Polițiștii din Botoșani atrag atenția asupra creșterii cazurilor de fraude comise în mediul virtual și lansează un apel la vigilență și prevenție.

În contextul dezvoltării rapide a tehnologiei, tot mai mulți infractori profită de încrederea utilizatorilor de internet, recurgând la metode din ce în ce mai rafinate pentru a obține bani sau date personale.

CAZURILE DE FRAUDE ONLINE AU SCĂZUT LA BOTOȘANI

Scăderea numărului de fraude online la nivelul județului Botoșani reflectă eficiența activităților de prevenire demarate în luna decembrie 2024, prin campania ”Siguranța ta on-line depinde de tine!”, prin care a fost informată populația cu privire la cele mai frecvente metode de înșelăciune din mediul virtual.

Deși au fost desfășurate activități preventive și au fost transmise în spațiul public mesaje de informare, unele persoane continuă să cadă victime unor astfel de metode, oferind acces la dispozitivele mobile unor necunoscuți care le păcălesc folosindu-se de identități false.

La nivelul județului Botoșani, de la începutul anului până în prezent, au fost înregistrate 61 de infracțiuni comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronică, cu 46 mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Dintre cele 61 de cauze penale înregistrate:

• 24 reprezintă efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos;
• 7 fapte de acces ilegal la un sistem informatic;
• 1 faptă de fraudă informatică;
• 29 de fapte de înșelăciune săvârșită prin mijloace de comunicare online.

În urma activităților desfășurate de polițiști, în 9 cazuri au fost identificate persoanele bănuite de comiterea faptelor, acestea dobândind calitatea de suspect.

EXEMPLU:

La data de 7 mai a.c., un bărbat din municipiul Botoșani a sesizat, prin apel 112, faptul că i-au fost sustrași din cont 1.000.000 de lei.

Din verificările efectuate a reieșit că acesta a fost victima infracțiunilor de înșelăciune, acces ilegal la un sistem informatic și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos.

Victima a fost contactată telefonic de un bărbat care s-a recomandat ca fiind reprezentant al Băncii Transilvania și care a întrebat dacă au fost autorizate mai multe tranzacții către platforme online. I s-a spus că de pe cardul său ar fi fost efectuate plăți neautorizate în valoare de 5.000 de lei, către o țară străină. Bărbatul a verificat contul și a constatat că nu lipseau bani.

A doua zi, a fost apelat din nou, de pe un număr ce părea a aparține Băncii Transilvania, cel mai probabil creat prin metoda „spoofing”. De această dată, presupusul angajat i-a spus că datele sale bancare ar fi fost compromise de un angajat al băncii și că este necesară aplicarea unor „măsuri de securitate”.

Sub acest pretext, victima a fost convinsă să instaleze pe telefon mai multe aplicații de tip remote-control, care i-au permis infractorului accesul la telefon și autorizarea unei plăți în valoare de 1.000.000 de lei către un cont Revolut.

În momentul efectuării tranzacției, victima a fost contactată de reprezentanții reali ai băncii, însă autorul, aflat încă în apel cu victima, i-a spus să nu răspundă, susținând că este vorba despre un robot automat.

Apelul telefonic cu autorul a durat aproximativ trei ore și abia după acest timp timp victima a realizat că este înșelată.

TIPURI FRECVENTE DE FRAUDE ONLINE:

• Phishing – E-mailuri sau SMS-uri care par a fi trimise de bănci, firme de curierat sau instituții publice, ce conțin linkuri false și solicită date personale.
• Vânzări fictive – Anunțuri cu produse inexistente, vândute la prețuri avantajoase pe site-uri sau platforme de anunțuri.
• Escrocherii romantice (love scam) – Infractorii câștigă încrederea victimelor în mediul online, apoi solicită bani sub diverse pretexte.
• Investiții false / criptomonede – Promisiuni de câștig rapid prin aplicații sau platforme fictive.
• Furt de identitate – Clonarea conturilor și utilizarea datelor personale pentru comiterea altor infracțiuni.

CUM RECUNOȘTI O ÎNȘELĂTORIE DIGITALĂ?

• Mesaje cu un ton alarmist sau cu promisiuni nerealiste.
• Linkuri suspecte, greșeli de scriere, lipsa certificatului de securitate („https”).
• Solicitări de date personale, coduri de autentificare sau copii ale actelor de identitate.

DACĂ AI FOST VICTIMĂ A UNEI FRAUDE ONLINE:

1. Nu șterge mesajele sau conversațiile.
2. Fă capturi de ecran cu toate schimburile de mesaje.
3. Anunță imediat Poliția!
4. Contactează banca pentru blocarea card

Jandarmeria Română vrea să cumpere sisteme anti-dronă portabile. În prezent, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române se află în etapa de consultare a pieței, aceasta fiind o fază preliminară ce precede o posibilă licitație oficială pentru achiziționarea echipamentelor, scrie Profit.ro. 

Sistemele anti-dronă vor fi folosite de către jandarmi pentru asigurarea securității spațiilor publice și a infrastructurii critice.

Acestea sunt concepute special pentru detectarea, interceptarea și capturarea prin bruiere a vehiculelor aeriene fără pilot (Counter-Unmanned Aircraft Systems sau C-UAS).

Potrivit informațiilor disponibile, fiecare set anti-dronă va include:

• Un dispozitiv de detectare a dronelor (distanță de detecție – minim 3 km, detecție 360 de grade, greutate minimă – 4 kg)
• Un dispozitiv de interceptare și bruiere (distanță de acțiune – minim 700 m, greutate minimă – 2 kg)

Un aspect important al acestor sisteme este portabilitatea lor – greutatea totală a unui set complet nu va depăși 6 kilograme, ceea ce le face ușor de transportat și utilizat de către jandarmii aflați în misiune.

sursa: profit.ro

Muzeul Județean Botoșani, Secția de Artă Plastică – Etnografie – Științele Naturii, în parteneriat cu artista Ioana Gina Poleac, organizează expoziția de artă comparată „Zbor printre rădăcini”.

Încercând a juxtapune, dar, în același timp, a pune în oglindă, arta populară și cea vizuală, demersul expozițional se constituie într-o simbioză a elementelor estetice și conceptuale ce se regăsesc în ambele tipuri de manifestări artistice, astfel încât ele să se potențeze reciproc și să genereze o paletă estetico-simbolică plină de substanță.

Create din acumulările de tradiție și spiritualitate ale satului botoșănean, piesele etnografice etalate spun, în limbaj specific, povestea elementelor de decor avimorf sau fitomorf ce dau viață scoarțelor sau ceramicii.

În același timp, zborul, element definitoriu al lucrărilor artistei Ioana Gina Poleac, devine o formă de apropiere profundă de tradiții și de „rădăcini”, prin care proiectul inițial se transformă într-un limbaj de legătură, între moștenirea culturală și creație. Rădăcinile, cele care asigură stabilitatea și continuitatea vieții, de sorginte etnografică sau contemporană, duc ideea de imuabil, de permanență într-un registru cromatic firesc, natural, armonios. Folosind mozaicul și pictura ca limbaj de exprimare, artista își ancorează lucrările într-o perspectivă etnografică profundă, ce dă greutate suplimentară discursului artistic.

Curatoriată de Maria-Laura Tocariu, expoziția va putea fi vizionată în perioada 17 mai – 31 iulie 2025, la Muzeul de Etnografie Botoșani.

Vernisajul va avea loc în cadrul evenimentului Noaptea Muzeelor 2025, sâmbătă, 17 mai, ora 16.30.

Sfântul Isidor a intrat în armata împăratului Deciu chiar în primul an al înscăunării în subordinea comandantului Numerian. Apoi îmăratul deciu a dat oridn ca toţi militraii din armata sa să aducă jertfă zeilor, iar cei ce nu o vor face să fie obligaţi prin chinuri şi tortură. Înainte de a se alătura armatei Isidor ducea o viaţă dreaptă, petrecându-şi viaţa ţinând posturile şi înfrânându-şi poftele, făcea lucrurile cu înţelepciune, se ferea de desfătările şi deşertăciunile lumii şi fugea de lucuririle necurate pe care le făceau păgânii.

Acum în armată fiind iar ordinul împăratului fiind dat Isidor a fost deconspirat la comandant de un camarad, un soldat cu numele de Iulie. Atunci comandantul i-a dat de ales, să jertfească idolilor sau va fi bătut. A fost bătut cu vine de bou dar Isidor tot Îl marturisea pe Hristos. Atunci i-au tăiat limba ca să nu-l mai mărturisească pe Hristos dar sfântul Mucenic tot grăia Adevărul, în schimb comandantul nu mai putea scoate o vorbă chiar dacă avea limba în gură, la locul ei.

Atunci Sfântului mucenic Isidor i-au tăiat capul, şi trupul i l-au aruncat la câni, dar câinii nu s-au atins de el. Un creştin tăinuit pe nume Amonie a luat cinstitul trup şi l-a îngropat în secret şi mai târziu, şi el la rândul lui, şi-a primit coroana mucenicească. Mai apoi o cuvioasă pe nume Mironia a găsit moaştele lui Isidor, le-a scos din pământ, le-a uns cu miresme de preţ şi le-a aşezat în pânză curată, iar după încetarea prigoanelor a zidit o biserică închinată sfântului şi unde bolanvii se vindecau rugânduse la Dumnezeu iar Sfântul Mucenic Isidor din Hios le era mijlocitor.