Studenții vor putea primi bani de la stat pentru chirie. Metodologia de acordare a subvențiilor de cazare și masă destinate studenților a fost pusă în consultare publică de către Ministerul Educației, scrie alba24.ro.

Potrivit noii metodologii, studenții care nu stau în cămine vor putea primi bani pentru a-și acoperi cheltuielile cu chiria. Vor trebui să anunțe instituția la care sunt înmatriculați, la începutul anului universitar.

De asemenea, vor trebui să prezinte contractul de închiriere și dovada de înregistrare la Taxe și Impozite

Studenții vor putea primi bani de la stat pentru chirie. Noutăți din metodologie

Subvențiile pentru plata chiriei pot fi acordate și studenților care închiriază apartament, de exemplu. Acestea nu mai sunt limitate doar pentru căminele universităților de stat, notează edupedu.ro

Documentele necesare trebuie depuse la instituția de învățământ.

De subvenții suplimentare pot beneficia:

• studenții cu dizabilități, cei din familii monoparentale, orfanii
• copiii personalului didactic sau studenții proveniți din centrele de plasament.

De asemenea, universitățile de stat pot oferi mese subvenționate studenților în cantinele proprii, cu fonduri din bugetul de stat.

Fondurile neutilizate pentru subvențiile cămine-cantine la sfârșitul anului vor putea fi reportate pentru anul următor.

Studenții admiși pe locurile cu taxă au acces la facilitățile de cazare și masă contra cost, dar și la subvenții din fondurile proprii ale universităților sau cele alocate de firme, ONG-uri sau autoritățile publice locale.

Publicitate

Fermierii au tras linie după seceta din această vară și spun că au ajuns la capătul răbdării. Mai ales fermierii mici și mijlocii spun că nu mai pot rezista și cel mai probabil vor vinde tot. Aceștia se plâng că statul îi despăgubește prea puțin și oferă și subvenții prea mici, scrie Adevărul.

Seceta afectează de ani buni agricultura românească. Vara trecută a adus însă un pârjol la care puțini fermieri s-ar fi așteptat. Nici măcar ploile de la începutul toamnei nu au reușit să mai reducă proporțiile dezastrului estival în agricultură. Mai ales fermierii mici și mijlocii spun că au ajuns deja la capătul răbdărilor dar și la fundul sacului. Majoritatea mărturisesc că efectiv nu mai au resurse să mai continue. Cei mai optimiști spun că mai așteaptă până în vara lui 2025. Dacă aceasta vine tot cu secetă, cel mai probabil vor vinde tot și se gândesc să plece în străinătate. Pentru sătenii care trăiesc din două-trei vaci de lapte și câțiva ari este o adevărată tragedie. Efectiv nu vor avea ce mânca.

„La 100 de hectare abia am scos 100 de kilograme”

Întreaga țară a fost lovită de un val de secetă fără precedent în ultimele trei decenii. Județul Botoșani a fost, în această vară, conform statisticilor, cel mai calamitat din țară cu peste 156 de localități fără apă. În lipsa unor sisteme de irigație, la care se adăuga incapacitate rețelei publice de a furniza apă, pământul a fost efectiv pârjolit. La fel și recoltele. În condițiile în care județul Botoșani, unul dintre cele mai sărace din țară, se bazează aproape exclusiv pe agricultură, este o adevărată tragedie pentru locuitorii de la sate. Mai ales fermierii mici și mijlocii dar și agricultorii de subzistență, cu suprafețe mici de teren și câteva animale. În toamnă după ce fermierii au tras linia, au constatat magnitudinea dezastrului. Cifrele oficiale vor apărea cel mai probabil către finele anului, după analiza completă în teren a autorităților, dar fermierii simt deja crunt seceta din această vară. Vali are o suprafață de trei sute de hectare. O sută le-a cultivat cu porumb iar restul le-a împărțit între grâu, floare, soia. Vali mărturisește că avut un șoc atunci când și-a dat seama că a pierdut aproape întreaga recoltă de porumb, mai relatează  Adevărul..

„Chiar dacă a dat acuma un pic de ploaie, arșița din vara trecută, în câteva zile o topit tot. A plouat în toamnă peste uscăciune. La 100 de hectare de porumb nu scot nici măcar 100 de kilograme. Vă dați seama?”, mărturisește acesta.

La floare și grâu situația este aproape similară. „La grâu am scos numai 600 de kilograme! În condițiile în care trebuie să scoți măcar 5 tone la hectar ca să poți spune că supraviețuiești. Eu că se fac cu 600 de kilograme?”, adaugă botoșăneanul. În situația sa mai sunt și alți fermieri. „A dat faliment până și un neamț care avea pământ mult pe aici. Nu i-a ieșit nimic. A luat utilajele și a plecat, acuma toamna. Păi ce să mai facă?”, mărturisește un sătean din Gorbănești.

Mulți, trăiesc din zootehnie, Botoșaniul fiind renumit pentru șeptelul său, locul doi pe țară, după Suceava. Pentru a-și hrăni animalele cultivă pământul cu plante furajere. Nu le-a ieșit nimic. Sunt nevoiți să cumpere hrană din altă parte. „Toate au fost afectate, s-o uscat toate. Mâncare la animale puțină. Anul ăstsa trebuie să cumpărăm mâncare. Nu mai rezistăm. Cu vaca de lapte s-a terminat totul. Este gata.”, spune un crescător de vaci venit la APIA să se intereseze de eventuale despăgubiri pentru zonele calamitate.

„Nu mai rezistăm”

Vara a fost dificilă pentru toți fermierii, dar cei mai afectați au fost cei mici și mijlocii. Majoritatea s-au trezit în sapă de lemn. Producție nu au scos, nu au ce să-și achite ratele la bănci, unii nu mai au bani nici măcar pentru lucrările de toamnă. Sunt deciși să se lase de agricultură și eventual, cei mai tineri să plece în străinătate fie ca mecanizatori agricoli, fie ca lucrători în agricultură. „Eu sincer mai încerc doar anul viitor și atât. Am pierdut două miliarde jumătate, vechi. Dacă nu merge nici atunci, gata mă las. Nu mai pot efectiv. Încerc acum să fac amânare la ratele la combină. Nu am de unde să le plătesc.”, mărturisește Vali.

Publicitate

Cei care cresc vaci se plâng că subvențiile sunt prea mici, în schimb pagubele provocate de secetă sunt uriașe, la fel și prețurile la combustibil. În schimb prețul pentru kilogramul de lapte, dat țăranilor este bătaie de joc. „Subventiile sunt slabe iar pentru lapte îți dă numai doi lei litrul. Motorina este aproape opt lei. Unde ieșim?”, spune un mic fermier.

La culturi vegetale situația este asemănătoare. Se acordă în jur de 175 de euro pe tona de grâu, mai ales în port, la Constanța. Dacă fermierul scade cheltuielile se ajunge, în bani românești, la 0.76 de lei kilogramul de grâu. Iar costurile de înființare a unui culturi sunt de cele mai multe ori la nivelul de 3500-4000 de lei pe hectar. În zonele calamitate precum Botoșaniul, autoritățile agricole anunță că statul român va da 1000 de lei la hectar calamitat, despăgubire, după seceta din această vară.

„Conform Ordonanței numărul 120 primim fonduri pentru acordare de despăgubiri pentru culturile calamitate în acest an. Așteptăm producătorii agricoli care au procese verbal, pentru că în toate centrele APIA avem specialiștii DAJ care-i așteaptă și primesc aceste cereri pentru despăgubiri.”, spune Cristian Delibaș, director Direcția Agricolă Botoșani. Cei 1000 de lei pe hectar calamitat, spun fermierii nu acoperă nici măcar jumătate din pagubă. „Este bine nu zic. Mai bine decât deloc, mai achităm datorii că suntem până-n gât. Dar jumătate este pierdere. Și unii nu reușesc să-și revină”, spune un alt fermier.

Sursa:   Adevărul.

Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte în zilele de 4 august şi 22 octombrie pe cei 7 tineri din Efes: Maximilian, Exacustodian, Iamvlih, Martinian, Dionisie, Ioan şi Constantin.

În timpul împăratului Deciu (249-251), în toamna anului 249, a fost emis un edict de persecuţie generală a creştinilor. Împăratul Deciu a venit în anul 250 în Efes şi a impus aplicarea imediată a Edictului. Între cei identificaţi ca fiind creştini, au fost şi cei 7 tineri pe care îi pomenim. Împăratul a încercat printr-un interogatoriu direct să-i determine să se lepede de credința creștină, însă, văzând că aceştia refuză, le-a dat un timp de gândire. Cei 7 tineri s-au retras într-o peşteră din muntele Ohlon (azi muntele Pion) din imediata apropiere a Efesului.

Cel mai tânăr dintre ei, Iamvlih, cobora din când în când în Efes pentru a cumpăra hrană şi pentru a aduce haine de schimb. Împăratul Deciu, întorcându-se în Efes, şi aflând că cei şapte nu au părăsit credința, ci din contră s-au ascuns într-o peşteră din imediata apropiere a oraşului, a ordonat să fie zidită intrarea în peşteră pentru ca cei 7 tineri să moară prin asfixiere şi prin lipsa hranei. Timpul a trecut, aceste persecuții au încetat, la conducerea imperiului au venit împărați creștini.

După 372 de ani, în anul 622, când Imperiul Bizantin era condus de împăratul Heraclie (610-641), un anume Adolie care stăpânea muntele Ohlonului a luat pietrele cu care fusese zidită intrarea în peşteră şi a descoperit intrarea. Trezindu-se ca dintr-un somn de o noapte, cei 7 tineri l-au trimis ca de obicei pe Iamvlih să cumpere de mâncare şi pentru a mai aduce veşti. Foarte uimit de schimbările pe care le vedea în oraş, dar mai ales de bisericile şi crucile mari care stăteau la vedere, Iamvlih socotea că este într-un alt oraş, şi nu în Efes.

Negustorii erau miraţi să vadă o monedă de argint atât de veche, cu chipul împăratului Decius pe ea, aşa încât l-au dus pe Iamvlih în faţa proconsului şi a episcopului, sub motivul că au găsit o comoară de demult. Realizând din convorbirea cu episcopul Ştefan, cel care păstorea cetatea Efesului în acea vreme, că nu mai trăieşte sub domnia lui Decius, Iamvlih i-a condus pe toţi cei de faţă la peşteră. Ajuns la peşteră, episcopul a găsit tăbliţele cu viaţa lor şi a dat laudă lui Dumnezeu pentru că în acest fel le-a fost luminată mintea şi le-a fost arătat adevărul despre învierea morţilor. Chemat de către episcop, împăratul a venit şi el la peşteră, s-a închinat sfinţilor şi I-a mulţumit lui Dumnezeu pentru ceea ce le-a descoperit.

Cei şapte tineri au mai trăit încă şapte zile, iar apoi au adormit întru Domnul, fiind înmormântaţi cu mare cinste de către întregul popor.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Republica Elenă că Federaţia Maritimă Panelenă a anunţat organizarea unei greve de 48 de ore, marţi şi miercuri, astfel că feriboturile şi celelalte nave de transport pasageri vor rămâne andocate în porturile greceşti.

MAE reaminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena (+302106714035) şi Consulatului General al României de la Salonic (+302310340088).

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de urgenţă al Ambasadei României la Atena (+306978996222) şi Consulatului General al României de la Salonic (+306946049076).

MAE recomandă consultarea paginilor de Internet www.mae.ro (Sfaturi, alerte de călătorie), https://atena.mae.ro şi http://salonic.mae.ro.

Totodată, cetăţenii români care călătoresc în Republica Elenă pot accesa aplicaţia digitală “mAIGreece”, realizată de către Ministerul elen al Turismului, disponibilă şi în limba română pe pagina de Internet: https://www.gov.gr/en/upourgeia/upourgeio-tourismou/tourismou/maigreece.

AGERPRES