 03 decembrie – Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” Dersca II (Cercul Misionar „Sf. Dumitru”)

– 04 decembrie – Biserica „Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil” Ibănești (Cercul Misionar „Sf. Arhangheli”)

Publicitate

– 05 decembrie – Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Broscăuți (Cercul Misionar „Sf. Împărați Constantin și Elena”)

– 06 decembrie – Biserica „Pogorârea Sf. Duh” Dumeni (Cercul Misionar „Pogorârea Duhului Sfânt”)

– 07 decembrie – Biserica „Sfântul Ioan” Bucecea (Cercul Misionar „Sf. Ioan Botezătorul”)

Publicitate

– 08 decembrie – Biserica „Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil” Hilișeu Horia (Cercul Misionar „Adormirea Maicii Domnului”)

Programul zilnic al procesiunii:

– Seara: Primirea Sfintelor Moaște și oficierea slujbei Vecerniei unită cu Litia.

– Dimineața: Sfânta Liturghie și Taina Sfântului Maslu săvârșite de preoții Cercului Misionar.

– Ziua: Închinare la Sfintele Moaște și citirea Acatistelor Sfinților Nectarie și Efrem cel Nou.

Procesiunea se înscrie în tematica declarată de Sfântul Sinod pentru anul 2024 – „Anul comemorativ al tuturor Sfinților Tămăduitori fără de arginți”.

Prin mijlocirea Sfinților taumaturgi, această procesiune reprezintă o oportunitate de întărire în credință, de dobândire a binecuvântării și de sporire a comuniunii între preoți, parohii și credincioși.

Citeste mai mult

Eveniment

Alegeri prezidențiale 2024: 13 candidați la funcția de președinte al României. Cine sunt și care sunt programele politice propuse

Publicat

acum 2 ore

sâmbătă, 23.11.2024

de

Publicitate

Alegeri prezidențiale 2024: 13 candidați sunt înscriși în cursa pentru funcția de președinte al României. Dintre ei, 9 sunt din partea unor partide politice, iar patru sunt candidați independenți. Românii îşi vor alege noul preşedinte al ţării, duminică, 24 noiembrie 2024. Va avea loc primul tur al alegerilor prezidenţiale, scrie alba24.ro.

Alegătorii vor primi un singur buletin de vot, iar pentru ca votul să fie luat în considerare şi să fie declarat valid, ştampila trebuie pusă o singură dată pe un singur candidat.

Prezentarea candidaților în funcţie de poziţia lor pe buletinul de vot, potrivit Mediafax.

Publicitate

Elena Lasconi – USR

Elena Lasconi are 52 de ani şi este candidatul pentru alegerile prezidenţiale din partea USR. Se află la al doilea mandat în calitate de primar al municipiului Câmpulung şi este preşedintele formaţiunii USR.

Anterior, Elena Lasconi a avut o carieră în televiziune de peste 20 de ani.

Programul politic al Elenei Lasconi:

Publicitate

 

  • Reforme administrative: reorganizarea administraţiilor locale
  • Educaţie: desfiinţarea ISJ, finanţări per elev
  • Securitate: combaterea traficului de droguri şi întărirea DNA
  • Economie: Taxe zero până la 1.200 de lei din salariul minim de 3.700 de lei, mai puţină birocraţie; combaterea sărăciei în rândul tinerilor; dreptul de redirecţionare a 50% din taxa obligatorie către un asigurator privat

George Simion – AUR

George Simion are 38 de ani şi candidează din partea partidului AUR. El a candidat independent la alegerile europarlamentare din 2019 şi în prezent este deputat şi preşedinte al formaţiunii.

Anterior, el a organizat mai multe marşuri unioniste începând cu anul 2004, în România şi Republica Moldova, iar în prezent este declarată persoană non grata de către Chişinău şi Kiev.

Publicitate

Este cunoscut pentru scandalurile în care a fost implicat în anii de pandemie, dar şi pentru cele care au avut loc în Parlament. Se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui George Simion:

Programul său politic este cunoscut sub numele de „Planul Simion”, iar printre temele abordate se numără: sănătatea, familia, agricultura, resursele naturale ale României, reducerea taxelor, încurajarea natalităţii şi tratament egal în relaţia cu statul. Cu toate acestea, iniţiativa prin care s-a remarcat cel mai mult a fost cea a oferirii de locuinţe cu 35.000 de euro plus TVA, care se pot lua prin credite pe o perioadă de 25 de ani.

Marcel Ciolacu – PSD

Marcel Ciolacu are 56 de ani şi candidează din partea Partidului Social Democrat. Acesta este preşedintele formaţiunii din 2019, după ce Viorica Dăncilă a demisionat din fruntea partidului, iar în prezent este premierul României.

Anterior, candidatul din partea PSD a fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Marcel Ciolacu:

  • Economic: salariul minim brut va fi de 1300 de euro pe lună, pensia minimă 415 euro până în 2029; menţinerea impozitului pe profit la 16% şi cel pe profit la 10%; TVA îngheţat la 19%; scăderi de taxe pentru salariile sub 5.700 de lei brut, respectiv 8.500 de lei până în 2029; 0 impozit pe venit pentru tinerii sub 26 de ani cu salariul minim
  • Infrastructură şi industrie: investiţii în educaţie, sănătate şi utilităţi publice; 2.000 de km de autostradă până în 2029; autostrăzi finanţare prin PNRR; 128 de trenuri electrice

Nicolae Ciucă – PNL

Nicolae Ciucă este candidatul Partidului Naţional Liberal şi are vârsta de 57 de ani. El a avut o carieră în armată, iar întrarea sa pe scena politică s-a produs în anul 2015, odată  cu numirea sa în calitate de şef al Statului Major al Apărării al Armatei Române. Ulterior, a fost ministrul al Apărării, senator, preşedinte PNL şi prim-ministru al ţării, iar în prezent este preşedintele Senatului României.

Se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Nicolae Ciucă:

  • Economic: creşterea salariului mediu net de la 5.000 la 7.000 de lei; spijinirea mediului de afaceri şi a antreprenorilor; stimularea antreprenoriatului rural; creşterea contribuţiei la Pilonul 2 de Pensii la 6%
  • Social-sănătate: fonduri din PNRR pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate; combaterea abandonului şcolar, extinderea programului „Masă sănătoasă” şi sporirea gradului de independenţă în mediul universitar
  • Extern: aderarea deplină a României la Schengen

Kelemen Hunor – UDMR

Kelemen Hunor candidează din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Are 57 de ani şi are şase mandate de deputat consecutive, încă din anul 2000, fiind preşedintele UDMR din 2011. A devenit profesor de filosofie în 1998 şi a lucrat şi în presă.

Kelement Hunor candidează pentru a patra oară la preşedinţia României, după ce a mai fost în cursa pentru Cotroceni în 2009, 2014 şi 2019.

Programul politic al lui Kelemen Hunor:

  • Economic: Introducerea salariului de performanţă; eliminarea taxelor de tip schimbare buletin sau extras de carte funciară; fără tarife în plus pentru colectarea selectivă; sprijinirea mamelor şi copiilor prin reducerea contribuţiilor la asigurările de sănătate
  • Social-educaţie: reducerea numărului de ore de şcoală pe săptămână pentru elevi; construirea de creşe şi locuinţe sociale

Mircea Geoană – candidat independent

Mircea Geoană are 66 de ani şi candidează independent la alegerile prezidenţiale din 2024. A avut o carieră în inginerie, diplomaţie şi politică, ascensiunea sa producându-se odată cu intrarea sa în PSD în 2001. A candidat în anul 2009 la alegerile prezidenţiale, pe care le-a pierdut la limită faţă de Traian Băsescu, iar în perioada 2019-2024 a fost secretar general adjunct la NATO.

Candidează pentru a doua oară la alegerile prezidenţiale, însă este prima dată în calitate de candidat independent.

Programul politic al lui Mircea Geoană:

  • Depolitizarea administraţiei
  • Iniţiative pentru o economie competitivă şi digitalizată
  • Educaţia şi Sănătatea – domenii prioritare
  • Consolidarea rolului internaţional al României

Ana Birchall – candidată independentă

Ana Birchall are 51 de ani şi candidează independent la alegerile prezidenţiale. Până să intre în politică, Birchall a avut o carieră de avocat în SUA. A fost ministru al Justiţiei şi ministru pentru Afaceri Europene.

  • Digitalizarea sectoarelor publice
  • Reforma aparatului politic şi a Justiţiei
  • Combaterea corupţiei
  • Legi care favorizează capitalul românesc

Alexandra Bertalan-Păcuraru – candidată ADN

Alexandra Bertalan-Păcuraru are 37 de ani şi candidează din partea Alternativei pentru Demnitate Naţională (ADN).

Ea are o carieră în domeniul jurnalismului, fiind fiica omului de afaceri Maricel Păcuraru, proprietarul Realitatea Plus. Anterior, ea nu a mai deţinut o funcţie politică şi se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al Alexandrei-Bertalan Păcuraru:

  • Economic: pensii şi salarii aduse la nivelul UE; investitorii să fie scutiţi 5 ani de impozitul pe profit, care se să se ducă în investiţiile în cercetare
  • Educaţie şi cultură: reintroducerea disciplinei în şcoli, componentă patriotică în şcoli şi accent pe cultura naţională
  • Industrie: reindustrializare, exploatarea resurselor naturale, redeschiderea de mine
  • Politic şi Justiţie: depolitizarea instituţiilor statului, reformarea Justiţiei

Sebastian Popescu – candidat PNR

Sebastian Popescu are 42 de ani şi candidează din partea Partidullui Noua Românie (PNR). Acesta este preşedintele formaţiunii începând cu anul 2015 şi se află la a doua sa candidatură pentru alegerile prezidenţiale, după ce prima dată a fost în cursa pentru Cotroceni în 2019.

Programul politic al lui Sebastian Popescu:

  • Reforme: modernizarea sistemului medical şi accesibilitatea lui indiferent de poziţia socială; programă şcolară adaptată noilor vremuri şi creşterea fondurilor pentru Educaţie; sprijinirea tinerilor antreprenori şi joburi bine plătite; oprirea tăierilor ilegale a pădurilor
  • Ce îşi propune ca obiective: unirea Republicii Moldova cu România; recuperarea tezaurului românesc; îmbunătăţirea sistemului de justiţie; susţinerea Armatei

Călin Georgescu – candidat independent

Călin Georgescu are 62 de ani şi candidează independent în cursa pentru fotoliul de la Cotroceni. El are o activitate politică încă dinainte de anii 2000, iar în 2020 a fost propunerea AUR pentru funcţia de premier. Se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Călin Georgescu:

  • Economic: reducerea dependenţei de importuri, sprijinirea fermierilor, sporirea producţiei interne de alimente şi energie; facilităţi fiscale pentru producătorii români
  • Social: sprijinirea micilor producători; locuri de muncă în agricultură

Cristian Diaconescu – candidat independent

Cristian Diaconescu are 65 de ani şi este un alt candidat independent la alegerile prezidenţiale din 2024. Are o carieră politică lungă, făcând parte din mai multe formaţiuni politice de-a lungul timpului. A avut şi o carieră diplomatică solidă în MAE şi este unul dintre fondatorii Partidului Mişcarea Populară (PMP). Este prima sa candidatură în cursa pentru Cotroceni.

Programul politic al lui Cristian Diaconescu:

  • Modernizarea statului
  • Transparentizarea proceselor birocratice
  • Parteneriate strategice cu Turcia şi Polonia
  • Obţinerea independenţei energetice
  • Combarea ratei de şomaj în rândul tinerilor şi consolidarea relaţiei dintre mediul universitar şi piaţa muncii

Cristian Terheş – candidat PNCR

Cristian Terheş are 45 de ani şi candidează din partea Partidului Naţional Conservator Român. A fost membru al mai multor partide politice într-un timp scurt, printre care şi PSD şi AUR. În prezent, el se află la al doilea mandat de europarlamentar. Mai multe informaţii despre activitatea sa profesională nu sunt cunoscute, întrucât CV-ul său nu este public, aşa cum îi cere statutul de europarlamentar.

Programul politic al lui Cristian Terheş:

  • Finalizarea procesului de aderare deplină a României la Spaţiul Schengen
  • O imagine mai bună a ţării în relaţiile externe

Silviu Predoiu – candidat PLAN

Silviu Predoiu are 66 de ani şi este candidatul Partidului Liga Acţiunii Naţionale (PLAN). Activitatea profesională a acestuia a fost în SIE, iar din această cauză, multe informaţii din biografia sa lipsesc. El este preşedintele PLAN şi se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Silviu Predoiu:

  • Reorganizarea administrativ-teritorială a României
  • Menţinerea alocării a minim 2% din PIB pentru apărare
  • Exploatarea resurselor naturale (petrol, gaze naturale)
  • Economic: reduceri de taxe ale salariilor; creşterea veniturilor bugetare

Pe buletinul de vot vor fi 14 candidaţi, incluzându-l pe Ludovic Orban – candidat din partea partidului Forţa Dreptei. Cu toate acestea, el a anunţat pe 18 noiembrie că se retrage din cursa pentru Cotroceni şi că o va susţine pe candidata USR, Elena Lasconi.

Preşedintele României împarte puterea executivă cu Guvernul.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Ciprian Manolache: „PSD e singurul partid care are programe pentru pregătirea forței de muncă înalt calificată pentru industriile competitive”

Publicat

acum 8 ore

sâmbătă, 23.11.2024

de

Publicitate

Ciprian Manolache, inspector scolar general adjunct și profesor de limba și literatura română la Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga” din Botoșani, candidat PSD pentru Camera Deputaților, a anunțat astăzi principalele măsuri din programul de guvernare privind pregătirea forței de muncă înalt calificată pentru industriile competitive.

„Deficitul de forță de muncă specializată din județul nostru și din toată țara își poate găsi rezolvarea prin extinderea rapidă a învățământului dual. Avem cadrul legal major, avem și finanțarea necesară! În urma insistențelor PSD, în noua Lege a Educației, s-a reintrodus învățământul dual pentru elevii care vor să învețe o meserie. Iar, prin PNRR, sunt asigurate 338 de milioane de euro pentru înființarea de Consorții regionale pentru învățământ dual! Obiectivul asumat este ca 40% dintre elevi să fie înscriși pe o rută duală, în anul școlar 2025-2026”, a declarat Ciprian Manolache.

Măsurile prin care PSD dorește să crească numărul elevilor ce vor să învețe o meserie și să-și găsească un loc de muncă bine plătit, încă din școală, sunt cuprinse în Programul de guvernare:

Publicitate
  • Extinderea Programului privind învățământul dual, profesional și tehnic în toate municipiile din România și dotarea cu echipamente și tehnologie a școlilor profesionale. Obiectivul este creșterea de 5 ori a numărului de elevi din învățământul dual în următorii 5 ani, respectiv 100.000 de elevi încadrați în această formă de învățământ.
  • Dezvoltarea competențelor în știință, tehnologie, inginerie și matematică prin formarea cadrelor didactice, creșterea accesului la resurse educaționale, amenajarea de laboratoare, achiziția de echipamente și realizarea de parteneriate între companii de tehnologie și unități de învățământ.
  • Programul „România Profesională”, care înseamnă acordarea de vouchere, cu o valoare între 100 și 800 de euro, direct persoanelor interesate în calificarea sau recalificarea în domeniile de importanță ridicată pentru economie.
  • Acordarea de vouchere de formare profesională angajaților, în valoare de 500-800 de euro și scheme de ajutor de stat pentru mobilitatea forței de muncă, prin construcția de locuințe de serviciu și compensarea cheltuielilor cu forța de muncă.

„PSD a devenit promotorul învățământului dual, tehnic și profesional și va continua în următorii patru ani, dacă va ajunge la guvernare. Adecvarea sistemului de educație la piața muncii, prin dezvoltarea învățământului dual, profesional și tehnic, precum și prin programe de ucenicie reprezintă unul dintre obiectivele principale ale PSD, prin care se dorește atragerea tinerilor, în scopul specializării într-o meserie, astfel íncât aceştia să lucreze aici, acasă, fără a mai fi nevoiți să plece în străinătate”, a subliniat candidatul PSD Botoșani.

 

Programul de guvernare cu toate măsurile în domeniul educației poate fi accesat pe pagina psdbotosani.ro la secțiunea  chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.psd.ro/wp-content/uploads/2024/10/Program_Guvernare_PSD_2025_2028.pdf

Publicitate

 

CMF11240017

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending