Connect with us

Actualitate

Reguli de aur când dispare un copil. De ce fug de acasă copiii românilor. Ce ar trebui să facă părinții pentru a evita un astfel de eveniment

Publicat

Publicitate

Aproape 10.000 de copii fug de acasă, anual, în România. În ultimii 6 ani, numărul lor aproape s-a triplat. Specialiștii trag un semnal de alarmă și spun că acești copii ajung să părăsească familia din motive multiple, de la cele aparent inofensive până la abuzuri grave ținute sub tăcere, scrie Adevărul.

Conform datelor oferite de Organizația „Salvați Copiii”, în perioada 20 mai 2024-20 mai 2025 au fost înregistrate peste 9500 de sesizări la Poliție privind minori dispăruți. Majoritatea covârșitoare o reprezintă cei fugiți de acasă. La aceste cifre se adaugă și un număr însemnat de copii care vagabondează, pleacă de acasă din familii disfuncționale pentru perioade însemnate, fără ca nimeni să le raporteze dispariția. În România, există câteva proceduri clare atunci când un minor este declarat dispărut și se constată că a fugit de acasă (plecare voluntară). Specialiștii spun că fenomenul este tot mai îngrijorător, existând deja un profil al copilului care fuge de acasă. Motivele sunt variate iar abordarea situației trebuie făcută cu precauție și cu empatie, odată cu aducerea copilului înapoi în familie, arată experții.

Poliția îi adună de pe drumuri, Protecția Copilului investighează

În România, după ce dispariția unui copil este raportată la Poliție prin 112, se trece la căutarea minorului pe baza semnalmentelor. Se fac publice toate datele pentru ca populația să ofere detalii în cazul în care vede pe undeva copilul în cauză. De cele mai multe ori, copiii fugiți de acasă sunt găsiți. Odată cu identificarea lor apar două situații. Fie polițiștii îi duc într-un centru al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului(DGASPC), fie îi aduc acasă, la familie. În ambele cazuri, copiii sunt evaluați de specialiști de la Protecția Copilului. În primul rând, pentru a vedea care a fost motivul plecării minorului de acasă. În funcție de rezultatul evaluărilor, specialiștii DGASPC hotărăsc dacă minorul mai poate rămâne în familie sau dacă ajunge în grija statului.

„Există două situații. Sunt cazurile copiilor care părăsesc voluntar domiciliul sau locuința familiei și sunt aduși de Poliție sau de alte instituții ale statului, precum SPAS, la centrul nostru de primire în regim de urgență. Și mai este cel al copiilor care dispar din mediul familial și sunt aduși de organele de Poliție sau de alte organe ale statului în mediul familial. În ambele cazuri acești copii ajung în atenția noastră. În primul rând, celor aduși în centrul nostru de primire în regim de urgență li se aplică procedura operațională, adică sunt evaluați social, medical, educațional. În funcție de rezultatul evaluării noi luăm o decizie referitor la acești copii. Dacă au fost victima unui abuz sau a unui alt comportament abuziv atunci acești copii rămân cu măsură de protecție în sistem”, spune Alexandru Colbu, director adjunct al DGASPC Botoșani. Și în cazul copiilor care ajung înapoi în familie se fac evaluări și se întocmește un raport. Dacă se constată abuzuri, copiilor li se aplică măsuri de protecție.

„Când un copil fuge de acasă este un semnal de alarmă”

Publicitate

Specialiștii spun că un copil care fuge de acasă trage un semnal de alarmă. De cele mai multe ori nu sunt mofturi din partea copilului, ci o disfuncționalitate în relația dintre părinți și copii, spun specialiștii. Situațiile sunt diverse.

„Când un copil fuge de acasă este clar că avem un semnal de alarmă. Este clar că ceva acolo în dinamica familiei nu funcționează într-un mod sănătos din punct de vedere psiho-emoțional pentru copil. De multe ori constatăm că ar fi un conflict între părinți și copii, conflicte între părinți pe care le somatizează copiii prin introversiune, închidere în sine chiar fugă de acasă. Copilul ajunge să fugă de acasă dacă nu se simt suficient de văzut, ascultat și important în mediul familial, ca membru cu drepturi depline”, precizează Felicia Mihai, șef serviciu în cadrul DGASPC Botoșani. Specialiștii spun că mulți copii suferă din cauza divorțului iminent sau chiar deja încheiat între părinți.

Este un mod de a-și arăta nefericirea și disperarea că nu mai aparțin unei familii. Unora le este greu să aleagă la cine vor merge, la cine vor sta. În situația divorțurilor, de multe ori fuga de acasă este repetată de copil. Sunt cazuri în care copilul nu se simte înțeles și ascultat, i se impun lucruri fără ca părinții să ia în calcul dorințele, aptitudinile sau aspirațiile sale. Cele mai bune exemple sunt cele în care părinții îi obligă să urmeze un traseu școlar pe care nu și-l dorește sau îi interzic o activitate pe care o face cu mare plăcere. De exemplu, un sport sau o activitate extrașcolară preferată care este suspendată abuziv de părinți, pentru a învăța mai mult la școală sau din alte motive abitrare. Interzicerea unei relații sau a unei prietenii mai ales în adolescență se poate solda cu fuga de acasă.

Disperarea de a evada dintr-un iad domestic

Dacă situațiile anterioare pot fi rezolvate prin schimbarea atitudinii, prin reconsiderarea raporturilor în familie și prin consiliere sau terapie, există și situații grave de abuz unde nu mai este vorba doar de o proastă relaționare, ci inclusiv de cazuri penale. Sunt copii care fug de acasă pentru a scăpa din iadul familial. Sunt abuzați fizic, psihic, sexual, sau o combinație terifiantă de forme de abuz.

„Sunt și cazuri grave de abuz și atunci acei copii rămân în sistemul de protecție al statului dacă se confirmă abuzul. Sunt și cazuri grave de neglijare. Sunt copii care sună singuri la 112 sau 119 și raportează astfel de lucruri. Adică faptul că nu mai pot îndura să stea în acel mediu familial. Poate la prima vedere pentru unii pare ceva ușor. „Ei, o altă aventură! Nu mai vrea el acasă”. Din păcate, sunt și cazuri reale în care copiii suferă abuzuri grave și au cu adevărat au nevoie de sprijin”, adaugă Felicia Mihai. În momentul în care nu are cine să raporteze acele abuzuri și rămân în spatele ușilor închise, cu prima ocazie acel copil va fugi. Și, spun specialiștii, nu trebuie să ne gândim doar la familii vicioase.

Se pot întâmpla abuzuri și în familii aparent normale, echilibrate, cu părinți cu un nivel ridicat de studii. Pentru acei copii, fuga de acasă este singura posibilitate de a evada. Speciliștii spun că există cazuri în care copiii sunt abuzați de persoane din anturajul familiei, rude sau prieteni de familie, dar pe care se tem să-i dea în vileag, mai ales fiindcă este temerea că nu vor fi crezuți. Și în acel moment apare fuga de acasă, evadarea.

Profilul copilului care fuge de acasă

Pe baza cazurile investigate, s-a identificat o categorie de copii predispusă la acest fenomen al dispariției de la domiciliu. Este vorba despre adolescenți. Motivele fugii de acasă pot să difere în funcție de sex. Băieții de ciclul gimnazial, de exemplu, pot fugi de acasă de teama unor pedepse, în special legate de activitatea școlară. La vârsta adolescenței fac acest lucru pentru că nu se simt înțeleși în familie, ascultați sau în urma unor conflicte cu părinții. Fetele, de cealaltă parte, dispar de acasă mai ales după ce le sunt interzise relații, fie de iubire, fie de prietenie. În general, totul ține exact de acea relație conflictuală cu părinții, de faptul că nu sunt înțeleși și ascultați. Există și situații în care fetele de vârstă adolescentă fug de acasă după ce s-au îndrăgostit de persoane cunoscute în mediul online. Sau fug cu iubitul respins de familie.

„Adolescenții care au tendința de a fugi de acasă în repetate rânduri fac acest lucru pentru a câștiga putere asupra unei situații în care se simt neputincioși, în timp ce părinții adolescenților care fug au lăsat adesea relația părinte-copil să se deterioreze până în punctul în care comunicarea este fie dificilă, fie inexistentă. Principalele cauze care determină fuga de acasă sunt: absența comunicării eficiente în relația părinte-copil, incapacitatea adolescentului de a-și rezolva problemele personale, maltratarea adolescentului de către părinți sau alți adulți”, arată Asociația Telefonul Copilului. Copiii dispar mai ales la vârsta adolescenței și fiindcă se simt mai independenți, capabili să se descurce singuri, dar și prin prisma problemelor specifice vârstei.

Reguli de aur când dispare un copil

Specialiștii și asociațiile de profil spun că părinții trebuie să ia măsuri imediat ce constată dispariția copilului. Aceștia recomandă să sune imediat la Poliție, fără a aștepta 24 de ore. Este recomandat ca părinții să sune la prietenii copilului și la toți cei care pot oferi lămuriri. Dacă copilul are telefonul la el, se poate încerca localizarea prin GPS. Totodată, important este să se caute în camera sau printre lucrurile lui indicii sau informații importante. Când copilul este adus acasă de Poliție, există un comportament pe care părinții trebuie să-l adopte, tocmai pentru a preveni probleme ulterioare și pentru a încerca relansarea relației cu copilul, aflarea rădăcinii problemelor.

„Acordați-vă reciproc spațiu. Probabil că sunteți extrem de emoționanți, iar momentul în care copilul dumneavoastră se întoarce s-ar putea să nu fie cel mai productiv moment pentru a rezolva situația. Purtati o conversatie deschisă și sinceră, cu scopul de a înțelege motivația care stă la baza comportamentului. Reevaluați regulile. Comunicarea slabă este principalul motiv pentru care adolescenții fug de acasă. Dacă sunteți amândoi calmi, acesta este momentul să examinați regulile, rezultatele și așteptările comportamentale pentru adolescentul dvs. Solicitați ajutor dacă adolescentul fuge de acasă în repetate rânduri, cel mai probabil strategiile utilizate nu funcționează. Asta înseamnă că este timpul să ajungem la rădăcina reală a problemei. Cel mai bun mod de a face acest lucru este apelând la ajutorul unui profesionist din domeniul sănătății mintale specializat în problemele adolescenților”, precizează specialiștii de la Asociația „Telefonul copilului”.

Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Monitorizarea stării drumurilor publice din județul Botoșani. IPJ: Recomandări și obligații pentru conducătorii auto

Publicat

Publicitate
Monitorizarea stării drumurilor publice din județul Botoșani
Polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani desfășoară activități de monitorizare a stării drumurilor publice, în contextul condițiilor meteorologice specifice sezonului rece.
În această perioadă, circulația se desfășoară în condiții de iarnă pe mai multe sectoare de drum, motiv pentru care polițiștii rutieri urmăresc evoluția situației și dispun măsuri de verificare și anunțare a administratorilor drumurilor publice, în vederea intervenției operative.
Recomandări și obligații pentru conducătorii auto:
•echiparea autovehiculelor cu anvelope de iarnă, atunci când se circulă pe drumuri acoperite cu zăpadă, gheață sau polei;
•informarea prealabilă cu privire la starea drumurilor și condițiile meteo;
•efectuarea verificării tehnice a autovehiculului;
•asigurarea rezervelor necesare de energie pentru parcurgerea traseului, prin combustibil lichid sau, în cazul autovehiculelor electrice, prin încărcarea acumulatorului de energie electrică;
•adoptarea unei maniere prudente de conducere și evitarea deplasărilor în zonele montane fără autovehicule dotate corespunzător și fără o informare prealabilă.
Până în acest moment a fost înregistrat un accident rutier, în care au fost implicate două autoturisme, soldat cu o victimă. Acesta s-a produs pe DN 29 F, în afara localității Cristinești.
Unul dintre autoturismele implicate era dotat cu anvelope de vară, în condițiile în care partea carosabilă este acoperită cu zăpadă.
Conducătorul auto a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 4.000 de lei și i-a fost reținut certificatul de înmatriculare, fără a avea drept de circulație.

Citeste mai mult

Eveniment

Lapte praf pentru bebeluși, retras de la vânzare. Loturi contaminate și posibile simptome rapide de toxiinfecție alimentară

Publicat

Publicitate

Părinții care au cumpărat lapte praf Nestlé pentru sugari sunt avertizați de ANSVSA că anumite loturi au fost retrase voluntar de la vânzare, inclusiv din supermarketuri din Botoșani.

Motivul este o neconformitate la un ingredient, mai exact o posibilă prezență a cereulidei.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor informează consumatorii despre o rechemare de produse. Nestlé România retrage voluntar de pe piață loturi de formule de lapte pentru sugari, scrie Mediafax.

Potrivit Nestlé, este vorba despre o alertă globală, iar loturile afectate au fost comercializate în mai multe țări din Europa, inclusiv Franța, Germania, Austria, Danemarca, Italia și Suedia. În Franța, produsele vizate sunt comercializate sub mărcile Guigoz și Nidal, iar în Germania sub denumirile Beba și Alfamino.

Rechemarea a fost inițiată din prudență de către companie. O neconformitate a fost identificată la un ingredient provenit de la un furnizor extern.

Publicitate

Ce este cereulida și de ce este periculoasă

Cereulida este o toxină produsă de anumite tulpini ale bacteriei Bacillus cereus. Aceasta poate provoca simptome rapide de toxiinfecție alimentară, precum greață, vărsături și crampe abdominale.

Agenția pentru Standarde Alimentare din Marea Britanie (FSA) a avertizat că toxina nu este distrusă prin fierbere sau preparare termică, ceea ce înseamnă că riscul persistă chiar și după prepararea corectă a formulei de lapte.

Până în prezent nu au fost raportate cazuri confirmate de îmbolnăvire. Consumul acestor produse nu a asociat niciun incident de sănătate raportat oficial.

Ce trebuie să facă părinții care au cumpărat produsul

Persoanele care au cumpărat produse din loturile vizate trebuie să NU le utilizeze. Siguranța sugarilor este prioritatea absolută în acest caz.

Produsele trebuie returnate la magazinul de unde au fost cumpărate. Contravaloarea va fi rambursată integral consumatorilor afectați de rechemare.

     

Citeste mai mult

Cultura

Memorialul Ipotești: Întâlniri cu scriitorii de Zilele Eminescu

Publicat

Publicitate

În cadrul Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale, eveniment organizat de Memorialul Ipotești în perioada 13-16 ianuarie 2026, vor avea loc o serie de întâlniri cu scriitorii în școli din Botoșani și Dorohoi.

 

Pe 13 ianuarie, începând cu ora 12.30, poeții Ion Pop și Adrian Popescu vor avea un dialog cu elevii Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Botoșani. Întâlnirea va fi moderată de Mihaela Timingeriu, Violeta Zamfirescu.

Ion Pop este poet, critic literar și traducător, laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia (2023). A fost director al Centrului Cultural Român de la Paris (1990-1993) și decan al Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1996-2000). A condus revista „Echinox” timp de 17 ani (1969-1986), contribuind la formarea câtorva generații de scriitori. A debutat în 1966 cu volumul de poezie Propunere pentru o fântână (1966), urmat de: Biata mea cumințenie (1969), Gramatică târzie (1977), Soarele și uitarea (1985), Amânarea generală (1990), Elegii în ofensivă (2003), Litere și albine (2010), În fața mării (2011), Casa scărilor (2015), Lista de așteptare (2019), Ferestre. 1966-2021 (antologie; 2021). Este autorul mai multor volume de critică și istorie literară, printre care: Avangardismul poetic românesc (1969); Poezia unei generații (1973); Jocul poeziei (1985); Poezia românească neomodernistă (2018) ș.a.

Adrian Popescu este poet, prozator, eseist și traducător, laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia (2006). A fost redactor, apoi redactor-șef la revista „Steaua”. A debutat cu volumul de poezie Umbria, în 1971, urmat de: Focul și sărbătoarea (1975), Câmpiile magnetice (1976), Curtea medicilor (1979), Suburbiile cerului (1982), O milă sălbatică (1983), Proba cu polen (1984), Vocea interioară (1987), Călătoria continuă (1989) Pisicile din Torcello (1997), Fără vârstă (1998), Drumul strâmt (2001), Ucenicul ascultător (2002), Dimineața în forul roman (2007), Poezii religioase (2010), Ieșirea în larg (2010), Costumul negru (2013), Corso (2018), Poezii. 1971-2018 (antologie; 2018). Este autorul romanelor Tânărul Francisc (1992) și Cortegiul magilor (1996).

 

Publicitate

Pe 15 ianuarie, între orele 11.00 și 12.30, sub genericul Poeți în dialog, vor avea loc întâlniri cu poetele și poeții: Oana Cătălina Ninu și Andrei Gamarț, la Liceul „Regina Maria” Dorohoi, moderatoare: Lucia Țurcanu; Daniela Varvara și Matei Vișniec, la Colegiul Economic „Octav Onicescu” Botoșani, moderatoare: Mihaela Anițului; Angelica Stan și Lucian Vasilescu, la Colegiul Național „A.T. Laurian” Botoșani, moderatoare: Ala Sainenco.

Oana Cătălina Ninu a debutat editorial în 2005, cu volumul Mandala, pentru care a obținut Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM (2006), Premiul Iustin Panța pentru debut (2005), Premiul de debut în poezie al filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România (2005) și Premiul de debut al Colocviilor Revistei „Tomis” (2005). Volumul a fost reeditat, cu audiobook, în 2021. În 2009, a publicat, în colecția „Biblioteca de poezie”, coordonată de un cristian, carnetul de poezie stările intense (distribuit gratuit), iar în 2018, la Editura Casa de Pariuri Literare, a apărut volumul cu același titlu.

Andrei Gamarț este artist vizual și poet. A debutat în 2001 cu volumul de versuri Roșu comun. A mai publicat volumele de poezie: Măsura aproapelui (2004), Eu spun dragoste (2007), Tot ce ai văzut se va împlini (2025). În 2022, a apărut albumul Eclipsa, cu o selecție din tablourile sale.

Daniela Varvara și-a publicat primul volum de poezie, Înaripata, în 2011, după care au urmat: A- (2012) și Lodebar (Jurnal din casa uitării) (2017, carte premiată de către filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România). În 2016, și-a publicat teza de doctorat, Mituri și simboluri biblice în poezia românească neomodernistă. În 2020-2021, a organizat festivalul Poezie la nisip, în satul Corbu, județul Constanța.

Matei Vișniec este dramaturg, poet, prozator, eseist. În 1987, s-a stabilit în Franța, unde a solicitat azil politic după ce reprezentarea scenică a piesei sale Caii la fereastră, la Teatrul Nottara din București, a fost interzisă cu numai o zi înainte de premieră. De atunci, numele său s-a aflat pe afişe în peste 40 de ţări. Din 1990, lucrează ca jurnalist la Paris, la Radio France Internationale. A debutat 1980 cu volumul de poezie La noapte va ninge, urmat de: Orașul cu un singur locuitor (1982), Înțeleptul la ora de ceai (1984), Poeme ulterioare (1987-1999) (2000), La masă cu Marx (2011), Securi decapitate (2012), Vi se pare cumva nedreapta dispariția dumneavoastră? (2019). Este autorul romanelor: Cafeneaua Pas-Parol (1992), Sindromul de panică în Orașul Luminilor (2009), Domnul K. eliberat (2010) Dezordinea preventivă (2011), Negustorul de începuturi de roman: roman caleidoscop (2014) Iubirile de tip pantof, iubirile de tip umbrelă… (2016), Un secol de ceață (2021), Consulatul lunii sau Adelina și crocodilii de mlaștină (2025). A publicat mai multe volume de dramaturgie, printre care: Țara lui Gufy, (1992), Angajare de clown 1993), Negustorul de timp și Frumoasa călătorie a urșilor Panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt (1998), Teatru descompus. Despre sexul femeii-câmp de luptă în războiul din Bosnia (1998) Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal (2001), Mașinăria Cehov și Nina sau despre fragilitatea pescărușilor împăiați (2008), Ioana și focul. Șobolanul rege. Reverii pe eșafod. Cuvintele lui Iov (2017), Caragiale e de vina. Despre tandrețe. Teatru vag (2019) ș.a.

Angelica Stan este poetă și arhitectă cu specializare în urbanism. A debutat în 1999 cu volumul de poeme Bumerang, obținând premiul pentru debut. A mai publicat volumele: Testul umbrei (2005), Clona (2009), spații intermediare (2016), produse miraculoase (2018), o femeie urmărește ploaia de la etajul opt (2020), Exponate de artă brută (2022).

Lucian Vasilescu este unul dintre autorii formați în Cenaclul Universitas de la Universitatea din București, condus de Mircea Martin. Timp de trei decenii, până în 2018, a activat în presă, scriind atât pentru publicații culturale, cât și pentru cotidiene. Primul volum de versuri, Evenimentul zilei – un poem văzut de Lucian Vasilescu, i-a apărut în  1995 și a fost distins cu Premiul pentru Debut al Asociației Scriitorilor din București, 1996. A mai publicat volumele de poezie: Ingineria poemului de dragoste (1996), Sanatoriul de boli discrete (1997), Spirt. Muzeul întâmplărilor de ceară (2000), Fără de care ar fi în zadar (2006), aproape. atât de departe. close. so far away (ediţie bilingvă; 2009), Institutul de Poezie Legală (2014)Ţara mea, viaţa mea, dragostea mea – despre modesta mea ratare personală (2014), Viaţa dăunează grav sănătăţii (antologie de autor; 2016), Sunt cel mai bun poet din acest spital (2016).

 

În aceeași zi, pe 15 ianuarie, la ora 11.00, membrii Cercului de lectură „Unde fugim de acasă?” vor avea o întâlnire cu scriitoare Adina Rosetti; evenimentul va avea loc la Școala Gimnazială nr. 7 Botoșani și va fi moderat de Loredana Carcea.

Adina Rosetti este jurnalistă, eseistă și prozatoare. A debutat în 2010 cu romanul Deadline, urmat de volumul de povestiri De zece ori pe buze (2015). În 2014 a început să scrie proză pentru copii, publicând până în prezent mai multe volume din seria despre Domnișoara Poimâine, precum și: De ce zboară vrăjitoarele pe cozi de mătură? (și alte 10 întrebări fantastice) (2016), Cartea curajului: 10 povești despre ființe mici care fac gesturi mari (2016), Povestea kendamei pierdute (2018), Aiurea-n tramvai: aventurile lui Anton în Țara Cuvintelor Anapoda (2018), De ce și-a pierdut balaurul tableta…și alte întâmplări fantastice (2022), O istorie cu gust de kiwi (2023) ș.a.

 

Pe parcursul acestor întâlniri, vor avea loc lecturi din creația autorilor invitați, dar și din poezia lui Mihai Eminescu, discuții despre literatură și rolul lecturii.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Viteza excesivă, în vizorul polițiștilor. Acțiuni preventive în Tudora și Vorona

Publicat

Publicitate

Miercuri, polițiștii din cadrul Biroului Rutier, împreună cu cei de la ordine publică au acționat, atât în municipiul Botoșani, cât și în localitățile Tudora și Vorona, pentru prevenirea și combaterea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere.

 

Acțiunea s-a desfășurat pe principalele artere rutiere, cu accent pe zonele în care au fost înregistrate accidente rutiere, fiind organizate 3 filtre rutiere.

 

Astfel, au fost controlate peste 60 de autovehicule, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 42 de sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 14.000 de lei. Dintre acestea, 12 sancțiuni au fost aplicate pentru nerespectarea regimului legal de viteză.

 

Publicitate

Totodată, a fost reținut un permis de conducere și două certificate de înmatriculare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending