Tronsonul 5 din autostrada Sibiu-Pitești va fi deschis în întregime circulației în primăvara acestui an, cu câteva luni mai devreme față de termenul prevăzut pentru 31 august 2025. Și pe centura de sud a Capitalei se va putea circula integral în regim de autostradă, tot din această primăvară, infrmează ADEVĂRUL.

Tronsonul 5 are 30,35 kilometri FOTO CNAIR

Irinel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a prezentat în cadrul unui interviu pentru „Adevărul” detalii în premieră privind finalizarea celor două proiecte importante de infrastructură din sudul României.

Proiect esențial pentru infrastructura rutieră din România, sectorul sudic al Autostrăzii de Centură București, ce va lega autostrăzile A1 și A2, avansează spectaculos în ultimele luni.

„Dinspre nodul rutier de la DN6 s-au început să realizeze chiar marcajele rutiere, adică aplicarea acestora pe stratul de uzură. A început și semnalizarea rutieră verticală. La sfârșitul lunii mai este posibilă darea în trafic a acestui sector, în așa fel încât să avem închis inelul sudic al Bucureștiului”, spune Irinel Scrioșteanu.

Sectorul sudic al Autostrăzii de Centură a Bucureștiului are în total 51,19 kilometri și doar pe 33,3 kilometri se circulă în regim de autostradă la ora actuală.

Lotul 1 – Glina – Vidra (16,93 kilometri) a fost finalizat în vara anului trecut. Lotul 2 Vidra – Bragadiru (16,30 kilometri) a fost deschis circulației rutiere în regim de autostradă, începând cu luna aprilie 2024, la peste trei ani și jumătate de la începerea lucrărilor.

În fine, Lotul 3 Bragadiru – Joița (17,965 kilometri), este singurul încă neterminat, în condițiile în care autoritățile au anunțat în repetate rânduri că termenul de deschidere a circulației este până la finalul lui 2024. Cu ajutorul sectorului sudic al Autostrăzii de Centură a Bucureștiului, șoferii din Argeș, ca și cei din Vâlcea, Dâmbovița și Giurgiu, vor putea evita traficul aglomerat din Capitală și să ajungă pe litoral doar circulând pe autostradă.

Și tronsonul 5 al autostrăzii Sibiu-Pitești, în lungime de 30,35 kilometri, va fi finalizat în primăvara acestui an.

„Nu va fi gata în aprilie tronsonul 5 Pitești-Curtea de Argeș, așa cum se estimase inițial, ci tot spre sfârșitul lunii mai va fi deschis în totalitate, așa cum va fi și centura de sud a Capitalei. Sfârșitul lunii mai e cel mai realist termen pentru acest tronson”, precizează secretarul de stat Irinel Scrioșteanu

Pe 13 decembrie 2024 s-a deschis circulația pe mai bine de jumătate din tronsonul 5 (Curtea de Argeș-Pitești) al autostrăzii Sibiu-Pitești. Concret, este vorba de 15,77 kilometri, cuprinși între nodurile rutiere de la Bascov și Băiculești.

Lucrările la tronsonul 5 al autostrăzii Sibiu-Pitești, în lungime de 30,35 kilometri, au început pe 1 septembrie 2021.

Conform secretarului de stat Irinel Scrioșteanu, în acest an s-a putea deschide 250 de kilometri de autostradă și drum expres.

„Noi vrem să ajungem la un număr de 1000 de kilometri de autostradă și drum expres cu contract de execuție și să păstrăm această mie indiferent de cât dăm în trafic să avem și contracte noi în acel an.De exemplu, anul ăsta dacă dăm în trafic 250 de kilometri de autostradă, să contractăm cel puțin pe atât să ajungem la 1000 de kilometri cu contract de execuție în așa fel încât să ne atingem țintele propuse în programul investițional până în 2030, anul când vom ajunge undeva la 2600-2800 de kilometri de autostradă și drum expres în trafic”, mai spune Irinel Scrioșteanu.

Câți bugetari sunt în România: Numărul bugetarilor a crescut. Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în februarie 2025, de 1.311.451. Sunt cu 4.558 mai multe comparativ cu finele anului trecut, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF), scrie alba24.ro.

Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 841.259 (plus 2.936 faţă de decembrie 2024), iar dintre acestea 621.809 erau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 2.690 angajaţi, comparativ cu decembrie 2024), arată datele consultate de Agerpres.

Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra la Ministerul Educației, respectiv 308.442 (plus 898 comparativ cu decembrie 2024), Ministerul Afacerilor Interne – 125.001 (plus 484), Ministerul Apărării Naționale – 80.746 (plus 1.902), Ministerul Finanțelor – 24.558 (plus 16) și Ministerul Sănătății -18.386 (plus 66).

Potrivit sursei citate, în instituțiile finanțate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 8.980 de posturi (minus 234 comparativ cu decembrie 2024), în cele subvenționate din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor pentru șomaj un număr de 43.594 (minus 745), în timp ce în instituțiile finanțate integral din venituri proprii erau 166.876 de posturi ocupate (plus 1.225).

Câți bugetari sunt în România, în administrația locală

În administrația publică locală lucrau, în februarie 2025, 470.192 de persoane (plus 1.622 comparativ cu ultima lună din 2024), dintre care 287.790 în instituții finanțate integral din bugetele locale (plus 768) și 182.402 în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii (plus 854).

Ordonanța de urgență nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025 prevede că, anul acesta, numărul maxim de posturi care se finanțează din fonduri publice, pentru instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, se stabilește de către ordonatorii de credite astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

Totodată, conform ordonanței, începând cu 1 ianuarie 2025 a fost suspendată ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autoritățile și instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii. De la această prevedere sunt exceptate posturile unice vacante.

De asemenea, prevederile nu se aplică posturilor a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum până la data intrării în vigoare a OUG, concursului de admitere în rezidențiat, celor necesare a fi ocupate de medici care au încheiat rezidențiatul, medici rezidenți care au promovat examenul de specialitate în anul 2024, precum și posturilor vacante aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și plătite din fonduri europene și posturilor aferente proiectelor naționale de cercetare plătite din fonduri publice.

”Prin excepție de la prevederile alin. (1), ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, numai în condițiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivel de ordonator principal de credite, pe fiecare sursă de finanțare în parte”, se menționează în OUG.

Încadrarea în procentul de 15% nu se aplică în situația în care ocuparea posturilor vacante nu duce la majorarea numărului total de posturi ocupate, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivelul ordonatorului principal de credite, în cazul ocupării posturilor vacante corespunzătoare: categoriei înalților funcționari publici; funcțiilor publice de conducere, funcțiilor publice de conducere cu statut special și posturilor militare de conducere.

În vederea evitării suprapunerii cu perioada de desfășurare a Olimpiadei Naționale de Informatică pentru Gimnaziu, care va avea loc la Botoșani, vă comunicăm calendarul modificat al celei de a doua simulări județene a examenului de Evaluare Națională pentru elevii cl. a VIII-a, în anul școlar 2024-2025, după cum urmează:

• Limba și literatura română – miercuri, 16 aprilie 2025;
• Matematică – joi, 17 aprilie 2025.

Menționăm că, în calendarul inițial, probele erau planificate a se desfășura în zilele de 14 și 15 aprilie 2025.

Ziua Jandarmeriei Române este marcată în fiecare an la 3 aprilie, reprezentând data la care a fost semnat actul de înființare a jandarmeriei ‘Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi’, în anul 1850, de către domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853), potrivit portalului oficial www.jandarmeriaromana.ro.

Legiuirea promulgată de Ghica a stat la baza tuturor legilor care au urmat, principiile sale rămânând valabile în întreaga istorie a Jandarmeriei Române. Potrivit documentului, Regimentul de jandarmi din Moldova se împărțea în două subdiviziuni, fiecare având în zona de responsabilitate câte șase ținuturi (județe). Fiecărui ținut îi era repartizată câte o companie de jandarmi, la care se adăuga câte o companie la Isprăvnicia Iașului și la Poliția Capitalei (Iași). Rezulta, astfel, un total de 14 companii de jandarmi, cu un efectiv total de 1.433 de jandarmi călări și pedeștri.

Necesitatea elaborării unei legi de organizare a Jandarmeriei în întreaga țară a dus la promulgarea Legii pentru organizarea Jandarmeriei rurale, prin Decretul Regal nr. 2919 din 30 august 1893, urmată de Regulamentul de aplicare a Legii Jandarmeriei rurale din 1 septembrie 1893.

Jandarmeria a cunoscut un amplu proces de modernizare în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza. A participat pentru prima dată la un război modern în anii 1877-1878 (Războiul de Independență), apoi la cel de-Al Doilea Război Balcanic (1913) și la Primul Război Mondial (1916-1918). După înfăptuirea României Mari, a avut loc un amplu proces de remodelare a structurilor existente înainte de război. Astfel, la 23 martie 1929, Parlamentul a pus bazele unei legi moderne și complete de organizare a Jandarmeriei rurale și, în același an, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) a promulgat Statutul Jandarmeriei Rurale, care garanta: stabilitate, înaintare, retribuții și alte indemnizații, gradații, pensii, condiții de căsătorie, recompense. Un moment important l-a reprezentat și promulgarea Legii nr. 116 din 18 iunie 1998 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, act care a marcat stabilizarea României pe coordonatele statului de drept, mai arată www.jandarmeriaromana.ro.

Activitatea Jandarmeriei Române este reglementată, în prezent, de Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004, care stabilește statutul, atribuțiile și competențele instituției, organizarea și conducerea, drepturile și obligațiile personalului instituției. Potrivit legii, ”Jandarmeria Română este instituția specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Administrației și Internelor, care exercită, în condițiile legii, atribuțiile ce îi revin cu privire la apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a proprietății publice și private, la prevenirea și descoperirea infracțiunilor și a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum și la protecția instituțiilor fundamentale ale statului și combaterea actelor de terorism”.

De asemenea, Jandarmeria Română, prin Punctul Național de Informare în Fotbal înființat în martie 2003, are atribuții privind coordonarea și facilitarea schimbului de informații între serviciile de poliție cu ocazia meciurilor de fotbal cu caracter internațional. Punctul Național de Informare în Fotbal a fost înființat în baza Deciziei Consiliului Europei nr. 384 din 25.04.2002 privind securitatea cu ocazia meciurilor de fotbal care au caracter internațional și în acord cu prevederile din aquis-ul comunitar, cap. 24 ‘Justiție și afaceri internaționale’.

Din decembrie 2008, România a devenit, prin intermediul Jandarmeriei Române, membru cu drepturi depline în cadrul Forței de Jandarmerie Europeană (EUROGENDFOR).

AGERPRES