O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

POETUL „TRIBULUI”  SULIŢA

Se întâmplă adesea ca hotărându-te să scrii despre unii poeţi treci imediat la operă.  La Vlad Scutelnicu nu poţi s-o faci fără, ca mai întâi,  să nu-i  admiri  arta de a se lăsa subjugat de realitate, de a se transforma în robul unui control raţional cu treceri destul de dese în autocontrol exacerbat. Eu sunt convins că are o strategie deliberată în acest sens, o alcătuire de gesturi echilibrate, de compromisuri chiar, şi asta dintr-o frică de a nu transforma Eul în Supraeu şi a-şi neglija Sinele. Calmul său creator, rezultat al unei acceptări de sine, te face să crezi că nu va căuta niciodată un răspuns la o veche întrebarea a grecilor: „totuşi, de unde începe măreţia?”  Fiindcă e clar, conştiinţa poetică a lui Vlad Scutelnicu nu este una egotică, nici mistică, ci una înţeleaptă, regăsită într-o permanentă observare detaşată a înconjurului: „? ce e pasăre şi ce e vis într-un zbor // pe strada mea fiecare pasăre şi fiecare / câine îşi are locul său în arbori / ori în apartamente în aer ori pe pământ / sau în apă ? de ce nu / nu zboară la comandă nici nu latră doar / îşi caută drumul // la fel, oamenii / – aici dă-mi voie să fac introducerea / şi pentru tine şi pentru mine – / au locul lor / nu zboară nu trag la rădăcina copacului / dar îşi duc esenţele mai departe / zilnic negrăbiţi poate doar mai obosiţi / astăzi decât ieri / poate mai fericiţi astăzi decât mâine / am spus: poate / poate mai realişti mâine decât astăzi // …ieri azi mâine / ?unde vezi tu zborul în această ecuaţie… // ?ştii ce cred eu apropo de ce nu au oamenii aripi / cred că / le lipseşte elanul nenăscut al păsării / ea nu are rău de înălţime” („de ce nu au oamenii aripi”).

Antropologul Vintilă Mihăilescu reia într-un eseu de-al său un punct de vedere al etnologului francez Andre-Georges Haudricourt: „Orice obiect, dacă îl studiaţi corect, atrage după sine întreaga societate”. La acest citat m-am gândit când am finalizat lectura  ultimului volum al lui Vlad Scutelnicu „departe de lume în mijlocul lumii” (33 poeme noi, ilustraţii de Elleny Pendefunda, Editura „Contact internaţional”, Iaşi, 2017, „Colecţia  Călătorilor Astrali 35”).  Vlad Scutelnicu a ales un obiect, „vinul de Suliţa” ( „…mai apoi ghioangă a adus o carafă cu vin / roze de suliţa şi de tot mapamondul pentru / cântecul gâtului iar vişinii se întrebau în câte / zile vor deveni / goi / ca damele din playboy…” sau „…acum eu pentru tine / îl sun pe einstein pe firul scurt / şi el îmi confirmă sosirea / dar să am un pahar cu vin de suliţa / din struguri culeşi noaptea, pe răcoare  / căci noaptea încuie aroma în boabe / şi-apoi o răstoarnă în pahar şi în suflet…”). Obiectul acesta  nu e ceva rupt de realitate însă este ridicat la rangul de mit cosmogonic, ca un semn sacru care i-a însoţit pe toţi de acolo şi care, pentru a rămâne în aceeaşi logică antropologică, i-am putea denumi „tribul” Suliţa, însă un trib ce excede deseori graniţele geografice: „astăzi ai vorbit cu prietenii  tăi / cel de la vest se distrează la ziua unui prieten / cel de aici te roagă să vezi când se pescuieşte / la suliţa / cel de la munte caută un loc de casă sub pădure / pe-al patrulea – cel de la est, evident – l-a invadat / un atac de panică „ drept pentru care te apuci să-i citeşti din poemele tale / ceilalţi fuck fiecare ce vor şi aşa mai departe // în curte ares câinele tău / siberianul cu ochi albaştri muşcă lanţul / să-l rupă şi să / da, să ajungă la o pisică neagră / care-l priveşte victorioasă în ochi de la / un metru distanţă / tu / şi ieri şi azi şi mâine o iei de la capăt / aceleaşi tabieturi plicticoase totul sub / aceeaşi / lumină / încercând să-ţi decodifici personalitatea / sau doar un fragment zilnic din ea // copacii grădinii tale dau în muguri / din pământ sare spre cer colţul / verde al ierbii, vine primăvara în suflete şi în lucruri / nimic nou sub soare poate doar / o nedumerire // ? tu ce ai face dacă ai fi muritor”.

Încercând să-i decodăm personalitatea, aspect  invocat  de  poet în acest poem fără titlu,  nu despre Eu în totalitatea lui trebuie vorbit la Vlad Scutelnicu, ci despre acea zonă de profunzime a acestuia, acea parte superioară ce constituie Sinele. Nu întâmplător cele 33 de poeme sunt subordonate unui titlu, unul neobişnuit prin caracterul său diadic, dar puternic ancorat psihologiei autorului: „departe de lume” (Eul) şi „în mijlocul lumii” (Sinele). Rezonând cu tot  ce-l înconjoară (neputinţa  zborului, obiceiurile, cocoşii satului, problematica evoluţiei, calmul unui melc, stăruinţa unui păianjen, mulţimea de vulnerabilităţi, starea de plictiseală, apăsătoarea singurătate, elementele naturale ale Suliţei, curgerea timpului etc. ), Sinele său devine unul social. Cantonarea în „tribul” Suliţa nu este una pe verticală, în genul  marilor sihaştri, ci una pe  orizontală, una kierkegaardiană şi, de aici, după cum spuneam, conştiinţa lui înţeleaptă, una recunoscută  şi, nu întâmplător, i se cere: „!poetule / te-aş ruga să scrii un poem despre / vinul de suliţa…”.  Aspectele îl transformă pe Vlad Scutelnicu în unul dintre puţinii poeţi de azi care nu neglijează faptele banale. Se opreşte în faţa lor încercând să le înţeleagă clipa ce le-a fost dată. Faptei surprinse i se asociază o poveste pe care o „citeşte” într-o cheie personală pentru că poetul crede într-o  existenţă superioară a tuturor faptelor mărunte, precum „despre bobul acesta de apă”: „!? uite vezi / despre bobul acesta de apă / lipit de peretele sticlei undeva mai sus / de nivelul apei din ea nimeni / nu a vorbit nimic // a rămas acolo suspendat ca un alpinist profesionist / care sfidează moartea / privind curios spre abisul din jur // ? care sunt clipele lui de linişte / care este viaţa lui / ce vede el / pe cine doare dacă el peste o secundă ori / peste o zi nu va mai fi // au dispărut imperii şi nimeni nu a întrebat / ? de ce / mult mai demult dinozaurii / au scris o istorie a lor aşa cum o ştim cu toţii / astăzi şi nimeni nu a întrebat de ce // şi eu şi tu şi el / vom merge mai departe întrebându-ne / de ce // astăzi ieri ori mâine / nimeni nu te va întreba / -! asta e sigur – / până unde / până când”. Perfecta cunoaştere de sine, despre care vorbeam, îi permite dese ieşiri  din  „trib” (labirint?) cu scopul de a lupta cu rutina şi a crea irealităţi sau, cum ar spune Salman  Rushdie, în vederea  perceperii întregului tablou: „dacă într-o dimineaţă soarele / ar răsări de la apus / urmând în timpul zilei acelaşi traseu pe cer / dar în sens invers // ce ai simţi tu ce ai pricepe din acest / demers din această logică diferită / nu spun inversă pentru că mi se pare catastrofal // ceasurile zilei ar ticăi tac-tic / ai consuma cina drept mic dejun / şi te-ai întoarce acasă de la serviciu cu spatele / în loc să pleci / ai vedea cum gura ta expiră la loc în ţigară / / iar mâna o pune la loc în pachet stinsă / de fapt neaprinsă şi sigilează pachetul şi-l / aşează pe raftul de  la bibliotecă / (…) / ?ce ar fi / dacă soareşle s-ar plimba pe boltă / precum braţul unui metronom / ! o-zi-aşa, o- zi-aşa, o-zi-aşa, o-zi-aşa / tic-tac, tac-tic, tic-tac, tac-tic / tic-tac / tac-tic / tic-tac…”  („ce ar fi”).

Poezia lui Vlad Scutelnicu e din ce în ce mai profundă, trei aspecte făcând-o să se armonizeze cu Sinele său: o stare narativă accesibilă, autoreflexivitate ce cochetează cu personale principii filozofice şi inteligenţă senzuală.

„Invitatul Zilei” în la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi viceprimarul comunei Avrămeni, George Telișcă.
George Telișcă a vorbit despre investițiile realizate în ultimi patru ani în această comună, unde a încercat implemenarea multor proiete alături de regretatul primar Ioan Bucatariu. A vorbit despre investițiile în școli, în drumuri, în extinderea rețelei de apă, dar și despre multe alte idei pe care ar vrea să le implementeze în următorii patru ani dacă va reuși să ajungă primarul acestei comune.
Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare.

În această dimineață, Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani a dat startul campaniei ,,Alege un viitor sigur în echipa noastră!”, cu scopul de a promova oportunitățile unei cariere în Jandarmeria Română și a atrage candidații pentru instituțiile militare de învățământ superior sau postliceal, care pregătesc ofițeri și subofițeri jandarmi.

Prima activitate în cadrul campaniei a avut loc la Colegiul Economic ,,Octav Onicescu” Botoșani, unde aproximativ 100 de elevi din clasa a XII- a au primit informații referitoare la concursurile de admitere pentru Academia de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza” București și Școlile Militare de Subofițeri Jandarmi Fălticeni și Drăgășani, evoluția în carieră și posibilitatea de a lucra nu doar în structurile de ordine publică sau pază și protecție instituțională, dar și în alte domenii, adaptate pregătirii personale, precum financiar, logistică, secretariat, relații cu publicul sau resurse umane, care au, de asemenea, o contribuție importantă în susținerea activităților operative.

Alte aspecte aduse în discuție au fost avantajele și dezavantajele inerente profesiei de jandarm și misiunile pe care le execută Jandarmeria Română pentru siguranța cetățenilor și prevenirea faptelor antisociale.

Un rol important în activitatea de azi l-a avut elevul jandarm Tătărășanu Daniel, absolvent în anul 2024 al Colegiului Economic ,,Octav Onicescu” Botoșani, care le-a povestit celor prezenți experiența sa personală în ceea ce privește înscrierea pentru concursul de admitere la Școala Militară de Subofițeri Jandarmi ,,Petru Rareș” Fălticeni, etapele pe care le-a parcurs și probele concursului, impresiile după prima lună de școală și emoțiile depunerii jurământului militar în data de 14 februarie.

Campania ,,Alege un viitor sigur în echipa noastră” va avea un caracter de continuitate pe tot parcursul anului 2025, iar activitățile de promovare se vor desfășura nu doar cu elevii din clasele terminale de liceu, ci și pe timpul executării misiunilor, prin relaționarea directă cu potențialii candidați, care îndeplinesc condițiile generale de recrutare și informarea lor corectă, transparență și credibilă, în vederea stimulării interesului acestora și atragerii unei resurse umane de calitate, esențiale pentru îndeplinirea misiunilor și obiectivelor Jandarmeriei Române.

În cadrul activității de azi, pe lângă aspectele menționate privind cariera militară, jandarmii au discutat cu elevii despre prevenirea consumului de droguri, clasificarea, efectele nocive asupra sănătății și consecințele legale ale deținerii sau traficului de substanțe psihoactive.

Nu în ultimul rând, jandarmii le-au prezentat aspecte privind delicvența juvenilă, măsurile de prevenire, cauzele și reglementările legale în ceea ce privește regimul răspunderii penale a minorului.

De Dragobete, sărbătoarea iubirii la români, vino să sărbătorești iubirea bucurându-te de spectacole speciale despre iubire!  Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani invită iubitorii de artă, în acest sfârșit de săptămână, la spectacolele „Îmbătați de dragoste” după Pierre de Marivaux și „Iubesc! Iubesc! Te iubesc!” de Avtandil Varsimașvili.

Vă invităm sâmbătă, 22 februarie de la ora 19⁰⁰, la Teatrul „Mihai Eminescu” din str. Teatrului nr. 5 la spectacolul „Îmbătați de dragoste” după Pierre de Marivaux, regia Alexandru Vasilachi.

Scenografia spectacolului este realizată de Mihai Pastramagiu, iar coregrafia de Victoria Bucun.

Distribuția:

Cezar Amitroaei – D-nul Orgon, bătrân gentilom

Petruț Butuman  – Mario, fiul său

Silvia Răileanu  – Silvi, fiica sa

Sorin Ciofu  – Dorian,  pretendentul Silviei

Lidia Uja  –  Lizet, camerista Silviei

Răzvan  Amitroaei –  Victoire, valetul lui Dorian

Să fie adevărat că haina-l face pe om? Se poate interzice dragostea pe motiv de apartenență la paliere sociale diferite? Este loc în suflet și pentru dragoste și pentru rațiune? E adevărat că dragostea-i oarbă și rațiunea rece precum gheața?

Veți găsi aceste întrebări nu doar în spectacol, dar și în inimile fiecărui îndrăgostit. Hai să ne îmbătăm de dragoste, de teatru!

Duminică 23 februarie, de la ora 19⁰⁰ vă invităm la Teatrul „Mihai Eminescu” la spectacolul „Iubesc! Iubesc! Te iubesc!” de Avtandil Varsimașvili, regizat de regizorul georgian Andro Enukidze. Traducerea și adaptarea piesei a fost facută de Lucian Băleanu, scenografia spectacolului este semnată de Vera Kipiani, iar coregrafia a fost realizată de Victoria Bucun.

Din distribuția spectacolului fac parte actorii: Oana-Maria Tudoran, Răzvan Amitroaei, Marius Rogojinschi, Cezar Amitroaei, Gheorghe Frunză, Lenuș Moraru, Gina Patrașcu-Zamfirache, Sorin Ciofu, Ioan Crețescu, Alexandru Dobynciuc, Dana Bucătaru, Irina Mititelu și Volin Costin.

Un text dramatic de Avtandil Varsimașvili despre (așa cum reiese și din titlu) iubire. Dar… după milenii de valorificare artistică a temei, descoperim noi și noi valențe ale acestui sentiment.

Povestea de dragoste tratată inițial cu foarte mult umor este plasată într-un moment zbuciumat și foarte trist din istoria recentă a Gruziei (războiul cu Rusia din 2008).

Într-un cadru inedit (o viziune regizorală realizată în premieră absolută pentru publicul botoșănean) se va desfășura cronologic constituirea pasională a iubirii până la un deznodământ surprinzător.

Toate acestea sunt grefate pe un eșafodaj de întrebări existențiale pentru care fiecare trebuie să-și găsească propriile răspunsuri.

„Spectacolul „Iubesc! Iubesc! Te iubesc!”  este despre ceea ce ne lipsește tuturor în special în ziua de azi: DRAGOSTEA. Ne-am dezobișnuit să iubim!

Cred ca la o trupă foarte interesantă s-au mai adăugat actori tineri foarte interesanți, nu prea sunt obiectiv atunci cand vorbesc despre acești actori pentru că eu îi iubesc cu adevărat, dar știu că dragostea e subiectivă: îi iubești pentru că îi iubești, fără motiv. Dar eu mai am un motiv foarte serios să îi și respect pentru că sunt niște profesioniști serioși și niște actori foarte interesanți. Așa că e un spectacol despre dragoste, pe care îl desfășurăm într-o atmosferă de iubire generală.” (Andro Enukidze)

Biletele se găsesc la 𝐀𝐠𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚 𝐭𝐞𝐚𝐭𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐢𝐧𝐜𝐢𝐧𝐭𝐚 𝐂𝐢𝐧𝐞𝐦𝐚 𝐔𝐧𝐢𝐫𝐞𝐚 0735.779.821 marți-vineri: 10°°-18°° sâmbătă, duminică: 12°°-18°°

Pret bilet: 𝟰𝟬 𝗹𝗲𝗶 – balcon; 𝟱𝟬 𝗹𝗲𝗶 – stal; 𝟲𝟬 𝗹𝗲𝗶 – lojă

Preț bilet elevi – 𝟐𝟎 𝐥𝐞𝐢, pensionari – 𝟐𝟓 𝐥𝐞𝐢

𝒃𝙞𝒍𝙚𝒕𝙚 𝙤𝒏𝙡𝒊𝙣𝒆 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani