Connect with us

Educație

Renunțăm la geografie? Material-protest al profesorilor de geografie

Publicat

acum 11 luni

Publicitate

Profesorii de geografie din Botoșani resping intenția ministerului de a elimina această materie din curriculumul liceal superior și își exprimă public îngrijorarea pentru efectele pe care le-ar putea avea o astfel de schimbare în structura planului de discipline studiate de liceeni.

Un comunicat de presă emis de filiala ”Victor Tufescu” Botoșani a Societății de geografie din România prezintă punctul de vedere al dascălilor botoșăneni de geografie, aceasta arătând competențele cele mai importante pe care le formează disciplina și metodele specifice de lucru, competențe fără care ființa umană nu se poate dezvolta armonios și eficient.

Într-o societate cu schimbări climatice intense, tensiuni geopolitice și dezechilibre sociale, eliminarea Geografiei din curriculumul liceal superior, maia exact din clasele a XI-a și a XII-a de la toate filierele, profilurile și specializările, exceptând profilul umanist și profilul servicii, este o eroare educațională și o amenințare reală la adresa generațiilor viitoare. Tocmai  tendințele și provocările globale sunt studiate la disciplina geografie în clasa a XI a, cu scopul de a dezvolta capacitatea de gândire critică a elevilor, capacitatea de adaptare a viitoarelor generații, la migrațiile contemporane a forței de muncă, la efectele hazardurilor naturale și antropice tot mai prezente, precum și ale situației geopolitice globale. Temelesunt absolut necesare pentru a fi studiate și înțelese de fiecare absolvent în ciclul superior al liceului, când elevul ajunge la un nivel de maturitate care îl face să înțeleagă profunzimea acestor probleme.

În primul rând, geografia furnizează noțiuni utile pentru a reacționa corect și eficient în timpul unor calamități naturale și tehnologice. Formează reprezentări fundamentale, vitale, chiar, pentru înțelegerea bazelor lumii în care trăim. „Se vorbește intens și foarte actual despre protecția mediului, biodiversitate, schimbări globale, globalizare, multiculturalitate, identitate, coeziune si dezvoltare, respectul față de diferență etc. Dar cum să se ajungă la aceste metareprezentări și comportamente, daca nu sunt cunoscute elementele pe care se clădesc ele?”, se arată în comunicat.

Profesorii avertizează că disciplina joacă un rol esențial în educarea elevilor cu privire la impactul activităților umane asupra mediului și în promovarea comportamentului ecologic responsabil. Conceptul multidimensional al dezvoltării durabile impus de Organizația Națiunilor Unite obligă întreaga societate la o cunoaștere profundă a principiilor dezvoltării durabile și la o reevaluare a politicilor de protecție a mediului, la o responsabilizare a întregii societăți pentru asigura echilibru între dezvoltarea economică, societate și resursele naturale.

Caracterul aplicativ al geografiei oferă posibilitatea desfășurării unor activități sub formă de mini-cercetări științifice, studii de caz, multe dintre ele finalizate cu oferirea unor soluții concrete la probleme identificate în orizontul local.

Publicitate

Geografia dezvoltă competențe STEM prin studiul proceselor fizice ale Pământului, utilizarea tehnologiilor moderne precum Sistemele Informatice Geografice (GIS), teledetecția prin satelit și analiza datelor climatice. Elevii învață cum tehnologiile moderne ajută la monitorizarea mediului, previziunea dezastrelor naturale sau optimizarea resurselor naturale, disciplina contribuind, astfel, la dezvoltarea competenței digital. Geografia presupune interpretarea datelor satelitare, utilizarea platformelor de vizualizare geospațială (Google Earth, OpenStreetMap) și lucrul cu modele climatice digitale, contribuind la alfabetizarea digitală a elevilor. Prin analiza critică a surselor de informare elevii își dezvoltă gândirea critică, ajutându-i să verifice sursele și informația.

„Solicităm Ministerului Educației ca geografia să își găsească locul în trunchiul comun  și la clasele a XI-a și a XII-a, aliniindu-se astfel la standardele internaționale de educație. Geografia nu este doar o disciplină academică, ci și un instrument esențial pentru înțelegerea lumii și pentru formarea unor cetățeni responsabili, informați și capabili să contribuie la dezvoltarea societății. Un popor care nu își cunoaște Istoria e condamnat să o repete, un popor care nu își cunoaște Geografia este condamnat la dezrădăcinare și la pierderea identității.”, încheie dascălii.

Redăm mai jos integral punctul de vedere trimis redacției.

 

Punct de vedere al profesorilor de geografie din județul Botoșani,

pentru susținerea geografiei în planurile cadrul de la liceu

Motto : ”Geografia și istoria sunt științe esențiale, fără ele nu se poate ajunge la deplina înțelegere a lumii”  (Im. Kant)

Parcurgând schimbări sociale, economice și politice complexe, societatea românească, prin toate componentele ei își caută propria identitate. Având în vedere aceste modificări, școala își poate îndeplini misiunea de valorizare a potențialului uman numai dacă întreaga comunitate este dispusă să recunoască, nu doar declarativ, că „învățământul este prioritate națională”. Parteneriatul educațional școală – comunitate, centrat pe elev, pe asigurarea calității în educație (măsurabilă prin rezultate) trebuie să reprezinte crezul tuturor celor implicați în această relație.

Geografia este o știință care își găsește ușor utilitatea într-o societate democratică și digitalizată, iar diminuarea rolului său instructiv-educativ prevăzut de noile planuri cadru va crea sincope în dezvoltarea elevului, în cultura și evoluția sa. Prin studierea geografiei la toate profilurile și specializările, elevul va fi ancorat în realitatea în care trăiește, în context european și mondial, pentru că cele 8 competențe cheie indicate de UE, subliniază caracterul formativ al geografiei și rolul determinant din perspectiva educației permanente.

Plecând de la prevederile OME 6731/28.11.2023, document care are la bază profilul de formare al absolventului, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 3.239/2021  și care a fost un reper în realizarea Curriculumului național, realizăm că trăim într-o perioadă a globalizării cu provocări demografice, cu societăți tot mai mobile și mai diverse, cu schimbărilor climatice intense, cu tensiuni geopolitice și dezechilibre sociale, care prin eliminarea Geografiei din curriculumul liceal superior (clasele a XI-a și a XII-a de la toate filierele, profilurile și specializările, exceptând profilul umanist și profilul servicii) nu reprezintă doar o eroare educațională, ci și o amenințare la adresa generațiilor viitoare. Considerăm că implementarea acestor modificări din planurile-cadru, fără a ține cont de faptul că aceste tendințe și provocări globale sunt studiate la disciplina geografie în clasa a XI a, au scopul de a dezvolta capacitatea de gândire critică a elevilor, capacitatea de adaptare a viitoarelor generații, la migrațiile contemporane a forței de muncă, la efectele hazardurilor naturale și antropice tot mai prezente, precum și ale situației geopolitice globale. Teme prezentate în documentul menționat anterior, ca fiind tendințe și provocări globale sunt absolut necesare să fie studiate și înțelese de fiecare absolvent în ciclul superior al liceului, când elevul ajunge la un nivel de maturitate care îl face să înțeleagă profunzimea acestor probleme (respectiv în ciclul superior al liceului).

Geografia este o disciplină care oferă căile și instrumentele de cunoaștere și înțelegere a mediului de pe Terra. În spiritul educației permanente, ea dezvoltă tinerilor competențe cu grad ridicat de relevanță/aplicabilitate în viața de zi cu zi. Este motivul pentru care Olimpiada de Geografie prezintă și o etapă internațională – IGeo, iar rezultatele de top obținute de echipele participante validează valoarea școlii românești de geografie.

Geografia dezvoltă competențe de abordare integrată și de înțelegere a fenomenelor naturale, demografice și economice, tot mai complexe în contextul global actual, ajutând indivizii să găsească soluții adecvate de poziționare și de acțiune față de noile tendințe. Este definitoriu rolul cunoașterii geografice în cadrul științelor, bine evidențiat în cazul abordării subiectelor de la Olimpiada Interdisciplinară a Științelor Pământului, în special la etapa internațională – IESO.

Geografia contribuie la formarea competențelor transversale și furnizează noțiuni utile pentru a reacționa corect și eficient în timpul unor calamități naturale și tehnologice.

Geografia formează, totuși, reprezentări fundamentale și putem spune vitale pentru înțelegerea bazelor lumii în care trăim. Se vorbește intens și foarte actual despre protecția mediului, biodiversitate, schimbări globale, globalizare, multiculturalitate, identitate, coeziune si dezvoltare, respectul față de diferență etc. Dar cum să se ajungă la aceste metareprezentări și comportamente, daca nu sunt cunoscute elementele pe care se clădesc ele? Geografia are rostul și virtutea de a pune bazele pentru ca aceste metareprezentări și comportamente să se poată coagula în mintea copiilor și să poată deveni operaționale, la ei și la adulții de mai târziu.

Caracterul aplicativ al geografiei oferă posibilitatea desfășurării unor activități sub formă de mini-cercetări științifice, studii de caz, multe dintre ele finalizate cu oferirea unor soluții concrete la probleme identificate în orizontul local.

Conceptul multidimensional al dezvoltării durabile impus de Organizația Națiunilor Unite obligă întreaga societate la o cunoaștere profundă a principiilor dezvoltării durabile și la o reevaluare a politicilor de protecție a mediului, la o responsabilizare a întregii societăți pentru asigura echilibru între dezvoltarea economică, societate și resursele naturale. Aceste aspecte necesită o înțelegere profundă a termenilor și noțiunilor care sunt studiate în cadrul geografiei mediului ca probleme fundamentale ale lumii contemporane, respectiv în ciclul superior al liceului (clasa a XI-a) unde elevul poate face asocieri și conexiuni cu realitatea geografică în care se află. Prin studierea geografiei elevii își formează atitudini pozitive şi responsabile faţă de mediul înconjurător din perspectiva dezvoltării durabile a comunităţilor în care trăiesc și își desfășoară activitatea. Geografia joacă un rol esențial în educarea elevilor cu privire la impactul activităților umane asupra mediului și în promovarea comportamentului ecologic responsabil.

Geografia dezvoltă competențe STEM prin studiul proceselor fizice ale Pământului, utilizarea tehnologiilor moderne precum Sistemele Informatice Geografice (GIS), teledetecția prin satelit și analiza datelor climatice. Elevii învață cum tehnologiile moderne ajută la monitorizarea mediului, previziunea dezastrelor naturale sau optimizarea resurselor naturale. De asemenea, geografia se intersectează cu ingineria în domenii precum amenajarea teritoriului, infrastructura urbană și gestionarea resurselor de apă, oferind elevilor o perspectivă aplicată asupra științelor și tehnologiei. Prin toate aceste aspecte, geografia îmbunătățește competențele matematice și științifice și îi pregătește pe elevi să utilizeze metode analitice și tehnologii moderne pentru a înțelege și soluționa probleme reale ale lumii contemporane.

Geografia contribuie la dezvoltarea competenței digitale prin utilizarea tehnologiilor moderne pentru analiza și interpretarea informațiilor spațiale. Elevii învață să folosească Sistemele Informatice Geografice (GIS), aplicații de teledetecție, hărți interactive și baze de date online pentru a înțelege fenomenele geografice și sociale. De asemenea, geografia presupune interpretarea datelor satelitare, utilizarea platformelor de vizualizare geospațială (Google Earth, OpenStreetMap) și lucrul cu modele climatice digitale, contribuind la alfabetizarea digitală a elevilor. Prin analiza critică a surselor de informare elevii își dezvoltă gândirea critică, ajutându-i să verifice sursele, să identifice fake news și să navigheze în siguranță în mediul digital.

Geografia  stimulează elevilor dorința pentru cunoaștere, respectul pentru diversitate și disponibilitatea pentru educație permanentă. Interesul pe care elevii și profesorii lor de geografie îl acordă acestui domeniu este pus în evidență de lista semnificativă de premii obținute la fazele internaționale, naționale și regionale ale concursurilor de profil. Studierea temelor globale precum: geopolitică, migrații, dezvoltare durabilă, sisteme geografice informatice (GIS), schimbări demografice, dinamica populației  îi ajută pe elevii să își formeze un orizont larg de cunoaștere, benefic pentru o societate inclusivă și echilibrată.

Într-o lume din ce în ce mai interconectată și afectată de schimbări majore la nivel global, eliminarea sau reducerea geografiei în clasele terminale ar reprezenta o gravă eroare educațională. Elevii ar fi privați de instrumentele necesare pentru a înțelege și analiza realitățile lumii moderne. În plus, reducerea orelor de studiu la geografie ar limita oportunitățile academice și profesionale ale tinerilor, deoarece aceasta joacă un rol-cheie în formarea competențelor necesare pentru diverse domenii, inclusiv managementul resurselor, turismul, dezvoltarea urbană și diplomația.

Solicităm Ministerului Educației ca geografia să își găsească locul în trunchiul comun  și la clasele a XI-a și a XII-a, aliniindu-se astfel la standardele internaționale de educație. Geografia nu este doar o disciplină academică, ci și un instrument esențial pentru înțelegerea lumii și pentru formarea unor cetățeni responsabili, informați și capabili să contribuie la dezvoltarea societății.

Un popor care nu își cunoaște Istoria e condamnat să o repete, un popor care nu își cunoaște Geografia este condamnat la dezrădăcinare și la pierderea identității.

Profesorii de geografie din județul BOTOȘANI

Filiala ”Victor Tufescu” Botoșani a Societății de geografie din România

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

7 ianuarie, Crăciunul pe stil vechi: De ce Nașterea Domnului este sărbătorită abia acum de unii credincioși

Publicat

acum 4 ore

marți, 06.01.2026

de

Publicitate

O parte dintre credincioșii ortodocși sărbătoresc Nașterea Domnului pe 7 ianuarie, urmând calendarul iulian, cunoscut și ca „stil vechi”. Acest calendar este decalat cu 13 zile față de cel oficial, utilizat astăzi, și a fost reperul întregii creștinătăți timp de aproape 15 secole, inclusiv la stabilirea datei Paștelui, la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, când Sfinții Părinți au folosit calendarul iulian în calculele liturgice.

O îndreptare a acestui calendar a avut loc în  24 februarie 1582. Papa Grigorie al XIII-lea a făcut reforma, suprimând zece zile din calendar. Data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „stilul nou”.

Crăciunul pe rit vechi. Cele două calendare

În anul 1923, la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe a hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte un nou calendar. Calendarul îndreptat, întrebuinţat de către ortodocşi în urma acestei întâlniri, s-a numit neo-iulian sau constantinopolitan.

La reuniunea de la Constantinopol (1923) nu au participat toate Bisericile Ortodoxe autocefale sau naţionale. De aceea, îndreptarea calendarului adoptată cu acel prilej a rămas să fie introdusă de fiecare Biserică Ortodoxă la data pe care o va dori, pentru a evita astfel tensiunile care ar fi putut să apară în urma unei impuneri stricte în această privinţă.

Îndreptarea calendarului din 1924 a fost totuşi adoptată de către cele mai multe Biserici Ortodoxe, au rămas însă câteva dintre acestea cu calendarul iulian neîndreptat.

În anul 1924, în octombrie, a îndreptat calendarul şi Biserica Ortodoxă Română.

Publicitate

Între Bisericile Ortodoxe care nu au făcut această schimbare se numără: Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, precum şi Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepţia Vatopedului, acestea se numesc „pe stil vechi”, pentru că prăznuiesc Paştile şi toate sărbătorile după vechiul calendar, adică după „stilul vechi”, potrivit Agerpres.

Crăciunul pe rit vechi. Tradiții și obiceiuri

În România, Crăciunul pe rit/stil vechi este sărbătorit în comunităţile de sârbi, ruşi și ucraineni.

Pe masa din Ajunul Crăciunului, ortodocşii de rit/stil vechi pun bunătăţi de post specifice sărbătorilor. Moldovenii, ardelenii sau minorităţile de ruşi lipoveni, armeni, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor.

Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi sunt mâncărurile care anunţă noaptea Naşterii Domnului.

În ziua de Crăciun, creştinii ortodocşi de rit/stil vechi merg la biserică, la Liturghie, iar la prânz, familiile se reunesc la masa tradiţională.

Crăciunul pe rit vechi în comunitățile de sârbi

În comunităţile de sârbi, până la miezul nopţii de Crăciun se mănâncă doar mâncăruri de post, iar la miezul nopţii se aprinde o creangă de stejar – „banjak”.

Tradiţia spune că arzând, această creangă va aduce în viaţa lor bunăstare, fericire şi noroc. La masa de Crăciun se mănâncă preparate tradiţionale. Sub faţa de masă se pun bani şi fân, acestea urmând să fie scoase abia la Bobotează (19 ianuarie), fânul fiind dat atunci animalelor din gospodărie, potrivit folclor-romanesc.ro, citat de Agerpres.

Crăciunul pe rit vechi în comunitățile de ruși lipoveni

Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi „haladet” (o piftie specială, mâncată cu hrean), „lapşa” (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sarmale, peşte (preparat în ciorbă de perişoare sau chifteluţe).

Pentru desert se pregătesc cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză („vareniki”) şi alte specialităţi. Imediat după masă încep să apară şi colindătorii, care cântă un colind bisericesc – „Hristos Rajdaetsea”.

Crăciunul pe rit vechi – Maramureș

Ucrainenii din Maramureş, în Ajunul Crăciunului, mănâncă „de post”, dar pun pe masă, conform tradiţiei, nouă feluri de mâncare. Cea mai importantă dintre ele este „hrebleanca” – o mâncare din ciuperci cu zeamă de varză. De asemenea, ei mănâncă grâu fiert şi peşte.

Copiii merg la colindat în seara de Ajun, iar la miezul nopţii, credincioşii merg la biserică, la slujba numită „snocne”. Dimineaţa, în ziua de Crăciun, toată lumea merge din nou la biserică, unde un grup de tineri vin cu „Viflaimul”.

Crăciunul pe rit vechi la basarabeni

Crăciunul este sărbătorit şi de basarabeni tot în 7 ianuarie. În Ajun, femeile pregătesc, din aluat de pâine, „Crăciunelul” – un colac mic în forma cifrei opt, dar şi „Ajunelul”, care vesteşte ajunul Naşterii Domnului.

Aceşti doi colaci se agaţă, împreună cu flori de busuioc, la icoană şi se ţin până la sărbătoarea Sfântului Gheorghe, când se scot şi se dau animalelor să le mănânce, pentru a le păzi de rele.

Citeste mai mult

Cultura

Zilele Eminescu: „Cabaretul cuvintelor”, un spectacol-manifest despre frumusețea limbii române, pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

acum 5 ore

marți, 06.01.2026

de

Publicitate

Botoșănenii sunt invitați miercuri, 14 ianuarie 2026, de la ora 18:00, la un eveniment teatral special, inclus în programul „Zilele Eminescu – Ziua Culturii Române”. Pe scena Teatrul „Mihai Eminescu” va fi prezentat spectacolul „Cabaretul cuvintelor”, o producție a Teatrul „Matei Vișniec”, realizată sub semnătura dramaturgului și regizorului Matei Vișniec.

Evenimentul este organizat de Memorialul Ipotești și propune publicului o experiență artistică originală, în care cuvintele prind viață și devin personaje, purtătoare de sens, emoție și identitate.

În viziunea lui Matei Vișniec, „Cabaretul cuvintelor” este un omagiu adus limbii române, privită ca principal reper al identității noastre culturale. Spectacolul ridică întrebări incomode, dar necesare, despre felul în care folosim limba, despre neglijențele cotidiene care o sărăcesc și despre responsabilitatea fiecăruia în raport cu acest patrimoniu viu.

Cei zece actori ai teatrului sucevean interpretează zeci de „personaje-cuvinte”, într-un spectacol construit cu poezie, umor, reflecții morale și accente filosofice. Emoțiile vizuale și auditive se împletesc într-o formulă scenică dinamică, menită să provoace publicul la introspecție, dar și la bucuria întâlnirii cu frumusețea limbii române.

„Cabaretul cuvintelor” nu este un spectacol acuzator, însă nu evită ironia fină la adresa celor care degradează limba în spațiul public, fie la radio, fie la televiziune. Este, în același timp, o invitație la complicitate artistică și la redescoperirea valorii cuvântului rostit cu grijă.

Participarea publicului este gratuită, în limita locurilor disponibile, iar invitațiile pot fi ridicate de la agenția Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani, începând cu 8 ianuarie 2026.

Publicitate

Prin acest eveniment, Zilele Eminescu continuă să ofere botoșănenilor nu doar spectacole culturale de înalt nivel, ci și prilejuri autentice de reflecție asupra identității și valorilor care ne definesc.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Sărbătoarea Botezului Domnului, cinstită cu evlavie de sute de credincioși la Biserica „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” din Cătămărăști Deal

Publicat

acum 6 ore

marți, 06.01.2026

de

Publicitate

Românii creștin-ortodocși prăznuiesc în fiecare an, la 6 ianuarie, Botezul Domnului sau Boboteaza, sărbătoare care amintește de botezul Mântuitorului Iisus Hristos în apele Iordanului, săvârșit de Sfântul Ioan Botezătorul. Cu acest prilej, în ziua praznicului, în toate bisericile ortodoxe are loc sfințirea apelor.

La Biserica „Sfântul Ștefan cel Mare” din Cătămărăști Deal, Botoșani, sute de credincioși au participat la slujbele dedicate Bobotezei. Sfânta Liturghie a fost urmată de Slujba Sfințirii Mari a Apei, cunoscută de credincioși drept Aghiasma Mare. În predica sa, părintele paroh Emanoil-Vasile Crețu a vorbit despre momentul în care Hristos S-a arătat lumii, subliniind semnificația profundă a acestei sărbători pentru viața creștină.

Aghiasma Mare este considerată deosebită prin puterea ei de binecuvântare, lucru arătat chiar în rugăciunile rostite la sfințire, care vorbesc despre curățirea sufletului și a trupului, despre vindecare, ocrotire și sfințirea caselor. Tradiția Bisericii arată că agheasma mare se consumă dimineața, pe nemâncate, înainte de anafură, timp de opt zile, începând cu Boboteaza și până pe 14 ianuarie. După această perioadă, apa sfințită se poate lua doar cu binecuvântarea preotului duhovnic.

Biserica și curtea lăcașului de cult au fost neîncăpătoare. Credincioșii s-au rugat pentru sănătate și protecție divină, iar momentul sfințirii apei a fost unul deosebit de emoționant. Din biserică, preotul și credincioșii au ieșit în curte, unde fusese pregătită o cruce de gheață, decorată cu tricolorul. Răspunsurile liturgice au fost oferite de corul bisericii, contribuind la atmosfera de solemnitate.

În timpul slujbei, momentul evocării Botezului Domnului când, potrivit Scripturii, cerurile s-au deschis și Duhul Sfânt S-a coborât în chip de porumbel, a fost marcat simbolic prin eliberarea mai multor porumbei albi, spre emoția celor prezenți, care au rostit din inimă „Chiraleisa”.

După sfințirea apei, a avut loc o procesiune în jurul bisericii, timp în care a fost cântat troparul sărbătorii. La final, părintele Vasile Crețu a oferit credincioșilor îndrumări legate de folosirea cu respectul cuvenit a Aghiasmei Mari. Oamenii au așteptat în ordine pentru a lua apa sfințită și a o duce la casele lor.

Publicitate

Boboteaza, numită în greacă Teofanie sau Epifanie, înseamnă „Arătarea Domnului” și este sărbătorită la 6 ianuarie atât de Biserica Ortodoxă, cât și de Biserica Catolică. Sărbătoarea încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului.

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Sărbătoarea Botezului Domnului, trăită cu evlavie în Parohia „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” Bașeu-Hudești

Publicat

acum 8 ore

marți, 06.01.2026

de

Publicitate

În zilele premergătoare marelui praznic al Botezului Domnului, comunitatea Parohiei „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” din Bașeu-Hudești a fost implicată într-o serie de activități religioase, marcate de participarea activă a credincioșilor și de respectarea tradițiilor bisericești.

Potrivit părintelui paroh  Ioan Pușcașu, enoriașii au primit cu deschidere vizita pastorală pentru sfințirea caselor și a gospodăriilor cu Agheasma Mare, obicei păstrat cu rigoare în viața comunității. Totodată, credincioșii au participat la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, precum și la Slujba Aghesmei Mari, momente  prin care au fost chemați să se împărtășească de semnificația duhovnicească a Botezului Mântuitorului în apele Iordanului.

Un moment aparte al manifestărilor l-a constituit ridicarea Crucii de gheață, tăiată din apele râului Bașeu, conform tradiției locale. Gestul simbolic reprezintă o mărturie a continuității credinței creștine și un semn al binecuvântării divine, fiind păstrat din generație în generație în această zonă.

„În zilele premergătoare marelui praznic al Botezului Domnului, viața duhovnicească a parohiei noastre s-a arătat bogată și binecuvântată. Credincioșii au primit cu dragoste și cu frică de Dumnezeu pe părintele paroh, pentru a sfinți casele și gospodăriile cu Agheasma Mare. De asemenea, cu multă râvnă au luat parte la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, precum și la Slujba Aghesmei Mari, împărtășindu-se de harul arătat la Iordan.
Cu acest prilej, potrivit tradiției strămoșești, a fost ridicată și o Cruce de gheață, tăiată din apele Bașeului, ca semn văzut al binecuvântării Dumnezeiești și al statorniciei credinței bimilenare”, a declarat părintele Ioan Pușcașu.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending