Connect with us

Educație

Renunțăm la geografie? Material-protest al profesorilor de geografie

Publicat

Publicitate

Profesorii de geografie din Botoșani resping intenția ministerului de a elimina această materie din curriculumul liceal superior și își exprimă public îngrijorarea pentru efectele pe care le-ar putea avea o astfel de schimbare în structura planului de discipline studiate de liceeni.

Un comunicat de presă emis de filiala ”Victor Tufescu” Botoșani a Societății de geografie din România prezintă punctul de vedere al dascălilor botoșăneni de geografie, aceasta arătând competențele cele mai importante pe care le formează disciplina și metodele specifice de lucru, competențe fără care ființa umană nu se poate dezvolta armonios și eficient.

Într-o societate cu schimbări climatice intense, tensiuni geopolitice și dezechilibre sociale, eliminarea Geografiei din curriculumul liceal superior, maia exact din clasele a XI-a și a XII-a de la toate filierele, profilurile și specializările, exceptând profilul umanist și profilul servicii, este o eroare educațională și o amenințare reală la adresa generațiilor viitoare. Tocmai  tendințele și provocările globale sunt studiate la disciplina geografie în clasa a XI a, cu scopul de a dezvolta capacitatea de gândire critică a elevilor, capacitatea de adaptare a viitoarelor generații, la migrațiile contemporane a forței de muncă, la efectele hazardurilor naturale și antropice tot mai prezente, precum și ale situației geopolitice globale. Temelesunt absolut necesare pentru a fi studiate și înțelese de fiecare absolvent în ciclul superior al liceului, când elevul ajunge la un nivel de maturitate care îl face să înțeleagă profunzimea acestor probleme.

În primul rând, geografia furnizează noțiuni utile pentru a reacționa corect și eficient în timpul unor calamități naturale și tehnologice. Formează reprezentări fundamentale, vitale, chiar, pentru înțelegerea bazelor lumii în care trăim. „Se vorbește intens și foarte actual despre protecția mediului, biodiversitate, schimbări globale, globalizare, multiculturalitate, identitate, coeziune si dezvoltare, respectul față de diferență etc. Dar cum să se ajungă la aceste metareprezentări și comportamente, daca nu sunt cunoscute elementele pe care se clădesc ele?”, se arată în comunicat.

Profesorii avertizează că disciplina joacă un rol esențial în educarea elevilor cu privire la impactul activităților umane asupra mediului și în promovarea comportamentului ecologic responsabil. Conceptul multidimensional al dezvoltării durabile impus de Organizația Națiunilor Unite obligă întreaga societate la o cunoaștere profundă a principiilor dezvoltării durabile și la o reevaluare a politicilor de protecție a mediului, la o responsabilizare a întregii societăți pentru asigura echilibru între dezvoltarea economică, societate și resursele naturale.

Caracterul aplicativ al geografiei oferă posibilitatea desfășurării unor activități sub formă de mini-cercetări științifice, studii de caz, multe dintre ele finalizate cu oferirea unor soluții concrete la probleme identificate în orizontul local.

Publicitate

Geografia dezvoltă competențe STEM prin studiul proceselor fizice ale Pământului, utilizarea tehnologiilor moderne precum Sistemele Informatice Geografice (GIS), teledetecția prin satelit și analiza datelor climatice. Elevii învață cum tehnologiile moderne ajută la monitorizarea mediului, previziunea dezastrelor naturale sau optimizarea resurselor naturale, disciplina contribuind, astfel, la dezvoltarea competenței digital. Geografia presupune interpretarea datelor satelitare, utilizarea platformelor de vizualizare geospațială (Google Earth, OpenStreetMap) și lucrul cu modele climatice digitale, contribuind la alfabetizarea digitală a elevilor. Prin analiza critică a surselor de informare elevii își dezvoltă gândirea critică, ajutându-i să verifice sursele și informația.

„Solicităm Ministerului Educației ca geografia să își găsească locul în trunchiul comun  și la clasele a XI-a și a XII-a, aliniindu-se astfel la standardele internaționale de educație. Geografia nu este doar o disciplină academică, ci și un instrument esențial pentru înțelegerea lumii și pentru formarea unor cetățeni responsabili, informați și capabili să contribuie la dezvoltarea societății. Un popor care nu își cunoaște Istoria e condamnat să o repete, un popor care nu își cunoaște Geografia este condamnat la dezrădăcinare și la pierderea identității.”, încheie dascălii.

Redăm mai jos integral punctul de vedere trimis redacției.

 

Punct de vedere al profesorilor de geografie din județul Botoșani,

pentru susținerea geografiei în planurile cadrul de la liceu

Motto : ”Geografia și istoria sunt științe esențiale, fără ele nu se poate ajunge la deplina înțelegere a lumii”  (Im. Kant)

Parcurgând schimbări sociale, economice și politice complexe, societatea românească, prin toate componentele ei își caută propria identitate. Având în vedere aceste modificări, școala își poate îndeplini misiunea de valorizare a potențialului uman numai dacă întreaga comunitate este dispusă să recunoască, nu doar declarativ, că „învățământul este prioritate națională”. Parteneriatul educațional școală – comunitate, centrat pe elev, pe asigurarea calității în educație (măsurabilă prin rezultate) trebuie să reprezinte crezul tuturor celor implicați în această relație.

Geografia este o știință care își găsește ușor utilitatea într-o societate democratică și digitalizată, iar diminuarea rolului său instructiv-educativ prevăzut de noile planuri cadru va crea sincope în dezvoltarea elevului, în cultura și evoluția sa. Prin studierea geografiei la toate profilurile și specializările, elevul va fi ancorat în realitatea în care trăiește, în context european și mondial, pentru că cele 8 competențe cheie indicate de UE, subliniază caracterul formativ al geografiei și rolul determinant din perspectiva educației permanente.

Plecând de la prevederile OME 6731/28.11.2023, document care are la bază profilul de formare al absolventului, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 3.239/2021  și care a fost un reper în realizarea Curriculumului național, realizăm că trăim într-o perioadă a globalizării cu provocări demografice, cu societăți tot mai mobile și mai diverse, cu schimbărilor climatice intense, cu tensiuni geopolitice și dezechilibre sociale, care prin eliminarea Geografiei din curriculumul liceal superior (clasele a XI-a și a XII-a de la toate filierele, profilurile și specializările, exceptând profilul umanist și profilul servicii) nu reprezintă doar o eroare educațională, ci și o amenințare la adresa generațiilor viitoare. Considerăm că implementarea acestor modificări din planurile-cadru, fără a ține cont de faptul că aceste tendințe și provocări globale sunt studiate la disciplina geografie în clasa a XI a, au scopul de a dezvolta capacitatea de gândire critică a elevilor, capacitatea de adaptare a viitoarelor generații, la migrațiile contemporane a forței de muncă, la efectele hazardurilor naturale și antropice tot mai prezente, precum și ale situației geopolitice globale. Teme prezentate în documentul menționat anterior, ca fiind tendințe și provocări globale sunt absolut necesare să fie studiate și înțelese de fiecare absolvent în ciclul superior al liceului, când elevul ajunge la un nivel de maturitate care îl face să înțeleagă profunzimea acestor probleme (respectiv în ciclul superior al liceului).

Geografia este o disciplină care oferă căile și instrumentele de cunoaștere și înțelegere a mediului de pe Terra. În spiritul educației permanente, ea dezvoltă tinerilor competențe cu grad ridicat de relevanță/aplicabilitate în viața de zi cu zi. Este motivul pentru care Olimpiada de Geografie prezintă și o etapă internațională – IGeo, iar rezultatele de top obținute de echipele participante validează valoarea școlii românești de geografie.

Geografia dezvoltă competențe de abordare integrată și de înțelegere a fenomenelor naturale, demografice și economice, tot mai complexe în contextul global actual, ajutând indivizii să găsească soluții adecvate de poziționare și de acțiune față de noile tendințe. Este definitoriu rolul cunoașterii geografice în cadrul științelor, bine evidențiat în cazul abordării subiectelor de la Olimpiada Interdisciplinară a Științelor Pământului, în special la etapa internațională – IESO.

Geografia contribuie la formarea competențelor transversale și furnizează noțiuni utile pentru a reacționa corect și eficient în timpul unor calamități naturale și tehnologice.

Geografia formează, totuși, reprezentări fundamentale și putem spune vitale pentru înțelegerea bazelor lumii în care trăim. Se vorbește intens și foarte actual despre protecția mediului, biodiversitate, schimbări globale, globalizare, multiculturalitate, identitate, coeziune si dezvoltare, respectul față de diferență etc. Dar cum să se ajungă la aceste metareprezentări și comportamente, daca nu sunt cunoscute elementele pe care se clădesc ele? Geografia are rostul și virtutea de a pune bazele pentru ca aceste metareprezentări și comportamente să se poată coagula în mintea copiilor și să poată deveni operaționale, la ei și la adulții de mai târziu.

Caracterul aplicativ al geografiei oferă posibilitatea desfășurării unor activități sub formă de mini-cercetări științifice, studii de caz, multe dintre ele finalizate cu oferirea unor soluții concrete la probleme identificate în orizontul local.

Conceptul multidimensional al dezvoltării durabile impus de Organizația Națiunilor Unite obligă întreaga societate la o cunoaștere profundă a principiilor dezvoltării durabile și la o reevaluare a politicilor de protecție a mediului, la o responsabilizare a întregii societăți pentru asigura echilibru între dezvoltarea economică, societate și resursele naturale. Aceste aspecte necesită o înțelegere profundă a termenilor și noțiunilor care sunt studiate în cadrul geografiei mediului ca probleme fundamentale ale lumii contemporane, respectiv în ciclul superior al liceului (clasa a XI-a) unde elevul poate face asocieri și conexiuni cu realitatea geografică în care se află. Prin studierea geografiei elevii își formează atitudini pozitive şi responsabile faţă de mediul înconjurător din perspectiva dezvoltării durabile a comunităţilor în care trăiesc și își desfășoară activitatea. Geografia joacă un rol esențial în educarea elevilor cu privire la impactul activităților umane asupra mediului și în promovarea comportamentului ecologic responsabil.

Geografia dezvoltă competențe STEM prin studiul proceselor fizice ale Pământului, utilizarea tehnologiilor moderne precum Sistemele Informatice Geografice (GIS), teledetecția prin satelit și analiza datelor climatice. Elevii învață cum tehnologiile moderne ajută la monitorizarea mediului, previziunea dezastrelor naturale sau optimizarea resurselor naturale. De asemenea, geografia se intersectează cu ingineria în domenii precum amenajarea teritoriului, infrastructura urbană și gestionarea resurselor de apă, oferind elevilor o perspectivă aplicată asupra științelor și tehnologiei. Prin toate aceste aspecte, geografia îmbunătățește competențele matematice și științifice și îi pregătește pe elevi să utilizeze metode analitice și tehnologii moderne pentru a înțelege și soluționa probleme reale ale lumii contemporane.

Geografia contribuie la dezvoltarea competenței digitale prin utilizarea tehnologiilor moderne pentru analiza și interpretarea informațiilor spațiale. Elevii învață să folosească Sistemele Informatice Geografice (GIS), aplicații de teledetecție, hărți interactive și baze de date online pentru a înțelege fenomenele geografice și sociale. De asemenea, geografia presupune interpretarea datelor satelitare, utilizarea platformelor de vizualizare geospațială (Google Earth, OpenStreetMap) și lucrul cu modele climatice digitale, contribuind la alfabetizarea digitală a elevilor. Prin analiza critică a surselor de informare elevii își dezvoltă gândirea critică, ajutându-i să verifice sursele, să identifice fake news și să navigheze în siguranță în mediul digital.

Geografia  stimulează elevilor dorința pentru cunoaștere, respectul pentru diversitate și disponibilitatea pentru educație permanentă. Interesul pe care elevii și profesorii lor de geografie îl acordă acestui domeniu este pus în evidență de lista semnificativă de premii obținute la fazele internaționale, naționale și regionale ale concursurilor de profil. Studierea temelor globale precum: geopolitică, migrații, dezvoltare durabilă, sisteme geografice informatice (GIS), schimbări demografice, dinamica populației  îi ajută pe elevii să își formeze un orizont larg de cunoaștere, benefic pentru o societate inclusivă și echilibrată.

Într-o lume din ce în ce mai interconectată și afectată de schimbări majore la nivel global, eliminarea sau reducerea geografiei în clasele terminale ar reprezenta o gravă eroare educațională. Elevii ar fi privați de instrumentele necesare pentru a înțelege și analiza realitățile lumii moderne. În plus, reducerea orelor de studiu la geografie ar limita oportunitățile academice și profesionale ale tinerilor, deoarece aceasta joacă un rol-cheie în formarea competențelor necesare pentru diverse domenii, inclusiv managementul resurselor, turismul, dezvoltarea urbană și diplomația.

Solicităm Ministerului Educației ca geografia să își găsească locul în trunchiul comun  și la clasele a XI-a și a XII-a, aliniindu-se astfel la standardele internaționale de educație. Geografia nu este doar o disciplină academică, ci și un instrument esențial pentru înțelegerea lumii și pentru formarea unor cetățeni responsabili, informați și capabili să contribuie la dezvoltarea societății.

Un popor care nu își cunoaște Istoria e condamnat să o repete, un popor care nu își cunoaște Geografia este condamnat la dezrădăcinare și la pierderea identității.

Profesorii de geografie din județul BOTOȘANI

Filiala ”Victor Tufescu” Botoșani a Societății de geografie din România

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Intervenții în ger, la Botoșani: 21 de persoane fără adăpost, găsite de polițiștii locali și evaluate medical pentru risc de hipotermie

Publicat

Publicitate

Valul de frig instalat în municipiul Botoșani la începutul anului 2026 a pus autoritățile în alertă, iar polițiștii locali au intensificat acțiunile de prevenire a tragediilor provocate de hipotermie. În ultimele săptămâni, echipele din cadrul Serviciului ordine și liniște publică al Poliției Locale Botoșani au desfășurat activități preventive, atât pe cont propriu, cât și în cooperare cu reprezentanți ai Serviciului de Ambulanță Județean și Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani.

Verificările au avut loc atât pe timpul zilei, însă cele mai multe intervenții au fost realizate noaptea, atunci când temperaturile scad brusc și riscul de deces prin hipotermie crește semnificativ. Scopul acțiunilor a fost identificarea persoanelor fără adăpost care se adăpostesc în zone improprii și pot ajunge în situații critice.

Potrivit autorităților, de la începutul anului 2026 și până în prezent au fost identificate peste 21 de cazuri de persoane aflate în risc de șoc hipotermic. În fiecare dintre aceste situații au fost dispuse măsurile de protecție necesare: persoanele au fost evaluate medical de echipajele de urgență, iar ulterior au fost transportate fie la Centrul de Noapte din cadrul Direcției de Asistență Socială Botoșani, fie la spital, în funcție de starea de sănătate.

Au existat însă și cazuri în care persoanele fără adăpost, deși evaluate medical, au refuzat cazarea în Centrul de Noapte, preferând să se adăpostească pe cont propriu, la rude sau prieteni.

Reprezentanții Poliției Locale anunță că în perioada următoare vor continua și vor intensifica verificările în zonele cunoscute ca fiind frecventate de persoanele fără adăpost, acțiunile urmând să fie desfășurate în continuare în cooperare cu SAJ și ISU Botoșani, pentru prevenirea deceselor cauzate de temperaturile scăzute.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Cercetătorii au găsit un înlocuitor al zahărului păstrează gustul dulce, dar are mai puține calorii și impact redus asupra glicemiei

Publicat

Publicitate

Cercetătorii anunță un pas important în cursa pentru găsirea unui înlocuitor al zahărului, care să păstreze gustul dulce, dar să reducă riscurile pentru sănătate, potrivit SciTechDaily. O metodă nouă de producție vizează tagatoza, un „zahăr rar” cu mai puține calorii și un impact mult mai mic asupra nivelului glicemiei, relatează mediafax.ro.

O nouă metodă de obținere a unui zahăr rar

Cercetători de la Tufts University au dezvoltat un proces biosintetic care permite producerea eficientă a tagatozei din glucoză.

Rezultatele au fost publicate în Cell Reports Physical Science, evidențiind un progres major față de metodele de producție existente.

Tagatoza are un gust aproape identic cu zahărul obișnuit, dar conține cu aproximativ șaizeci la sută mai puține calorii.

Până acum, costurile ridicate și randamentele scăzute au limitat utilizarea sa comercială pe scară largă.

De ce se remarcă tagatoza

Tagatoza apare în mod natural în cantități extrem de mici, mai ales în produsele lactate și în unele fructe.

Publicitate

Metodele tradiționale de producție folosesc materii prime rare, ceea ce face fabricarea la scară mare ineficientă și costisitoare.

Echipa de la Tufts a modificat genetic bacterii pentru a transforma glucoza obișnuită în tagatoză cu ajutorul unor enzime specializate.

Procesul a atins randamente de până la 95%, depășind cu mult tehnicile convenționale.

Această eficiență ridicată reduce semnificativ costurile și crește potențialul de producție în masă.

Beneficii pentru sănătate dincolo de reducerea caloriilor

Consumul de tagatoză determină creșteri reduse ale nivelului de glucoză și insulină din sânge.

O mare parte din acest zahăr este fermentată în colon, ceea ce îi schimbă comportamentul față de zaharurile clasice.

Studiile sugerează că poate susține sănătatea intestinală și reduce dezvoltarea bacteriilor orale care provoacă carii.

Îndulcitorul este clasificat drept „recunoscut ca sigur” de către U.S. Food and Drug Administration, permițând utilizarea sa în produsele alimentare.

Spre deosebire de îndulcitorii intensivi, tagatoza oferă volum și se caramelizează în timpul coacerii.

Cercetătorii spun că aceeași abordare ar putea permite producerea eficientă a altor zaharuri rare.

Citeste mai mult

Cultura

Nichita Danilov, laureatul Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia 2026

Publicat

Publicitate

Poetul Nichita Danilov a fost desemnat, joi seară, câștigătorul ediției 2026 a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, una dintre cele mai importante distincții acordate în literatura română contemporană. Anunțul a fost făcut în cadrul unei gale speciale găzduite de Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani, eveniment care a reunit nume sonore din lumea culturală și oficialități locale, relatează agerpres.ro.

La 73 de ani, Nichita Danilov își consolidează astfel statutul de autor de prim rang al poeziei românești, cu o operă construită consecvent și recunoscută de-a lungul decadelor. Poetul a debutat în 1980, la Editura Junimea, cu volumul „Fântâni carteziene”, carte care i-a adus încă de la început Premiul Uniunii Scriitorilor din România, confirmându-i valoarea și locul în literatura vremii.

Competiția din acest an a fost una puternică, iar pe lista nominalizaților s-au aflat poeții Marian Drăghici, Arcadie Suceveanu, Doina Uricariu, Matei Vișniec, Călin Vlasie și George Vulturescu, toți considerați repere ale poeziei românești din ultimele decenii.

Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia este acordat de Primăria Municipiului Botoșani și Consiliul Local, iar valoarea brută a distincției este de 40.000 de lei. În mod tradițional, laureatul primește, pe lângă premiul financiar, și titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani, un gest simbolic prin care comunitatea își omagiază marii creatori ai culturii române.

Gala de la Botoșani rămâne, an de an, un moment de referință în calendarul cultural național, orașul natal al lui Mihai Eminescu devenind, pentru câteva zile, capitala poeziei românești.

***

Publicitate

Poetul Nichita Danilov s-a născut la 7 aprilie 1952, în satul Climăuți din județul Suceava.

A urmat școala postliceală de arhitectură (1971-1973) și Facultatea de Științe Economice (1974-1978) din Iași. A fost economist, corector, profesor, muzeograf, editor, redactor la revista ‘Convorbiri literare’, șef departament cultură la ‘Monitorul de Iași’, director la Teatrul de copii și tineret ‘Luceafărul’ din Iași, secretar literar la Teatrul ‘Vasile Alecsandri’ din Iași; însărcinat cu afaceri ad-interim al României în Republica Moldova (1999), consilier la Ambasada României din Chișinău (2000).

A debutat cu poezie în ‘Convorbiri literare’ în 1977, iar în presă în 1979, în paginile revistei ‘Dialog’. După primul volum de poeme, ‘Fântâni carteziene’ (1980, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut), a continuat cu ‘Câmp negru’ (1982), ‘Arlechini la marginea câmpului’ (1985), ‘Poezii’ (1987), ‘Deasupra lucrurilor, neantul’ (1990), ‘Mirele orb’ (1995), ‘9 variațiuni pentru orgă’ (antologie, 1999), ‘În deșert și pe ape’ (2001), romanul ‘Tălpi’ (2004) – Premiul Uniunii Scriitorilor din Iași pentru proză, – antologia de poezie ‘Ferapont’ (2005), romanul ‘Mașa și Extraterestru’ (2005) ‘Capete de rând’ (2006) – eseuri și portrete literare, ‘Centura de castitate’ (2007) – versuri (conține CD audio cu poezii recitate de scriitor).

N. Danilov este prezent în numeroase antologii de poezie din țară și din străinătate, versurile sale fiind traduse în mai multe limbi. A publicat și proză scurtă – ‘Nevasta lui Hans’ (1996), pamflete politice – ‘Urechea de cârpă’ (1992), o carte de portrete literare – ‘Apocalipsa de carton’ (1993). A colaborat cu articole și versuri la ‘Convorbiri literare’, ‘Viața românească’, ‘Cronica’, ‘Luceafărul’, ‘România literară’, ‘Tribuna’.

În anul 1995 a fost distins cu Premiul Fundației ‘Soros’ pentru poezie. În noiembrie 2011, în cadrul Zilelor Liviu Rebreanu, manifestare desfășurată la Bistrița, Nichita Danilov a fost distins cu unul din Premiile ‘Liviu Rebreanu’ pentru romanul ‘Ambasadorul invizibil’ (2011). Este membru al PEN-Clubului Român și al Uniunii Scriitorilor.

Citeste mai mult

Educație

Cum poți deveni ofițer SRI: Admitere la Academia Națională de Informații 2026. Înscrieri până pe 31 ianuarie

Publicat

Publicitate

Tinerii care își doresc o carieră în Serviciul Român de Informații (SRI) se pot înscrie la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” din București. Înscrierile sunt deschise până la data de 31 ianuarie, pentru sesiunea de admitere 2026, relatrează alba24.ro.

Se pot înscrie elevii din clasele a XII-a de liceu, absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat, în vârstă de cel mult 23 de ani.

Sunt disponibile specializări de licență pentru ofițeri operativi sau ofițeri analiști. Durata cursurilor este de 3 ani.

Admitere la Academia Națională de Informații 2026. Condiții generale

Candidații interesați să ocupe un post de ofițer operativ trebuie să îndeplinească condițiile de încadrare în Serviciul Român de Informații (stabilite prin Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare și normele interne) și să promoveze toate etapele specifice de selecție.

Candidații care promovează integral procesul de selecție și sunt declarați admiși în urma examenului/concursului de admitere vor urma cursurile de licență, masterat profesional sau postuniversitare de educație permanentă organizate de către Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, la finalizarea cărora vor fi repartizați într-o unitate a SRI.

Admitere la Academia Națională de Informații 2026. Selecția candidaților

Toate posturile vor fi ocupate în sistem concurențial. Procesul de selecție presupune promovarea mai multor etape/probe eliminatorii (ordinea acestora depinde de domeniul în care se face încadrarea):

Publicitate
  • evaluarea CV-ului
  • interviuri de selecție
  • teste de evaluare a cunoștințelor și competențelor profesionale (evaluarea profesională, evaluarea cunoștințelor de cultură generală, evaluarea cunoștințelor de limbă străină), precum şi a unor aptitudini (examinări psihologice, Assessment Center)
  • examinarea medicală
  • verificări de securitate prevăzute de H.G. nr. 585/2002 pentru accesul la informații secrete de stat.

AICI, Ghidul candidatului.

Admitere la Academia Națională de Informații 2026. Studii universitare de licență

Programul este adresat atât elevilor aflați în clasa a XII-a, cât și absolvenților cu diplomă de bacalaureat, cu vârsta maximă 23 de ani, care își doresc o carieră în domeniul securității naționale.

Pentru anul universitar 2026-2027, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” va organiza cursuri universitare de licență:

  • pentru formarea ofițerilor operativi – specializarea Operațiuni de intelligence
  • pentru formarea ofițerilor analiști – specializarea Studii de securitate și informații

Candidații interesați se pot înscrie în procesul de selecție până la data de 31.01.2026, prin completarea formularului AICI

În urma promovării tuturor etapelor procesului de selecție, candidații validați vor participa la concursul de admitere.

Detalii privind calendarul, numărul de locuri și metodologia de organizare și desfășurare a concursului de admitere la studiile universitare de licență vor fi publicate pe site-ul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”.

Admitere la Academia Națională de Informații 2026. Ofițerul operativ

Potrivit SRI, ofițerul operativ are misiunea importantă de a culege informații și pentru aceasta trebuie să își poată crea acces în mediile cu relevanță pentru securitatea națională. La baza activității se află abilitatea de a recruta o persoană și de a o convinge să furnizeze informații importante. Pentru a performa în această activitate, ofițerii operativi trebuie să găsească semnificațiile ascunse în detalii aparent minore, să aibă o bună cunoaștere a limbajului non-verbal și o înțelegere fină a psihologiei umane.

Admitere la Academia Națională de Informații 2026. Ofițerul analist

Ofițerul analist privește lumea, îi înțelege tendințele, îi descifrează relațiile de cauzalitate și îi anticipează evoluțiile, explică SRI. Mai exact, analistul evaluează datele culese de ofițerii operativi ori din alte surse secrete sau deschise, sesizează schimbări și tendințe în manifestarea amenințărilor, schițează scenarii alternative de evoluție, evidențiază implicații și indică eventuale variante de acțiune în raport cu fiecare scenariu prognozat.

În final, produsul analitic este pus la dispoziția beneficiarilor legali, în timp util și în funcție de aria de competență, pentru a-i sprijini în realizarea unor strategii sau planuri de acțiune prin care să se prevină manifestarea riscurilor ori adoptarea unor măsuri adecvate de promovare a intereselor naționale.

Totodată, investigatorul și analistul OSINT își utilizează cunoștințele despre un domeniu tematic sau geografic și competențele lingvistice pentru a identifica, a colecta și a evalua informații disponibile public, astfel încât să acopere necesitățile de informare ale beneficiarilor intra și interinstituționali pe secvența protejării și promovării intereselor de securitate ale României.

Admitere la Academia Națională de Informații 2026. Studii universitare de masterat profesional

Studiile universitare de masterat profesional se adresează absolvenților de studii de licență care își doresc o carieră în Serviciul Român de Informații.

Conform Legii 199/2023 privind învățământul superior (art.35, pct.8, lit.c), au putut opta pentru înscriere la examenul de admitere la masteratul profesional inclusiv candidații care au mai urmat o formă de pregătire similară (program de studii universitare de master), cu suportarea cheltuielilor de la bugetul de stat.

Pentru anul universitar 2026-2027, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” va organiza studii universitare de masterat, după cum urmează:

  • pentru formarea ofițerilor operativi – specializarea Intelligence și securitate națională
  • pentru formarea ofițerilor analiști – specializarea Analiză de Intelligence

Candidații interesați se pot înscrie în procesul de selecție până la data de 31.01.2026, prin completarea formularului AICI

În urma promovării tuturor etapelor procesului de selecție, candidații validați vor participa la concursul de admitere la masteratul profesional, iar cei declarați ADMIS vor fi încadrați ca ofițeri operativi sau ofițeri analiști în SRI.

Academia Națională de Informații 2026. Studii postuniversitare de educație permanentă

Pentru anul universitar 2026-2027, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” va organiza „Studii postuniversitare de educație permanentă dedicată formării ofițerilor de informații.

  • pentru formarea ofițerilor operativi – specializarea Intelligence și securitate națională
  • pentru formarea ofițerilor analişti – specializarea Analiză de Intelligence

În urma promovării tuturor etapelor procesului de selecție, candidații validați vor participa la concursul de admitere la studii postuniversitare. Cei declarați ADMIS vor fi încadrați ca ofițeri operativi sau ofițeri analiști, la începerea programului de formare.

Încadrare în SRI. Admitere pe locuri la universități civile

Elevii aflați în clasa a XII-a și absolvenții cu diploma de bacalaureat, cu vârsta maximă de 23 de ani în anul admiterii, pot să opteze pentru a urma, pe locurile alocate SRI, studii universitare de licență în instituții civile de învățământ superior, la:

  • Academia de Studii Economice din București
  • Universitatea din București, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica din București
  • Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București
  • Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică din Cluj- Napoca
  • Universitatea „Ovidius” din Constanța
  • Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași
  • Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
  • Universitatea Politehnica din Timișoara
  • Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș

AICI, oferta de școlarizare.

Candidații declarați admiși și care au mai urmat o formă de pregătire similară (program de studii universitare de licență) cu suportarea cheltuielilor de la bugetul de stat, trebuie să achite contravaloarea serviciilor de școlarizare de care au beneficiat anterior la instituția de învățământ superior care a asigurat școlarizarea.

Candidații pot opta pentru admitere și pe locuri rezervate SRI la academiile militare.

Alte posturi în cadrul SRI

În cadrul SRI, cei interesați pot opta și pentru alte posturi precum:

  • specialiști lingviști
  • specialiști tehnică (cercetare, IT&C, securitate cibernetică)
  • specialiști administrativ (financiar, transport HR, logistică)
  • luptători brigada antiteroristă

AICI, detalii

surse: sri.ro, animv.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending