Connect with us

Eveniment

România caută ostași! Oferta de posturi a fost extinsă. Condiții de recrutare și criterii de eligibilitate

Publicat

Publicitate

Înscrierea se poate face până la data de 29 septembrie 2023, iar termenul final de întocmire a dosarelor de candidat este 2 octombrie 2023, potrivit MApN.

Ministerul Apărării Naționale a anunțat că prelungește până în septembrie activitățile de recrutare a tinerilor, băieți și fete, pentru posturile de soldați și gradați profesioniști, în limita locurilor rămase neîncadrate, relatează alba24.ro.

Informații referitoare la oferta profesională, condițiile de recrutare, selecție și de repartiție sunt furnizate de către personalul recrutor din unitățile militare şi personalul birourilor informare-recrutare din judeţele sau sectoarele Municipiului Bucureşti în care candidaţii îşi au domiciliu.

Au fost scoase la concurs 4159 de posturi în 34 de județe și în Municipiul București.

Lista cu posturile pe județe și unități militare poate fi consultată la birourile informare-recrutare din cadrul centrelor militare.

AICI lista centre militare din țară.

Publicitate

Recrutare și criterii de eligibilitate

Armata Română deschide porțile pentru cei interesați să se alăture forțelor sale, indiferent de gen. Data limită de depunere a dosarelor la centrele militare este stabilită pentru 29 septembrie 2023, cu finalizarea dosarelor până pe 2 octombrie 2023.

Candidații interesați trebuie să îndeplinească mai multe condiții. Printre acestea se numără cetățenia română, un domiciliu stabil în țară și vârsta cuprinsă între 18 și 45 de ani. Mai multe informații pot fi accesate la birourile de informare și recrutare ale armatei.

Condiţiile şi criteriile generale de recrutare

Toţi candidaţii, indiferent de categoria de personal sau de programul de formare pentru care optează, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii şi criterii de recrutare:

  • a) să aibă cetăţenie română şi domiciliul în România de cel puţin 6 luni, la data începerii anului de învăţământ/cursului/programului de formare;
  • b) să nu fi fost condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de corupţie, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care l-ar face incompatibil cu exercitarea profesiei de militar în activitate ori pentru a urma cursurile unei unităţi de învăţământ liceal militar, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea faptei;
  • c) să nu facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice, iar dacă este membru, să se angajeze în scris că după admiterea în unitatea/instituţia de învăţământ militar sau în programul de formare/instruire va renunţa la această calitate;
  • d) să nu facă parte din organizaţii interzise de legislaţia română şi să nu fie membru al unor organizaţii incompatibile cu regulile, activităţile şi atribuţiile specifice profesiei militare;
  • e) să nu aparţină unor culte sau asociaţii/grupări religioase care contravin normelor de păstrare a ordinii publice, care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei militare;
  • f) să nu fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizaţii sau asociaţii comerciale, cu excepţia celor prevăzute de lege, iar dacă se află în una dintre aceste situaţii, să se angajeze în scris că după admiterea în unitatea/instituţia de învăţământ militar sau la cursul de formare ori la programul de instruire va renunţa la această calitate;
  • g) să fie declarat „Apt” la evaluările/examinările organizate de către centrele zonale de selecţie şi orientare sau colegiile naţionale militare şi, după caz, de către structurile desemnate;
  • h) să fie declarat „Apt” în urma examinării medicale efectuate la unităţile sanitare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale;
  • i) pentru candidate – să declare în scris că îşi asumă toate riscurile, în situaţia în care pe parcursul susţinerii probelor de selecţie se află în stare de graviditate/maternitate;
  • j) îşi exprimă acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal, în conformitate cu prevederile Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor).

Criteriile specifice de recrutare a candidaţilor pentru formarea soldaţilor şi gradaţilor profesionişti

  • a) să aibă vârsta între 18 ani împliniţi, la data începerii programului de instruire, şi cel mult 45 de ani împliniţi, la data finalizării programului de instruire;
  • b) să fie absolvenţi cel puţin ai primilor doi ani de studiu din învăţământul secundar superior, în condiţiile prevăzute de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
  • c) să posede permis de conducere auto valabil, categoriile B şi C – candidaţii care optează pentru arma „auto” şi/sau pentru specialităţile militare care necesită conducerea tehnicii specifice auto din arma „geniu”;
  • d) să declare în scris că, la începerea programului de instruire, renunţă la gradul dobândit anterior în calitate de militar în termen, militar angajat pe bază de contract, gradat profesionist sau gradat voluntar, ori, după caz, la gradul dobândit după parcurgerea a cel puţin un an de studii pentru formarea cadrelor militare în cadrul instituţiilor/unităţilor de învăţământ militar, în cazul în care studiile respective nu au fost finalizate;
  • e) să fie absolvenţi ai învăţământului postliceal sau universitar cu licenţă de specialitate, cu certificat/diplomă de absolvire a instituţiei de învăţământ – candidaţii care optează pentru profesia de soldat/gradat profesionist în arma „aviaţie”, specialitatea militară „însoţitor de bord – paramedic”;
  • f) îşi exprimă în scris acordul privind verificarea în vederea autorizării accesului la informaţii clasificate, potrivit legii, şi completează formularul de bază – date personale, prevăzut în anexa nr. 15 la Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Selecție riguroasă și examen medical

MApN pune un accent deosebit pe procesul de selecție, cu scopul de a alcătui o echipă militară puternică și dedicată. Criteriile esențiale includ un istoric fără pete, lipsa afilierilor la entități interzise și respectul față de normele religioase legale. De asemenea, fiecare candidat va trece printr-un examen medical detaliat.

Armata Română nu oferă doar un simplu post de muncă, ci o vocație unde se promovează disciplinei, onorului și dedicării pentru apărarea națională.

Gradele acordare soldaților și gradaților profesioniști

Soldaţii şi gradaţii profesionişti (pe scurt, SGP) constituie cel mai numeros corp de personal militar din armată, fiind destinat îndeplinirii funcţiilor de execuţie specifice luptătorilor şi specialiştilor militari, în cadrul microstructurilor de tip echipă, echipaj, post de luptă sau grupă/similare. Gradaţii profesioniști pot îndeplini şi funcţii de comandă la nivelul acestor microstructuri.

Gradele acordate SGP sunt: soldat, fruntaş, caporal.

Alături de ceilalți militari, SGP au misiunea nobilă a păstrării integrităţii şi suveranităţii statului, a apărării cetăţenilor ţării. Ei sunt primii chemaţi în orice situaţie care afectează desfăşurarea normală a vieţii (calamităţi, dezastre etc.).

Principala sursă de formare a subofiţerilor în activitate

SGP participă nemijlocit la procesul de instrucţie individuală şi colectivă din cadrul unităţilor militare, asigură exploatarea şi întreţinerea tehnicii şi armamentului din dotare şi execută paza şi apărarea obiectivelor militare.

Dezvoltarea instruirii SGP se realizează prin cursuri de perfecţionare/specializare, stagii de instruire şi acţiuni în teatrele de operaţii. Acestea asigură perfecţionarea deprinderilor de luptători şi specialişti militari, precum şi creşterea rezistenţei fizice şi psihice specifice acţiunilor militare în condiţii de efort, pentru a fi capabili să îndeplinească misiuni specifice, atât izolat, cât şi în cadrul grupurilor militare.

SGP constituie principala sursă de formare a subofiţerilor în activitate, prin absolvirea cursurilor învăţământului postliceal militar cu durata de 1 an sau a cursului de formare a subofițerilor în activitate.

Totodată, SGP pot fi selecţionaţi în vederea participării la concursurile organizate pentru admiterea în învățământul superior militar sau la cursul de formare a ofiţerilor în activitate, precum și la programele de formare a maiştrilor militari în activitate.

Cum poți fi angajat ca soldat/gradat profesionist

Chiar dacă nu ai deloc experiență militară anterioară, poți fi angajat într-o funcție de soldat/gradat profesionist dacă îndeplinești criteriile de recrutare și selecție necesare și urmezi un program de instruire cu durata de 2-5 luni, desfăşurat într-unul din centrele de instruire/unităţile de instrucţie ale categoriilor de forţe ale armatei.

  • candidaţii nu susţin examene scrise (de cunoştinţe), însă sunt ierarhizaţi pe baza punctajului obţinut în funcţie de rezultatele înregistrate la probele de selecţie, de nivelul studiilor absolvite şi de media de la bacalaureat, dar şi de distanţa la care au domiciliul faţă de unitatea militară pentru care optează;
  • repartizarea pe posturi se face computerizat, la nivel național, în funcție de punctajul obținut și opțiunile exprimate de candidat;
  • primul candidat clasat, dintre cei care au ales un anumit post, va fi repartizat în funcţia dorită, iar daca sunt mai multe funcții identice, acestea vor fi ocupate de următorii clasați.

Formarea soldaților/gradaților profesioniști

  • se realizează în centrele de instruire/unităţile de instrucţie ale categoriilor de forţe ale armatei și durează cel mult 5 luni;
  • pe timpul programului de instruire, cursanții sunt luaţi în evidenţă cu gradul de soldat profesionist;
  • programele de formare se finalizează cu acordarea certificatului de absolvire, care constituie baza confirmării în armă, și numirea în funcţia corespunzătoare pregătirii;
  • candidații care nu au efectuat stagiul militar trebuie să parcurgă și să finalizeze un program de instruire care cuprinde două module: modulul instruirii individuale, destinat formării deprinderilor individuale, și modulul perfecţionării instruirii de specialitate, axat pe pregătirea militară specifică armelor sau serviciilor şi specialităţilor militare; candidații care au efectuat anterior serviciul militar sau au activat în calitate de SGP nu vor parcurge decât al doilea modul.

Instruirea, cazarea, masa și echipamentul sunt gratuite

Reconsiderarea serviciului militar obligatoriu

În lumina situației geopolitice actuale, reintroducerea stagiului militar obligatoriu este în discuție în mai multe țări europene. Salariile modeste din domeniul militar, precum cea de 2.500 de lei pentru un recrut în România, constituie unul dintre factorii determinanți ai acestei dezbateri.

surse: MApn, Recrutare MApn

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Lucrări de pietruire realizate în funcție de condițiile meteorologice, la Vorona

Publicat

Publicitate

Ca urmare a numeroaselor solicitări venite din partea cetățenilor, administrația locală din Comuna Vorona a demarat în aceste zile lucrări de întreținere și pietruire a drumurilor sătești, cu scopul de a îmbunătăți condițiile de trafic și de a asigura accesul în siguranță către gospodării.

Reprezentanții Primăriei precizează că intervențiile sunt realizate etapizat, în funcție de priorități și de condițiile meteorologice, astfel încât lucrările să fie eficiente și durabile.

Condițiile meteo, factor decisiv în execuția lucrărilor

Autoritățile locale atrag atenția asupra unor aspecte tehnice importante privind pietruirea drumurilor în perioadele ploioase sau cu umiditate ridicată:

  • Sol instabil în condiții de ploaie: atunci când pietrișul este așternut pe un teren îmbibat cu apă, stratul de bază devine moale, iar materialul se poate afunda în noroi, fără a forma o fundație solidă și rezistentă.

  • Probleme de drenaj: aplicarea pietrișului pe teren umed poate afecta scurgerea naturală a apei, favorizând apariția denivelărilor și a gropilor într-un timp scurt.

  • Intervenții în condiții optime: lucrările pot fi realizate și în condiții de umiditate redusă sau ploi ușoare, însă doar acolo unde există deja un strat de fundație stabil, bine compactat anterior.

    Publicitate

Potrivit administrației locale, scopul este ca fiecare intervenție să aibă un rezultat durabil, evitând risipa de materiale și costuri suplimentare pentru reparații ulterioare.

Apel la înțelegere din partea cetățenilor

Primăria face apel la răbdare și înțelegere din partea locuitorilor, subliniind că echipele vor interveni ori de câte ori este nevoie, în funcție de evoluția vremii și de starea drumurilor.

„Ne dorim să oferim condiții cât mai bune de circulație pentru toți cetățenii comunei. Intervențiile vor continua pe măsură ce vremea va permite desfășurarea lucrărilor în condiții optime”, au transmis reprezentanții administrației locale.

Citeste mai mult

Eveniment

Cât este salariul mediu net în România. A crescut dar nu a putut ține pasul cu inflația

Publicat

Publicitate

Cât este salariul mediu net în România: Acest indicator a ajuns la finalul anului trecut la 5.914 lei. A crescut față de anul precedent, dar nu a reușit să țină pasul cu inflația. 

Câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 299 lei, adică +5,3% față de luna noiembrie 2025, arată datele Institutului Național de Statistică, citate de Economedia.

La o rată a inflației de 9.7%, românii care încasează un salariu mediu au pierdut 4,8% din puterea de cumpărare  4,8%.

În luna decembrie 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 9.868 lei, cu 497 lei (+5,3%) mai mare decât cel înregistrat în luna noiembrie 2025.

Câştigul salarial mediu net a fost 5.914 lei, în creştere cu 299 lei (+5,3%) față de luna noiembrie 2025.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (13012 lei) și în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (12588 lei).

Publicitate

Cele mai mici salarii sunt cele ale oamenilor care lucrează în hoteluri şi restaurante (3557 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3581 lei).

     

Citeste mai mult

Eveniment

Prima lună în care profesorii cu salarii mai mari de 6.000 de lei nu mai iau indemnizația de hrană

Publicat

Publicitate

Prima lună în care profesorii cu salarii mai mari de 6.000 de lei nu mai iau indemnizația de hrană: vineri, 13 februarie, se dau salariile în învățământ. 

De regulă, aceștia iau salariile în ziua de 14 a lunii, doar că 14 februarie pică sâmbăta, așa că vineri, 13 februarie, este zi de salariu, scrie Edupedu.ro.

Este prima lună în care doar profesorii și angajații din învățământ cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici, mai primesc indemnizație de hrană.

Reglementarea apare într-un ordin publicat în Monitorul Oficial în 6 februarie 2026.

Prevederea se pune în aplicare începând cu plata drepturilor salariale aferente lunii ianuarie 2026, adică începând cu salariile pe care le primesc profesorii în luna februarie.

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Premierul Ilie Bolojan: Recesiunea tehnică este prețul tranziției către o economie solidă, nu o criză

Publicat

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan transmite că recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat al tranziției către o economie solidă.

România nu traversează ‘o criză’, ci o perioadă de corecție economică ‘necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică’, a scris prim-ministrul, vineri, pe Facebook.

Precizările vin în contextul în care, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul intern brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025. Acesta este al doilea trimestru consecutiv de scădere.

‘Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară. Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe’, transmite Bolojan.

El analizează comparativ anii 2024 și 2025, menționând că în 2024 a existat un deficit bugetar ‘ridicat’, de aproape 8-9% din PIB. De asemenea, s-a înregistrat un deficit extern ‘semnificativ’, de 8,2% din PIB, dar cu o creștere economică reală ‘modestă’, sub 1%.

Publicitate

‘În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de 0,4% în primele două trimestre ale anului. De ce? Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei’, explică Bolojan.

Potrivit acestuia, în anul 2024 consumul puternic a venit din ‘tot mai multe’ importuri, iar inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic.

‘Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau’, adaugă premierul.

În schimb, în iulie 2025, contextul s-a schimbat ‘fundamental’, deoarece a început redresarea, precizează Bolojan.

‘Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%’, scrie premierul.

Astfel, în 2024 a existat un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025 s-au luat măsuri de disciplină fiscală, dar s-a înregistrat o creștere similară, ‘susținută de investiții reale și factori structurali’, precizează premierul.

‘Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați. Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung’, se mai arată în postare. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending