Connect with us

Educație

Rezultatele de la Evaluarea Națională 2023 au fost publicate. Listele cu notele și mediile elevilor, pe județe

Publicat

Publicitate
Rezultatele de la Evaluarea Națională 2023 – Listele cu notele înainte de contestații, pe fiecare județ în parte:

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Alba

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Argeş

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Arad

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Municipiul Bucureşti

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Bacău

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Bihor

Publicitate

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Bistriţa-Năsăud

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Brăila

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Botoşani

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Braşov

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Buzău

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Cluj

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Călăraşi

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Caraş-Severin

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Constanța

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Covasna

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Dâmbovița

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Dolj

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Gorj

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Galați

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Giurgiu

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Hunedoara

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Harghita

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Ilfov

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Ialomița

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Iași

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Mehedinți

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Maramureş

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Mureş

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Neamț

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Olt

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Prahova

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Sibiu

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Sălaj

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Satu-Mare

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Suceava

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Tulcea

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Timiş

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Teleorman

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Vâlcea

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Vrancea

Rezultate Evaluarea Națională 2023 Județul Vaslui

Elevii nemulțumiți de rezultatele obținute pot depune contestații la centrele de examen sau le transmit electronic, în zilele de 28 iunie (în intervalul orar 16:00 – 19:00) și 29 iunie (în intervalul orar 8:00 – 12:00). Descarcă de aici model de cerere pentru contestație și citește mai mult despre procedură.

Statistici despre Evaluarea Națională 2023

Doar 161.500 de elevi au fost înscriși automat la Evaluarea Națională, de către școlile la care sunt, a anunțat Ministerul Educației înainte de probe. Este o diferență de peste 15.500 de elevi între numărul celor care erau înscriși la începutul anului școlar în clasa a VIII-a și numărul celor care acum figurează în statistica de examen. Asta înseamnă 8,8% din totalul celor raportați ca fiind înscriși în clasa a VIII-a, adică 1 din 10 elevi.

15.500 de elevi înseamnă echivalentul a 620 de clase cu câte 25 de elevi fiecare.

La simularea Evaluării Naționale, din luna martie, au fost prezenți 164.009 elevi, cu peste 2.500 de elevi mai mulți decât au ajuns să fie înscriși la examenul propriu-zis. La începutul anului școlar 2023-2023, erau peste 177.000 de elevi înscriși în clasa a VIII-a, arătau datele oficiale.

Elevii de clasa a VIII-a vor completa opțiunile în fișele de înscriere la liceu în prezența părintelui și a dirigintelui, în perioada 6-7 și 10-17 iulie 2023, potrivit calendarului Admiterii la liceu 2023.

Elevii, părinții și profesorii pot consulta în acest articol toate broșurile pentru admiterea la liceu în anul 2023-2024 publicate de inspectoratele școlare județene din țară. De asemenea, aici este publicată broșura cu liceele din Capitală.

Media claselor gimnaziale nu mai este luată în calcul pentru admiterea la liceu. Ordinul ministrului educației 5.243 din 31 august 2022 a eliminat media claselor V-VIII din calculul mediei pentru admiterea în clasa a IX-a. La acea vreme, Sorin Cîmpeanu era ministru al Educației. Schimbarea a venit după ce mai mult de două decenii media elevilor din ciclul gimnazial a avut constant o pondere în media de admitere la liceu.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Performanță dublă pentru elevii din Vorona la etapa națională a Festivalului „CDIdei în cărți”

Publicat

Publicitate

Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Vorona are din nou motive de mândrie: două echipaje ale școlii au obținut rezultate remarcabile la etapa națională a Festivalului-concurs „CDIdei în cărți”, un eveniment educațional care promovează lectura, creativitatea și exprimarea liberă în rândul tinerilor.

Locul I la Secțiunea Limba Franceză a fost câștigat de echipa formată din Alessia Aecoboaei, Ecaterina Iosub și Larisa Schiopu, care a impresionat juriul printr-o prezentare expresivă, originală și plină de rafinament în limba franceză. Succesul lor este rezultatul pasiunii, muncii în echipă și al unei coordonări de excepție asigurate de prof. Corina-Elena Oboroceanu.

Locul II la Secțiunea Limba Română a fost obținut de elevele Diana-Patricia Giuburuncă, Emanuela-Irina Pentrenchi și Anastasia Sandu, care au reușit să aducă literatura română în prim-plan printr-o interpretare profundă și inovatoare a textelor alese. Ele au fost pregătite cu profesionalism și dăruire de prof. Lenuța Hâncu.

Participarea la acest concurs național dovedește că elevii din Vorona sunt nu doar talentați, ci și dedicați procesului de învățare și implicării culturale. Rezultatele lor confirmă faptul că lectura, atunci când este însoțită de pasiune și ghidare atentă, devine o rampă către performanță.

Conducerea liceului a transmis deja felicitări tuturor elevilor participanți și profesorilor coordonatori, subliniind că această reușită este o dovadă vie că liceul din Vorona continuă să crească tineri valoroși, capabili să se afirme la nivel național.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

Zilele Constantin Dracsin, ediția I: Botoșaniul își omagiază poetul și graficianul vizionar

Publicat

Publicitate

Astăzi, pe 20 iulie 2025, de la ora 16:30, botoșănenii sunt invitați la un eveniment cultural de excepție: prima ediție a „Zilelor Constantin Dracsin”, organizată la Complexul Muzeal Botoșani, pe strada Doboșari nr. 65.

Manifestarea este un omagiu adus unuia dintre cei mai rafinați și sensibili artiști pe care i-a dat acest colț de țară în partea a doua a secolului XX – poetul și graficianul Constantin Dracsin.

Evenimentul reunește scriitori, artiști plastici, cititori și iubitori de frumos, într-o atmosferă caldă și profundă, dedicată redescoperirii unei opere care nu și-a spus încă ultimul cuvânt. Programul cuprinde recitaluri poetice, lecturi din opera autorului, intervenții ale invitaților și vizionarea expoziției permanente de grafică semnată de Constantin Dracsin, găzduită în incinta muzeului.

Printre invitați se numără nume importante ale literaturii contemporane: Gellu Dorian, Nicolae Corlat, Stelorian Moroșanu, Dumitru Necșanu, Mircea Oprea, George Luca, Cristina Șoptelea, Vlad Scutelnicu, Ciprian Manolache și Victor Teișanu. Aceștia vor citi din poezia lui Dracsin și vor evoca în intervențiile lor personalitatea discretă, dar puternică a celui comemorat.

Evenimentul mai include o „academie liberă” – un spațiu deschis dialogului între autori, critici și public – dar și momente vizuale susținute de artiști plastici din cadrul Filialei Artiștilor Plastici Botoșani, coorganizatori ai evenimentului.

„Zilele Constantin Dracsin” sunt organizate de Complexul Muzeal Botoșani, în parteneriat cu Reprezentanța Botoșani a Filialei Iași a Uniunii Scriitorilor din România și Filiala Artiștilor Plastici Botoșani.

Publicitate

Intrarea este liberă, iar organizatorii își doresc ca acest eveniment să devină o tradiție anuală, menită să aducă în lumină creația unuia dintre cei mai subtili artiști botoșăneni ai secolului trecut.

Citeste mai mult

Eveniment

Un vis cât o mare: 15 copii dintr-un sat din Botoșani pot ajunge pentru prima dată la mare. Mai e nevoie de 5000 de lei pentru a transforma visul în realitate

Publicat

Publicitate

Într-un colț liniștit al județului Botoșani, în satul Stănești, vara aceasta prinde contur sub semnul speranței și al generozității.

Un preot din Botoșani și o comunitate mică de oameni cu inimă mare încearcă să le ofere 15 copii din familii modeste o vacanță pe care n-au îndrăznit vreodată să o viseze: câteva zile la mare, acolo unde cerul se îmbrățișează cu valurile și nisipul le zâmbește sub tălpi.

Tabăra de la mare, programată în perioada 21–25 iulie 2025, este un proiect îndrăzneț al Parohiei Stănești, coordonat de părintele Petru Eduard Filip, care are nevoie însă de sprijin financiar pentru a prinde viață. Mai exact, sunt necesari încă 5000 de lei pentru ca cei 15 copii să poată pleca spre țărmul pe care nu l-au văzut niciodată, dar pe care îl simt deja aproape.

„Putem face un miracol mic, dar cu impact mare”, spune preoteasa Ana-Maria Macuc din Parohia Pacea Botoșani, cea care s-a alăturat cu suflet deschis inițiativei. Iar miracolul poartă numele solidaritate.

Copiii nu vin doar din satul Stănești, ci și din satele din jur. Toți provin din familii cu posibilități reduse, dar cu ochi curioși și inimi pline de emoție în fața unei lumi pe care nu au avut șansa să o descopere. Pentru unii dintre ei, marea e doar un cuvânt dintr-o poezie învățată la școală. Acum, ar putea deveni o amintire reală.

Între timp, în parohie se desfășoară și tabăra de vară „În pridvorul satului”, care a început deja și adună peste 80 de copii – 20 din sat și ceilalți din împrejurimi. Curtea bisericii s-a transformat pentru trei zile într-un loc plin de râsete, jocuri, ateliere tematice, cântece la chitară, drumeții și bucurii simple, dar sincere. Copiii beneficiază gratuit de toate activitățile, inclusiv de prânz cald și gustări.

Publicitate

Toate acestea sunt posibile datorită unei echipe de voluntari și a celor care au ales deja să sprijine aceste inițiative. Dar pentru ca și marea să devină realitate pentru cei 15 copii, mai este nevoie de 5000 de lei.

Citeste mai mult

Eveniment

Tradiții, obiceiuri și lucruri pe care nu ai voie să le faci de Sfântul Ilie pentru a avea noroc

Publicat

Publicitate

Sfântul Ilie este venerat atât pentru puterea sa spirituală, cât și pentru rolul său de apărător al credinței și de aducător al ploii, fiind totodată un personaj central în tradițiile populare românești.

Sărbătoarea este însoțită de numeroase obiceiuri și credințe care reflectă simbioza dintre religie, natură și cultura populară, relatează mediafax.ro.

Cine a fost Sfântul Ilie

Sfântul Ilie a trăit în secolul al IX-lea î.Hr., în regatul Israelului, în timpul domniei regelui Ahab. Originar din cetatea Tesba din Galaad, este cunoscut drept un proroc care a apărat cu înverșunare credința în Dumnezeu într-o vreme de apostazie generală. A fost un instrument al dreptății divine: a provocat o secetă de trei ani și șase luni, a înviat un copil, a chemat foc din cer pe muntele Carmel și, în final, a fost ridicat la cer într-un car de foc, tras de cai înaripați.

Figura sa a fost preluată în folclorul românesc și transformată într-un simbol cosmic al tunetului, fulgerului, grindinii și al ploii. Este considerat stăpânul cerului în timpul verii și un justițiar ceresc care pedepsește răul.

Semnificația religioasă

Din punct de vedere religios, ziua de 20 iulie este una de mare sărbătoare în calendarul ortodox. Credincioșii participă la Sfânta Liturghie, unde se roagă pentru ploaie în timp de secetă, pentru sănătate, dar și pentru protecție împotriva furtunilor și a trăsnetelor. În această zi se face și pomenirea celor adormiți, fiind obișnuită împărțirea de colivă, fructe (în special mere), faguri de miere și alte alimente.

În multe zone din țară, Sfântul Ilie este văzut ca un intermediar între Dumnezeu și lume, cel care aduce ploaia necesară culturilor și pedepsește păcatul prin focul ceresc.

Publicitate

Obiceiuri și datini populare

Tradițiile legate de sărbătoarea Sfântului Ilie variază de la o regiune la alta, dar păstrează un nucleu comun, profund legat de agricultură, vreme și superstiții.

Zi de odihnă și interdicție de muncă

Este o zi în care nu se lucrează. Orice activitate fizică este interzisă – de la muncile agricole până la cele casnice. Se spune că cei care lucrează în această zi pot fi trăsniți sau vor avea recolta distrusă de grindină. Respectarea sărbătorii aduce binecuvântare asupra casei și familiei.

Recoltarea mierii. Răscolul stupilor

O tradiție importantă este recoltarea mierii noi, numită și „miera de Sfântul Ilie”. Apicultorii deschid stupii pentru prima oară în an, iar mierea obținută este considerată curată și tămăduitoare. Ea se oferă în dar, se folosește în scopuri medicinale sau se duce la biserică pentru a fi sfințită. Stupii sunt stropiți cu agheasmă pentru a fi protejați tot anul.

Culesul plantelor de leac

Femeile și fetele merg la câmp sau pe dealuri, dimineața devreme, pentru a culege plante de leac precum busuiocul, pelinul, cimbrișorul sau sunătoarea. Acestea se păstrează la uscat și sunt utilizate pentru ceaiuri, ritualuri de purificare, descântece și tratamente tradiționale.

Pomana cu mere și faguri

În unele regiuni, se dau de pomană mere galbene, faguri de miere, porumb fiert și colaci, în special în memoria celor adormiți. În mentalitatea populară, se crede că aceste daruri ajung la sufletele celor din lumea de dincolo, care sunt eliberați pentru o zi de Sfântul Ilie.

Târgurile de Sfântul Ilie

Sărbătoarea este marcată și prin organizarea de târguri și iarmaroace, unele dintre ele cu tradiție seculară. Printre cele mai cunoscute se numără Târgul de la Făget (județul Timiș), Băișoara (Cluj) sau Târgul de pe Muntele Găina. Aceste evenimente adună comercianți, meșteșugari, agricultori și localnici din zone întinse, fiind totodată prilej de întâlnire, veselie și chiar „alesul ursitului” pentru tinerii necăsătoriți.

Credințe și superstiții populare

Sfântul Ilie este în mentalitatea populară o figură duală – temut și respectat, impulsiv dar drept. Se spune că trăsnește atunci când este supărat pe cei păcătoși sau când vrea să curețe lumea de rău.

  • Dacă plouă de Sfântul Ilie, urmează un an roditor.
  • Dacă este senin, anul agricol poate fi slab, cu secetă.
  • Tunetele și fulgerele din această zi sunt considerate semne că Sfântul Ilie cutreieră cerul în carul său de foc.
  • Nu este bine să te adăpostești sub pomi în timpul furtunii – aceștia pot fi trăsniți de sfânt.
  • Se spune că în această zi Sfântul Ilie își aruncă biciul de foc peste pământ și din locul unde cade iau naștere plantele de leac.

Echivalentul sărbătorii în alte culturi ortodoxe

În alte țări ortodoxe, Sfântul Ilie este de asemenea sărbătorit, dar cu unele particularități. În Grecia, i se spune Profitis Ilias, iar multe biserici construite pe vârfuri de munte îi sunt dedicate, semnificând apropierea de cer. În Serbia și Bulgaria, este văzut ca un sfânt justițiar, adesea invocat în perioade de secetă.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending