Connect with us

Educație

Renunțăm la geografie? Material-protest al profesorilor de geografie

Publicat

Publicitate

Profesorii de geografie din Botoșani resping intenția ministerului de a elimina această materie din curriculumul liceal superior și își exprimă public îngrijorarea pentru efectele pe care le-ar putea avea o astfel de schimbare în structura planului de discipline studiate de liceeni.

Un comunicat de presă emis de filiala ”Victor Tufescu” Botoșani a Societății de geografie din România prezintă punctul de vedere al dascălilor botoșăneni de geografie, aceasta arătând competențele cele mai importante pe care le formează disciplina și metodele specifice de lucru, competențe fără care ființa umană nu se poate dezvolta armonios și eficient.

Într-o societate cu schimbări climatice intense, tensiuni geopolitice și dezechilibre sociale, eliminarea Geografiei din curriculumul liceal superior, maia exact din clasele a XI-a și a XII-a de la toate filierele, profilurile și specializările, exceptând profilul umanist și profilul servicii, este o eroare educațională și o amenințare reală la adresa generațiilor viitoare. Tocmai  tendințele și provocările globale sunt studiate la disciplina geografie în clasa a XI a, cu scopul de a dezvolta capacitatea de gândire critică a elevilor, capacitatea de adaptare a viitoarelor generații, la migrațiile contemporane a forței de muncă, la efectele hazardurilor naturale și antropice tot mai prezente, precum și ale situației geopolitice globale. Temelesunt absolut necesare pentru a fi studiate și înțelese de fiecare absolvent în ciclul superior al liceului, când elevul ajunge la un nivel de maturitate care îl face să înțeleagă profunzimea acestor probleme.

În primul rând, geografia furnizează noțiuni utile pentru a reacționa corect și eficient în timpul unor calamități naturale și tehnologice. Formează reprezentări fundamentale, vitale, chiar, pentru înțelegerea bazelor lumii în care trăim. „Se vorbește intens și foarte actual despre protecția mediului, biodiversitate, schimbări globale, globalizare, multiculturalitate, identitate, coeziune si dezvoltare, respectul față de diferență etc. Dar cum să se ajungă la aceste metareprezentări și comportamente, daca nu sunt cunoscute elementele pe care se clădesc ele?”, se arată în comunicat.

Profesorii avertizează că disciplina joacă un rol esențial în educarea elevilor cu privire la impactul activităților umane asupra mediului și în promovarea comportamentului ecologic responsabil. Conceptul multidimensional al dezvoltării durabile impus de Organizația Națiunilor Unite obligă întreaga societate la o cunoaștere profundă a principiilor dezvoltării durabile și la o reevaluare a politicilor de protecție a mediului, la o responsabilizare a întregii societăți pentru asigura echilibru între dezvoltarea economică, societate și resursele naturale.

Caracterul aplicativ al geografiei oferă posibilitatea desfășurării unor activități sub formă de mini-cercetări științifice, studii de caz, multe dintre ele finalizate cu oferirea unor soluții concrete la probleme identificate în orizontul local.

Publicitate

Geografia dezvoltă competențe STEM prin studiul proceselor fizice ale Pământului, utilizarea tehnologiilor moderne precum Sistemele Informatice Geografice (GIS), teledetecția prin satelit și analiza datelor climatice. Elevii învață cum tehnologiile moderne ajută la monitorizarea mediului, previziunea dezastrelor naturale sau optimizarea resurselor naturale, disciplina contribuind, astfel, la dezvoltarea competenței digital. Geografia presupune interpretarea datelor satelitare, utilizarea platformelor de vizualizare geospațială (Google Earth, OpenStreetMap) și lucrul cu modele climatice digitale, contribuind la alfabetizarea digitală a elevilor. Prin analiza critică a surselor de informare elevii își dezvoltă gândirea critică, ajutându-i să verifice sursele și informația.

„Solicităm Ministerului Educației ca geografia să își găsească locul în trunchiul comun  și la clasele a XI-a și a XII-a, aliniindu-se astfel la standardele internaționale de educație. Geografia nu este doar o disciplină academică, ci și un instrument esențial pentru înțelegerea lumii și pentru formarea unor cetățeni responsabili, informați și capabili să contribuie la dezvoltarea societății. Un popor care nu își cunoaște Istoria e condamnat să o repete, un popor care nu își cunoaște Geografia este condamnat la dezrădăcinare și la pierderea identității.”, încheie dascălii.

Redăm mai jos integral punctul de vedere trimis redacției.

 

Punct de vedere al profesorilor de geografie din județul Botoșani,

pentru susținerea geografiei în planurile cadrul de la liceu

Motto : ”Geografia și istoria sunt științe esențiale, fără ele nu se poate ajunge la deplina înțelegere a lumii”  (Im. Kant)

Parcurgând schimbări sociale, economice și politice complexe, societatea românească, prin toate componentele ei își caută propria identitate. Având în vedere aceste modificări, școala își poate îndeplini misiunea de valorizare a potențialului uman numai dacă întreaga comunitate este dispusă să recunoască, nu doar declarativ, că „învățământul este prioritate națională”. Parteneriatul educațional școală – comunitate, centrat pe elev, pe asigurarea calității în educație (măsurabilă prin rezultate) trebuie să reprezinte crezul tuturor celor implicați în această relație.

Geografia este o știință care își găsește ușor utilitatea într-o societate democratică și digitalizată, iar diminuarea rolului său instructiv-educativ prevăzut de noile planuri cadru va crea sincope în dezvoltarea elevului, în cultura și evoluția sa. Prin studierea geografiei la toate profilurile și specializările, elevul va fi ancorat în realitatea în care trăiește, în context european și mondial, pentru că cele 8 competențe cheie indicate de UE, subliniază caracterul formativ al geografiei și rolul determinant din perspectiva educației permanente.

Plecând de la prevederile OME 6731/28.11.2023, document care are la bază profilul de formare al absolventului, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 3.239/2021  și care a fost un reper în realizarea Curriculumului național, realizăm că trăim într-o perioadă a globalizării cu provocări demografice, cu societăți tot mai mobile și mai diverse, cu schimbărilor climatice intense, cu tensiuni geopolitice și dezechilibre sociale, care prin eliminarea Geografiei din curriculumul liceal superior (clasele a XI-a și a XII-a de la toate filierele, profilurile și specializările, exceptând profilul umanist și profilul servicii) nu reprezintă doar o eroare educațională, ci și o amenințare la adresa generațiilor viitoare. Considerăm că implementarea acestor modificări din planurile-cadru, fără a ține cont de faptul că aceste tendințe și provocări globale sunt studiate la disciplina geografie în clasa a XI a, au scopul de a dezvolta capacitatea de gândire critică a elevilor, capacitatea de adaptare a viitoarelor generații, la migrațiile contemporane a forței de muncă, la efectele hazardurilor naturale și antropice tot mai prezente, precum și ale situației geopolitice globale. Teme prezentate în documentul menționat anterior, ca fiind tendințe și provocări globale sunt absolut necesare să fie studiate și înțelese de fiecare absolvent în ciclul superior al liceului, când elevul ajunge la un nivel de maturitate care îl face să înțeleagă profunzimea acestor probleme (respectiv în ciclul superior al liceului).

Geografia este o disciplină care oferă căile și instrumentele de cunoaștere și înțelegere a mediului de pe Terra. În spiritul educației permanente, ea dezvoltă tinerilor competențe cu grad ridicat de relevanță/aplicabilitate în viața de zi cu zi. Este motivul pentru care Olimpiada de Geografie prezintă și o etapă internațională – IGeo, iar rezultatele de top obținute de echipele participante validează valoarea școlii românești de geografie.

Geografia dezvoltă competențe de abordare integrată și de înțelegere a fenomenelor naturale, demografice și economice, tot mai complexe în contextul global actual, ajutând indivizii să găsească soluții adecvate de poziționare și de acțiune față de noile tendințe. Este definitoriu rolul cunoașterii geografice în cadrul științelor, bine evidențiat în cazul abordării subiectelor de la Olimpiada Interdisciplinară a Științelor Pământului, în special la etapa internațională – IESO.

Geografia contribuie la formarea competențelor transversale și furnizează noțiuni utile pentru a reacționa corect și eficient în timpul unor calamități naturale și tehnologice.

Geografia formează, totuși, reprezentări fundamentale și putem spune vitale pentru înțelegerea bazelor lumii în care trăim. Se vorbește intens și foarte actual despre protecția mediului, biodiversitate, schimbări globale, globalizare, multiculturalitate, identitate, coeziune si dezvoltare, respectul față de diferență etc. Dar cum să se ajungă la aceste metareprezentări și comportamente, daca nu sunt cunoscute elementele pe care se clădesc ele? Geografia are rostul și virtutea de a pune bazele pentru ca aceste metareprezentări și comportamente să se poată coagula în mintea copiilor și să poată deveni operaționale, la ei și la adulții de mai târziu.

Caracterul aplicativ al geografiei oferă posibilitatea desfășurării unor activități sub formă de mini-cercetări științifice, studii de caz, multe dintre ele finalizate cu oferirea unor soluții concrete la probleme identificate în orizontul local.

Conceptul multidimensional al dezvoltării durabile impus de Organizația Națiunilor Unite obligă întreaga societate la o cunoaștere profundă a principiilor dezvoltării durabile și la o reevaluare a politicilor de protecție a mediului, la o responsabilizare a întregii societăți pentru asigura echilibru între dezvoltarea economică, societate și resursele naturale. Aceste aspecte necesită o înțelegere profundă a termenilor și noțiunilor care sunt studiate în cadrul geografiei mediului ca probleme fundamentale ale lumii contemporane, respectiv în ciclul superior al liceului (clasa a XI-a) unde elevul poate face asocieri și conexiuni cu realitatea geografică în care se află. Prin studierea geografiei elevii își formează atitudini pozitive şi responsabile faţă de mediul înconjurător din perspectiva dezvoltării durabile a comunităţilor în care trăiesc și își desfășoară activitatea. Geografia joacă un rol esențial în educarea elevilor cu privire la impactul activităților umane asupra mediului și în promovarea comportamentului ecologic responsabil.

Geografia dezvoltă competențe STEM prin studiul proceselor fizice ale Pământului, utilizarea tehnologiilor moderne precum Sistemele Informatice Geografice (GIS), teledetecția prin satelit și analiza datelor climatice. Elevii învață cum tehnologiile moderne ajută la monitorizarea mediului, previziunea dezastrelor naturale sau optimizarea resurselor naturale. De asemenea, geografia se intersectează cu ingineria în domenii precum amenajarea teritoriului, infrastructura urbană și gestionarea resurselor de apă, oferind elevilor o perspectivă aplicată asupra științelor și tehnologiei. Prin toate aceste aspecte, geografia îmbunătățește competențele matematice și științifice și îi pregătește pe elevi să utilizeze metode analitice și tehnologii moderne pentru a înțelege și soluționa probleme reale ale lumii contemporane.

Geografia contribuie la dezvoltarea competenței digitale prin utilizarea tehnologiilor moderne pentru analiza și interpretarea informațiilor spațiale. Elevii învață să folosească Sistemele Informatice Geografice (GIS), aplicații de teledetecție, hărți interactive și baze de date online pentru a înțelege fenomenele geografice și sociale. De asemenea, geografia presupune interpretarea datelor satelitare, utilizarea platformelor de vizualizare geospațială (Google Earth, OpenStreetMap) și lucrul cu modele climatice digitale, contribuind la alfabetizarea digitală a elevilor. Prin analiza critică a surselor de informare elevii își dezvoltă gândirea critică, ajutându-i să verifice sursele, să identifice fake news și să navigheze în siguranță în mediul digital.

Geografia  stimulează elevilor dorința pentru cunoaștere, respectul pentru diversitate și disponibilitatea pentru educație permanentă. Interesul pe care elevii și profesorii lor de geografie îl acordă acestui domeniu este pus în evidență de lista semnificativă de premii obținute la fazele internaționale, naționale și regionale ale concursurilor de profil. Studierea temelor globale precum: geopolitică, migrații, dezvoltare durabilă, sisteme geografice informatice (GIS), schimbări demografice, dinamica populației  îi ajută pe elevii să își formeze un orizont larg de cunoaștere, benefic pentru o societate inclusivă și echilibrată.

Într-o lume din ce în ce mai interconectată și afectată de schimbări majore la nivel global, eliminarea sau reducerea geografiei în clasele terminale ar reprezenta o gravă eroare educațională. Elevii ar fi privați de instrumentele necesare pentru a înțelege și analiza realitățile lumii moderne. În plus, reducerea orelor de studiu la geografie ar limita oportunitățile academice și profesionale ale tinerilor, deoarece aceasta joacă un rol-cheie în formarea competențelor necesare pentru diverse domenii, inclusiv managementul resurselor, turismul, dezvoltarea urbană și diplomația.

Solicităm Ministerului Educației ca geografia să își găsească locul în trunchiul comun  și la clasele a XI-a și a XII-a, aliniindu-se astfel la standardele internaționale de educație. Geografia nu este doar o disciplină academică, ci și un instrument esențial pentru înțelegerea lumii și pentru formarea unor cetățeni responsabili, informați și capabili să contribuie la dezvoltarea societății.

Un popor care nu își cunoaște Istoria e condamnat să o repete, un popor care nu își cunoaște Geografia este condamnat la dezrădăcinare și la pierderea identității.

Profesorii de geografie din județul BOTOȘANI

Filiala ”Victor Tufescu” Botoșani a Societății de geografie din România

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Vremea până la 2 martie. Luna februarie 2026 vine cu oscilații mari de temperatură și precipitații frecvente

Publicat

Publicitate

Ultima lună de iarnă a anului 2026 aduce variații semnificative de temperatură de la o săptămână la alta și de la o regiune la alta. Potrivit prognozei actualizate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), până la începutul lunii martie vom avea alternanțe între perioade neobișnuit de calde și episoade mai reci, cu precipitații în aproape toată țara.

Temperaturile cresc peste normal în următoarele zile

În perioada imediat următoare, valorile termice sunt în creștere și vor atinge niveluri mai ridicate decât cele obișnuite pentru începutul lunii februarie. Excepție fac zonele de nord-est și sud-vest, unde vremea va rămâne mai rece.

În centru, maximele pot ajunge la 10–11 grade Celsius, iar în vest chiar până la 13 grade. Aceste intervale mai calde vor alterna însă cu zile mai reci, în care temperaturile maxime vor coborî la 3–5 grade, iar minimele vor deveni negative. Cel mai rece interval este estimat între 12 și 15 februarie.

Precipitații frecvente: ploi și ninsori

Până la jumătatea lunii februarie sunt anunțate ploi în regiunile centrale, sud-estice și nord-estice. De asemenea, vor apărea și ninsori, mai ales în vestul țării. Alte episoade cu precipitații sunt prognozate după 15 februarie, când vor fi ploi în vest, centru și sud-est, dar și ninsori în sud și nord-est.

Diferențe importante între regiuni

În sudul țării, temperaturile maxime vor urca la 7–8 grade, însă în zilele mai reci vor coborî spre 2 grade. Nord-estul va rămâne cea mai rece regiune: de la valori de 3–4 grade în intervalul 5–7 februarie, se va ajunge la maxime de aproximativ -2 grade în jurul datei de 13 februarie. Spre finalul lunii, și aici se așteaptă o încălzire, cu temperaturi ce pot ajunge la 8 grade.

Prognoza ANM pe săptămâni

Săptămâna 2–8 februarie
Temperaturile vor fi mai ridicate decât cele normale în vest, nord-vest, centru și la munte. În sud-vest și nord-est, valorile vor fi local mai scăzute. Precipitațiile vor fi excedentare în sud și sud-est, iar în nordul Carpaților Orientali pot fi ușor deficitare.

Publicitate

Săptămâna 9–15 februarie
Temperaturile medii vor fi ușor peste normal în regiunile intracarpatice, mai scăzute în nord-est și apropiate de normal în rest. Cantitățile de precipitații vor fi excedentare la nivelul întregii țări, cu accent pe sud.

Săptămâna 16–22 februarie
Valorile termice vor fi ușor mai ridicate decât normalul perioadei în regiunile intracarpatice, iar în rest se vor situa în jurul mediilor climatologice. Precipitațiile vor fi mai abundente în vest și nord-vest.

Săptămâna 23 februarie – 2 martie
Mediile temperaturilor se vor situa ușor peste valorile specifice pentru această perioadă, la nivelul întregii țări. Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal în toate regiunile.

Citeste mai mult

Administratie

Primarul Botoșaniului cere Guvernului să nu reducă cota defalcată din impozitul pe venit pentru bugetele locale

Publicat

Publicitate

Primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, cere Guvernului să nu diminueze cota defalcată din impozitul pe venit pentru bugetele locale.

El susține că veniturile localităților au fost influențate deja în mod negativ de tăierile de venituri ale angajaților, iar o diminuare a cotelor defalcate ar pune în pericol administrațiile locale.

‘Dacă se mai reduc și aceste cote, înseamnă că vom avea mai puțin bani și pentru funcționare, și pentru investiții, nu doar la municipiului Botoșani. Sunt convins că această situație este la nivelul întregii țări și colegii mei primari militează pentru cel puțin păstrarea cotelor actuale’, a declarat, pentru AGERPRES, Cosmin Andrei.

El spune că, în luna ianuarie 2026, Ministerul Finanțelor a alocat o sumă mai mică cu aproape un milion de lei din cotele defalcate din impozitul pe venit colectat în luna decembrie 2025 la nivelul municipiului Botoșani, ceea ce arată că nivelul veniturilor angajaților a fost în scădere.

Potrivit Legii 273/2006 privind finanțele publice locale din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale în luna anterioară se alocă lunar, până cel târziu la data de 8 a lunii în curs, o cotă de: a) 15% la bugetul local al județului; b) 65% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe ale căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; c) 6% pentru repartizarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor și municipiilor prin hotărâre a consiliului județean; d) 14% într-un cont distinct deschis pe seama direcției generale regionale a finanțelor publice/administrației județene a finanțelor publice, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Senatorii care nu vor participa fizic la ședințele din Parlament vor fi sancționați

Publicat

Publicitate

Senatorii care nu vor participa fizic la ședințele din Parlament vor fi sancționați. Decizia a fost anunțată de președintele Senatului, Mircea Abrudean.

Potrivit acestuia, este o decizie a conducerii Camerei superioare ca ședințele de plen să se desfășoare din această sesiune cu prezența fizică a senatorilor. Cei care nu vor participa vor fi considerați absenți și vor fi sancționați conform regulamentului.

”Este o decizie a Biroului Permanent de a avea prezență fizică la Senat, este o chestiune de responsabilitate pe care ne-am asumat-o. Deci, toți senatorii vor fi prezenți la plen. Este ceva normal. Dacă nu, sunt absenți. Nu vor participa la plen, deci vor fi sancționați conform regulamentului”, a spus Abrudean, potrivit Agerpres.

În data de 2 decembrie, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat că din luna februarie, când începe prima sesiune ordinară a anului 2026, ședințele de plen se vor desfășura doar cu prezență fizică.

Până în sesiunea trecută, senatorii puteau participa și online la majoritatea ședințelor plenului, exprimându-și votul pe tabletă, printr-o aplicație specială.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Sfântul și Dreptul Simeon, primitorul de Dumnezeu

Publicat

Publicitate

Sfântul Simeon este unul dintre cei 70 de înţelepţi care au tradus din limba ebraică în limba greacă Vechiul Testament, la porunca regelui Ptolemeu al Egiptului. Când au ajuns cu tâlcuirea la capitolul al VII-lea, versetul 14 din cartea Proorocului Isaia, unde scrie „Pentru aceasta Domnul meu vă va da un semn: Iată fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuil”, bătrânul Simeon s-a îndoit în inima sa, zicând că nu este cu putinţă ca o fecioară să nască neştiind de bărbat şi, luând cuţitul, a vrut să şteargă aceste cuvinte.

În clipa aceea a fost însă oprit de îngerul Domnului care i-a spus: „Nu fi necredincios în cele scrise, a căror împlinire tu însuţi o vei vedea, pentru că nu vei vedea moartea până ce nu vei vedea pe Cel ce Se va naşte din Curata Fecioară, Hristos Domnul”. Aceasta a fost făgăduinţa despre care scrie Sfântul Evanghelist Luca: „Şi era făgăduit lui de la Duhul Sfânt să nu vadă moartea, până ce va vedea pe Hristosul Domnului!” (Luca 2, 26).

Dând crezare cuvintelor îngereşti, Simeon a aşteptat venirea lui Hristos în lume. La 40 de zile după naştere, Pruncul Iisus a fost adus la templu din Ierusalim de Fecioara Maria şi Dreptul Iosif, după obiceiul Legii vechi. Atunci Sfântul Simeon, îndemnat de Duhul Sfânt, a luat în mâini pe Domnul şi a zis: „Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace, că văzură ochii mei mântuirea Ta“.

El a proorocit despre patima lui Hristos şi despre răstignirea Lui, spunând că va trece prin sufletul Născătoarei de Dumnezeu sabia mâhnirii şi a necazului, când va vedea pe Fiul său răstignit pe Cruce. Dreptul Simeon a fost preot la templul din Ierusalim. Dreptul Simeon a murit la vârsta de 360 de ani.

Sfintele sale moaşte au fost aduse în Constantinopol în vremea împăratului Justin cel Mic (565-578) şi aşezate în Biserica Halcopratiei.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending