Connect with us

Administratie

Revoluție în piața muncii: Zilele libere legale care cad în weekend ar putea fi acordate în alte zile din săptămână

Publicat

Publicitate

Dacă zilele libere stabilite prin lege se suprapun peste weekenduri, acestea ar putea fi acordate în următoarele zile, rezultând o nouă minivacanță pentru bugetari. Mai mulţi parlamentari au propus un proiect, în acest sens, relatează alba24.ro.

”Legiuitorul doreşte ca atunci când este incidentă situaţia suprapunerii zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează cu zilele de repaus săptămânal, zilele libere să se acorde în zilele care succedă celor de repaus săptămânal”, se arată în proiect.

Propunerea legislativă modifică şi completează în acest sens articolul 139 alin. 2 din legea 53/2003 – Codul Muncii.

Semnatarii iniţiativei legislative sunt 26 deputaţi PNL şi doi deputaţi PSD.

„Depinzând de anul calendaristic, sunt incidente situaţii în care unele dintre zilele de sărbătoare legală coincid cu zilele de repaus săptămânal, astfel că salariaţii nu beneficiază de drepturile lor legale prevăzute la art. 139 alin. 1 din legea 53/2003 – Codul Muncii”, menţionează, în expunerea de motive a proiectului, iniţiatorii, printre care liderii deputaţilor PNL şi PSD, Gabriel Andronache şi Alfred Simonis.

„Acordarea zilelor libere se face de către angajator. În situaţia în care zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează se suprapun peste zilele de repaus săptămânal, de regulă sâmbătă şi duminică, zilele libere se acordă în zilele care succedă celor de repaus săptămânal”, prevede proiectul.

Publicitate

Potrivit acestora, „legiuitorul doreşte ca atunci când este incidentă situaţia suprapunerii zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează cu zilele de repaus săptămânal, zilele libere să se acorde în zilele care succedă celor de repaus săptămânal şi, astfel, să obţină scopul dorit de legiuitor, acela ca angajaţii să se bucure de acest beneficiu”.

Ei au exemplificat că, anul acesta, angajatorii vor fi obligaţi să acorde salariaţilor 9 zile libere, deoarece, din totalul sărbătorilor legale, un număr de 9 vor fi în cursul săptămânii, iar restul de 6 în weekend.

„În concluzie, anul acesta salariaţii români vor avea 2 zile libere legale în plus faţă de 2021, când 7 dintre sărbătorile legale au fost în timpul săptămânii, iar restul de 8 în weekend”, au precizat iniţiatorii.

Zile libere 2022: Ce prevede proiectul de lege

Aceştia au susţinut că „se urmăreşte ca zilele de sărbătoare legală să nu depindă de o situaţie fortuită din punct de vedere calendaristic, ci în orice an cetăţenii să beneficieze efectiv de zile libere”.

„Dacă nu s-ar realiza această modificare legislativă, zilele de sărbătoare legală care se suprapun peste zilele de repaus săptămânal nu ar mai avea valoarea de zile nelucrătoare, aşa cum doreşte legiuitorul, deoarece zilele de repaus săptămânal sunt deja zile nelucrătoare per se”, au explicat aceştia.

Totodată, ei au arătat că un element important al acestei modificări legislative ar fi „planificarea din timp a activităţii sectorului privat cu cea a sectorului public, sectoare aflate în interdependenţă, deoarece va oferi sustenabilitate nevoilor societăţii de a-şi putea desfăşura activitatea în mod coordonat”.

„Această reglementare va veni în ajutorul companiilor din sectorul privat, astfel acestea îşi vor putea gestiona din timp activităţile şi perioadele libere, pentru a se alătura angajaţilor din sectorul public.

Armonizarea acestor sfere oferă şi posibilitatea programării activităţilor familiale în familiile în care părinţii lucrează în ambele sectoare economice (public şi privat), măsură apreciată nu doar de către angajatori şi angajaţi, dar şi de unităţile turistice.

În egală măsură, prin posibilitatea de a se pregăti din timp pentru mini-vacanţele astfel stabilite, turiştii îşi pot planifica în avans aceste mini-vacanţe, iar agenţiile de turism se pot pregăti cu oferte dedicate familiilor şi altor categorii de turişti”, au mai susţinut iniţiatorii.

Zile libere din Uniunea Europeană

Ei au menţionat şi că angajaţii români au cele mai puţine zile libere din Uniunea Europeană – 15 zile, „faţă de spanioli care se bucură de 37 de zile libere de la stat, iar elveţienii de 28, la fel şi britanicii, olandezii, germanii şi portughezii”.

„Această reglementare poate fi interpretată şi ca o încercare de aliniere la situaţiile similare ale salariaţilor din UE, fără a mai fi nevoie a se declara şi alte zile ca fiind nelucrătoare, iar de zilele deja existente, stabilite ca nelucrătoare, angajaţii români să poată beneficia în mod efectiv. (…)

Raportat la dispoziţiile principiilor fundamentale ale dreptului muncii, egalitatea de tratament, libertatea muncii, precum şi la drepturile salariaţilor, propunerea legislativă nu intră în contradicţie cu prevederile acestora şi nu prezintă nicio altă inadvertenţă juridică fală de alte prevederi ale Codului muncii”, au mai arătat iniţiatorii.

Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului, apoi a Camerei Deputaţilor, care este for decizional.

Zile libere – Sărbătorile legale din 2022:

  • 1 și 2 ianuarie 2022 (Anul Nou) – sâmbătă și duminică
  • 24 ianuarie 2022 (Ziua Unirii) – luni – minivacanță – 3 zile libere
  • 22 aprilie 2022 (Vinerea Mare) – vineri
  • 24 și 25 aprilie 2022 (Paștele) – duminică și luni, ca în fiecare an (în total 4 zile)
  • 1 mai 2022 (Ziua Muncii) – duminică
  • 1 iunie 2022 (Ziua Copilului) – miercuri;
  • 12 și 13 iunie 2022 (Rusaliile) – duminică și luni, ca în fiecare an
  • 15 august 2022 (Adormirea Maicii Domnului) – luni – minivacanță de 3 zile
  • 30 noiembrie 2022 (Sfântul Andrei) – miercuri
  • 1 decembrie 2022 (Ziua Națională) – joi – posibilitate de 5 zile libere cu punte de o zi liberă (vinerea), dacă aprobă Guvernul
  • 25 și 26 decembrie 2022 (Crăciunul) – duminică și luni – minivacanță de 3 zile

În 2022, doar 6 din zilele libere pică în weekend, restul de 9 fiind în cursul săptămânii, față de 8 zile libere care picau în weekend, în 2021.

Calendar zile lucrătoare 2022. Zilele lucrătoare din fiecare lună

  • Ianuarie – 20 de zile lucrătoare – 160 de ore de muncă pentru norma întreagă;
  • Februarie – 20 de zile lucrătoare – 160 de ore de muncă pentru norma întreagă;
  • Martie – 23 de zile lucrătoare – 184 de ore de muncă pentru norma întreagă;
  • Aprilie – 19 de zile lucrătoare – 152 de ore de muncă pentru norma întreagă;
  • Mai – 22 de zile lucrătoare – – 172 de ore de muncă pentru norma întreagă;
  • Iunie – 20 de zile lucrătoare – 160 de ore de muncă pentru norma întreagă;
  • Iulie – 21 de zile lucrătoare – 168 de ore de muncă pentru norma întreagă;
  • August – 22 de zile lucrătoare – 172 de ore de muncă pentru norma întreagă;
  • Septembrie – 22 de zile lucrătoare -172 de ore de muncă pentru norma întreagă
  • Octombrie – 21 de zile lucrătoare -168 de ore de muncă pentru norma întreagă;
  • Noiembrie – 21 de zile lucrătoare- 168 de ore de muncă pentru norma întreagă;
  • Decembrie – 20 de zile lucrătoare- 160 de ore de muncă pentru norma întreagă;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa foto ilustrativ: Guliver/GettyImages

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Gala Premiilor Culturii Naționale, la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani: Matei Vișniec, Ion Pop și Marin Cazacu, printre laureați

Publicat

Publicitate

Ziua de 13 ianuarie s-a încheiat la Botoșani într-o notă elegantă, la Teatrul „Mihai Eminescu”, unde a avut loc Gala Premiilor Culturii Naționale, un moment dedicat celebrării excelenței culturale românești și valorilor care definesc identitatea națională.

Evenimentul a reunit public iubitor de artă și cultură, într-o atmosferă solemnă, marcată de recunoașterea unor nume importante din spațiul cultural românesc. În cadrul galei au fost acordate trei distincții naționale, fiecare subliniind contribuția deosebită a laureaților în domeniile lor de activitate.

Premiul Național pentru literatură și promovarea dialogului intercultural i-a revenit dramaturgului și scriitorului Matei Vișniec, unul dintre cei mai apreciați autori români contemporani, cu o carieră recunoscută atât în țară, cât și în afara granițelor.

Premiul Național pentru excelență în cultură a fost acordat lui Ion Pop, personalitate marcantă a vieții culturale românești, apreciat pentru contribuțiile sale constante în domeniul literaturii și al criticii.

De asemenea, Premiul Național pentru promovarea culturii române și a excelenței muzicale a ajuns la Marin Cazacu, un nume de referință în lumea muzicii, cunoscut pentru activitatea sa de promovare a valorilor artistice și a performanței muzicale.

Seara a fost completată de un moment artistic special, un recital susținut de Andrei Ioniță (violoncel) și Cătălin Șerban (pian), care a adus publicului o experiență muzicală rafinată, potrivită spiritului unei gale dedicate Culturii Naționale.

Publicitate

Organizatorii au transmis mulțumiri publicului, sponsorilor și tuturor participanților pentru sprijinul și implicarea oferite, subliniind că evenimentul a fost un final deosebit pentru o zi întreagă dedicată Culturii Naționale.

Citeste mai mult

Economie

Transgaz a depus cererea pentru noi conducte de gaz spre Săveni, Darabani și Dorohoi. Anunțul senatorului Ovidiu Jitaru

Publicat

Publicitate

Senatorul PNL Botoșani, Ovidiu Jitaru, anunță „vești bune la început de an” pentru locuitorii din județ, după ce Transgaz, prin directorul tehnic Ciprian Oniga, a depus la Consiliul Județean Botoșani cererea pentru emiterea certificatului de urbanism necesar construirii unor noi rețele de gaz metan.

Potrivit senatorului, documentația depusă vizează mai multe investiții importante în infrastructura de transport a gazului, printre care conducta Coșula – Săveni – Darabani, o lucrare pe ruta Stăuceni – Durnești, dar și o conductă care ar urma să lege municipiul Dorohoi de Darabani.

Ovidiu Jitaru susține că proiectele reprezintă exact ceea ce își doresc oamenii din centrul și nordul județului și că extinderea rețelelor de gaz înseamnă, în primul rând, „civilizație”, dar și un pas concret spre dezvoltare.

„Odată depusă această cerere de certificat de urbanism, practic procesul de implementare a acestei investiții în noi rețele de gaz în județ este ireversibil”, a transmis senatorul PNL, subliniind că mii de familii, agenți economici și potențiali investitori aveau nevoie de această infrastructură.

În viziunea parlamentarului, finalizarea noilor conducte va avea un impact direct asupra atractivității județului Botoșani pentru investiții, oferind condiții mai bune atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru creșterea calității vieții în comunitățile din zonă.

Senatorul afirmă că acest demers este rezultatul muncii și asumării atât la nivel de Consiliu Județean, cât și la nivelul parlamentarilor liberali din Botoșani, iar începutul de an aduce „primul pas important” pe drumul dezvoltării.

Publicitate

„Este o veste bună, care arată că nu am făcut promisiuni ca să ne aflăm în treabă și că rolul nostru este același pe care l-am declarat la început de drum: să fim de folos oamenilor”, a mai transmis Ovidiu Jitaru pe pagina sa de socializare.

Citeste mai mult

Educație

Adelina Airinei, în top la Transylvania Winter Cup: De la „Cea mai bună extremă stânga”, la trofeul de „Cel mai bun marcator”

Publicat

Publicitate

Performanță remarcabilă pentru handbalul din județul Botoșani. Adelina Airinei, sportivă legitimată la C.S. Unirea Săveni, a fost din nou în centrul atenției la Transylvania Winter Cup, unul dintre turneele importante pentru handbalul juvenil.

După ce anul trecut Adelina a fost desemnată „Cea mai bună extremă stânga” la categoria junioare III, deși era atunci junioară IV, anul acesta tânăra handbalistă de la Săveni a reușit o nouă performanță deosebită. La aceeași competiție, Adelina a primit trofeul pentru „Cel mai bun marcator”, confirmând încă o dată progresul rapid și determinarea de care dă dovadă.

Antrenorul Gabriela Răducanu a transmis un mesaj plin de emoție și mândrie după reușita sportivei, subliniind atât evoluția individuală a Adelinei, cât și efortul întregii echipe. „Mândră de Adelina și de toată echipa C.S. Unirea Săveni!”, a transmis antrenoarea.

De altfel, Adelina Airinei a fost și desemnată în trecut cea mai bună extremă stânga la categoria junioare III, fiind aleasă în echipa ideală a turneului, un rezultat cu atât mai important cu cât a concurat din nou la o categorie superioară vârstei sale.

Povestea ei este cu atât mai impresionantă cu cât practică handbalul de doar doi ani. Totuși, încă de la primele competiții a reușit să iasă în evidență, fiind remarcată încă de la debut, la Olimpiada Națională a Sportului Școlar, la minihandbal mixt, faza județeană.

În afara terenului, Adelina este descrisă ca un copil deosebit: inteligentă, pasionată de matematică, modestă, muncitoare și cu un talent evident. Reușitele ei vin ca o confirmare că rezultatele mari se construiesc prin ambiție, disciplină și multă muncă. Cu alte cuvinte, putem spune că C.S. Unirea Săveni demonstrează încă o dată că munca din sportul juvenil poate aduce rezultate importante, iar Adelina Airinei este unul dintre exemplele frumoase ale generației tinere care vine puternic din urmă.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Aurul atinge un nou record, iar leul se depreciază: La ce preț a ajuns să fie cotat de BNR gramul de aur

Publicat

Publicitate

Aurul a ajuns la un nou preț record, pe fondul unei perioade marcate de volatilitate și incertitudini în piețele financiare. Evoluția metalului prețios vine în același timp cu o slăbire a monedei naționale, leul depreciindu-se în raport cu euro. Potrivit cursului oficial anunțat de Banca Națională a României, moneda europeană a fost calculată la 5,896 lei, un nivel care reflectă presiunea crescută asupra cursului de schimb, relatează alba24.ro.

Gramul de aur s-a scumpit cu 15 lei, până la valoare acord de 643 de lei, potrivit Băncii Naționale a României.

Cotația aurului a atins un nou nivel record pe piețele internaționale. În Europa s-a registrat o creștere de 1,5%, la 4.578 $ pe uncie.

Pe parcursul anului trecut, prețul metalului galben a crescut cu 65%, cea mai mare creștere anuală de după 1979, avansul din acest an fiind de aproape 6%.

Aurul a ajuns la un preț record: De ce este important

Prețul aurului este important deoarece reflectă nu doar valoarea unui metal prețios, ci și starea economiei globale, nivelul de încredere în monede și percepția asupra riscului. De mii de ani, aurul a fost considerat un simbol al bogăției și stabilității, iar rolul său a evoluat, rămânând esențial în sistemul financiar modern.

În primul rând, aurul este văzut ca un refugiu sigur în perioade de incertitudine economică sau geopolitică. Atunci când apar crize financiare, inflație ridicată, conflicte sau instabilitate politică, investitorii se îndreaptă către aur pentru a-și proteja capitalul. Creșterea prețului aurului semnalează adesea scăderea încrederii în piețele financiare sau în monedele naționale.

Publicitate

De asemenea, prețul aurului este strâns legat de inflație și de valoarea banilor. Aurul își păstrează valoarea în timp, spre deosebire de monedele care pot fi afectate de devalorizare. Când inflația crește sau puterea de cumpărare a banilor scade, aurul devine o alternativă de economisire și investiție, iar cererea sa influențează direct prețul.

Pentru băncile centrale, aurul reprezintă o componentă importantă a rezervelor naționale. Nivelul și valoarea rezervelor de aur contribuie la credibilitatea financiară a unui stat și la stabilitatea sistemului monetar. Modificările în strategia de cumpărare sau vânzare a aurului de către marile bănci centrale pot avea un impact semnificativ asupra pieței globale.

Prețul aurului este relevant și pentru industrie și bijuterii. Aurul este utilizat în electronică, medicină și alte domenii tehnologice, iar costul său influențează prețurile produselor finite. În același timp, industria bijuteriilor, unul dintre cei mai mari consumatori de aur, este direct afectată de fluctuațiile de preț.

Nu în ultimul rând, prețul aurului funcționează ca un indicator economic. Evoluția sa oferă semnale despre direcția dobânzilor, a dolarului american și a economiei globale în ansamblu. De multe ori, când dobânzile sunt scăzute, aurul devine mai atractiv, deoarece nu generează costuri de oportunitate ridicate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending