Publicitate

Gălăgie la bloc: legislația actuală prevede reguli privind respectarea orelor de liniște în blocurile de apartamente, dar și sancțiuni pentru vecinii care fac zgomot și îi deranjează pe ceilalți. Mai mult, sunt prevăzute și situații în care astfel de fapte sunt considerate infracțiuni, scrie alba24.ro.

Ordinea și liniștea publică sunt reglementate de Legea nr. 61/1991. Aceasta care stabilește sancțiuni pentru încălcarea normelor de conviețuire socială și a ordinii publice, scrie alba24.ro. Actul normativ prevede intervale orare în care trebuie respectat un nivel de zgomot redus.

Orele de liniște sunt în intervalul 22.00-8.00, respectiv 13.00-14:00.

Publicitate

Dacă se produce zgomot peste limitele admise, locatarii pot apela la autorități competente (de exemplu, poliția locală).

Gălăgie la bloc: tulburarea liniștii locatarilor – când este considerată contravenție
Legea prevede situațiile în care se pot aplica amenzi, pentru contravenții de încălcarea liniștii și ordinii publice, potrivit daos.legal.

Acestea sunt:

Publicitate

• tulburarea, fără drept, a liniştii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă
• tulburarea liniştii locatarilor între orele 22.00-8.00 şi 13.00-14.00 de către orice persoană, în locuinţele persoanelor fizice sau în oricare alt loc din imobile cu destinaţia de locuinţe ori situat în imediată vecinătate a acestora, prin:producerea de zgomote, larmă, folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare în localurile sau în sediile persoanelor juridice
• organizarea de petreceri cu caracter privat şi utilizarea de aparatură muzicală la intensitate de natură a tulbura liniştea locuitorilor, în corturi, alte amenajări sau în spaţiu neacoperit, situate în perimetrul apropiat imobilelor cu destinaţia de locuinţe sau cu caracter social, în mediul urban

Gălăgie la bloc: tulburarea liniștii locatarilor. Amenzi

Amenzile sunt între 100 și 6000 lei, în funcție de gravitatea faptei.

Pot fi impuse sancțiuni complementare, cum ar fi suspendarea sau retragerea autorizației de funcționare pentru anumite unități, aplicarea de sancțiuni persoanelor juridice implicate și confiscarea bunurilor folosite în comiterea contravențiilor.

Publicitate

Dacă contravenția se repetă într-un interval de 24 de ore, se vor aplica sancțiuni majorate:

între 500 lei și 1500 lei amendă sau prestare 50-100 ore de activități în folosul comunității pentru tulburarea liniștii publice prin strigăte, alarme, alte zgomote deranjante

între 2000 lei și 3000 lei amendă sau prestare 70-120 ore de activități în folosul comunității pentru tulburarea liniștii locatarilor între orele 22.00-8.00 și 13.00-14.00 prin zgomote, muzică dată tare, larmă

între 3000 lei și 6000 lei amendă sau prestare 100-150 ore de activități în folosul comunității pentru organizarea de petreceri private în corturi și alte tipuri de amenajări, în exterior, în apropierea imobilelor de locuințe și cu caracter social, fără autorizație și drept.

Procesul-verbal de constatare a contravenției se poate ataca în instanță în termen de 15 zile de la comunicare. Taxa judiciară de timbru este de 20 de lei.

Gălăgie la bloc: tulburarea liniștii locatarilor. Când este considerată infracțiune

Fapta persoanei care, în spațiul public, prin acte de amenințare sau prin atingeri grave aduse demnității persoanelor, provoacă perturbarea ordinii și liniștii publice (art. 371 Cod Penal) se consideră infracțiune.

Pedeapsa este închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

Gălăgie la bloc: legislația actuală prevede reguli privind respectarea orelor de liniște în blocurile de apartamente, dar și sancțiuni pentru vecinii care fac zgomot și îi deranjează pe ceilalți. Mai mult, sunt prevăzute și situații în care astfel de fapte sunt considerate infracțiuni.

Ordinea și liniștea publică sunt reglementate de Legea nr. 61/1991. Aceasta care stabilește sancțiuni pentru încălcarea normelor de conviețuire socială și a ordinii publice.

Actul normativ prevede intervale orare în care trebuie respectat un nivel de zgomot redus.

Orele de liniște sunt în intervalul 22.00-8.00, respectiv 13.00-14:00.

Dacă se produce zgomot peste limitele admise, locatarii pot apela la autorități competente (de exemplu, poliția locală).

Gălăgie la bloc: tulburarea liniștii locatarilor. Când este considerată infracțiune
Fapta persoanei care, în spațiul public, prin acte de amenințare sau prin atingeri grave aduse demnității persoanelor, provoacă perturbarea ordinii și liniștii publice (art. 371 Cod Penal) se consideră infracțiune.

Pedeapsa este închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

Cu închisoare de la 1 la 5 ani se va pedepsi fapta persoanei care, în spațiul public, prin acte de violență îndreptate împotriva persoanelor sau bunurilor, cauzează tulburarea ordinii și liniștii publice.

Dacă persoana are asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanță sau un animal ce prezintă potențial de a pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor, pedeapsa se majorează cu o treime.

Publicitate

Astăzi, 20 noiembrie, candidații la Parlamentul României din partea echipei PNL Botoșani invită mai mai mulți candidați PSD la dezbateri publice. Mesajele fiind publicate pe rețelele de socializare ale candidaților.

Echipa lui Valeriu Iftime propune dezbateri deschise, la orice post de televiziune convenabil candidaților PSD, scopul lor fiind cel de a vorbi deschis despre problemele județului Botoșani. În mesajele publicate de aceștia deja sunt enunțate câte un va dintre subiectele dezbaterilor: problema apei și stadiul lucrărilor în compania dată, spitalul Mavromati și cel de Maternitate, dar și planul inexistent al PSD-ului pentru dezvoltarea județului Botoșani.

Doina Federovici și Marius Budăi au fost invitați la dezbatere de către Ovidiu Jitaru, candidat la Senat în Parlamentul României din partea PNL: „Botoșănenii au dreptul să știe care este stadiul lucrărilor făcute la compania de apă. [..] Dacă domnul Budăi vrea să participe, de asemenea îl invit și pe dumnealui.”

Publicitate

Doamna Federovici, ex-președintă a Consiliului Județean Botoșani, este invitată și de către Luciana Buliga și Alexandru Dumitriu, candidați la Camera Deputaților în Partidul României din partea PNL. Fiind farmaciști, ambii candidați își doresc să discute despre problemele sistemului de sănătate, iar subiectul va fi starea în care se află Spitalul Mavromati și cel de Maternitate din Botoșani. „Aș vrea să o invităm pe doamna Federovici Doina la o dezbatere publică în care să lămurim pentru totdeauna problemele și cum s-a ajuns în acest hal la Botoșani!” – declară Luciana Buliga, candidată PNL la Camera Deputaților.

Pe lista candidaților invitați la dezbatere se numără și Mircea Magdalena. Avocata Ionela Aiftincă, candidat la Senat în Parlamentul României pe listele PNL Botoșani, îl provoacă pe Magdalena să se prezinte singur la dezbatere, la orice televiziune publică îi este dumnealui pe plac: „Văd că dumneavoastră veniți însoțit la emisiuni cu ajutoare, ajutat de inculpatul Cosmin Andrei care răspunde în numele dumneavoastră. Dumneavoastră sunteți candidatul, haideți, curaj!”.

Candidații PNL au un mesaj comun în toate invitațiile: botoșănenii trebuie să-și cunoască candidații, acesta este dreptul lor fundamental. Totodată botoșănenii trebuie informați despre cauzele care au făcut ca județul Botoșani să ajungă în starea actuală de subdezvoltare, dar și să afle ce pot face candidații PSD pentru Botoșani din moment ce în ultimii ani la conducerea acestui județ s-au aflat anume ei – actualii candidați doamna Federovici, domnul Budăi și domnul Magdalena.

Publicitate

În urma acestor apeluri publice, se așteaptă răspunsul la invitații din partea candidaților PSD: Doina Federovici, Marius Budăi și Mircea Magdalena.

Publicitate

Primăriile din oraşul Bucecea şi comuna Vârfu Câmpului din judeţul Botoşani sunt vizate de percheziţiile din cursul dimineţii de miercuri efectuate de poliţiştii de frontieră din cadrul Direcţiei de Prevenire şi Combatere a Migraţiei Ilegale şi a Infracţionalităţii Transfrontaliere al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi ai inspectoratelor teritoriale ale poliţiei de frontieră Iaşi şi Sighetu Marmaţiei, în dosarul documentelor de identitate pentru cetăţeni moldoveni, ucraineni şi ruşi.

De asemenea, zeci de locuinţe din Bucecea şi Vârfu Câmpului sunt percheziţionate.

Ancheta, care se derulează sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sunt realizate într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită şi fals informatic de către funcţionari publici de pe raza judeţului Botoşani, precum şi cu privire la săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Publicitate

Ancheta vizează destructurarea unei reţele care, prin intermediul unor funcţionari publici din două servicii de evidenţă a populaţiei din cadrul unor primării, a obţinut documente de identitate româneşti neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă.

În mod concret, beneficiarii au obţinut cărţi de identitate, cu stabilirea domiciliului la imobile care aparţineau unor cetăţeni români care au decedat, iar partajul succesoral nu a fost efectuat, care sunt netrasportabili sau plecaţi în străinătate, fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declaraţiilor de luare în spaţiu şi implicit fără prezenţa lor în faţa funcţionarului de la Serviciul de evidenţă al persoanelor din cadrul primăriilor.

Astfel, în comuna Vârfu Câmpului din judeţul Botoşani figurează aproximativ 10.000 de cetăţeni originari din Ucraina, Republica Moldova şi Federaţia Rusă, majoritatea având domiciliul la diferite adrese, fără acordul prealabil al proprietarilor, sau în baza unor declaraţii de luare în spaţiu neconforme cu realitatea, prin contrafacerea semnăturii proprietarilor sau a unor adeverinţe emise de reprezentanţi ai primăriei, în care a fost consemnat în mod nereal dreptul de proprietate.

Publicitate

Sumele de bani plătite pentru obţinerea unei cărţi de identitate româneşti ar fi fost cuprinse între 350-400 de euro şi variau în funcţie de serviciile oferite de către intermediar.

Percheziţiile au loc şi în judeţul Suceava şi în municipiul Bucureşti.

AGERPRES

Publicitate

Publicitate

În perioada ianuarie-octombrie 2024, au fost integrate pe piața muncii datorită măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă implementate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani un număr total de 3.332 persoane.

Din totalul persoanelor ocupate până la data de 31 octombrie 2024, 1.564 au peste 45 de ani,    457 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 142  au între 30 și 35 de ani, 314 au între 25 și  30 de ani, iar 855 sunt tineri sub 25 de ani. Din totalul persoanelor ocupate, 1.169 sunt tineri NEETs.

Numărul femeilor încadrate este de 1.469, iar al bărbaţilor de 1.863, ponderea acestora în totalul persoanelor încadrate fiind de 44,08 %, respectiv de 55,92%.

Publicitate

În funcţie de rezidenţă, 1.481 persoane angajate în perioada de referinţă provin din mediul urban, iar 1.851 persoane sunt din mediul rural.

Nivelul  de  pregătire  al  persoanelor  pentru  care  a  fost identificat un loc de muncă arată că cele mai multe au studii liceale (1.271), profesionale (812), gimnaziale (826),  postliceale (69) iar (239) fiind cu studii universitare. Din totalul persoanelor încadrate prin intermediul AJOFM Botoșani la data de 31.10.2024,  un număr de 838 persoane fac  parte  din  categoria  celor    greu şi foarte greu           ocupabile .

Precizăm că încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele AJOFM Botoşani.

Publicitate

În perioada de referință, numărul persoanelor care au beneficiat de asistenţă pentru înregistrarea în evidenţă ca persoane în căutare de loc de muncă, în vederea asigurării protecţiei sociale privind acordarea indemnizaţiei de şomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de 12.204 persoane.