Guvernul aprobă, în ședința de joi, negocierea unui împrumut de 500 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții pentru Autostrada A1 Sibiu-Pitești. Este vorba despre cofinanțarea aferentă fondurilor de coeziune ale UE, scrie alba24.ro.

Autostrada A1 Sibiu-Pitești

Realizarea autostrăzii Sibiu – Pitești a fost aprobată prin H.G. nr 196/2019. Proiectul are o lungime de totală de 122,11 km, fiind compus din cinci secțiuni:

• Secțiunea 1 Sibiu – Boița (14,15 km)
• Secțiunea 2 Boița – Cornetu (30,35 km)
• Secțiunea 3 Cornetu – Tigveni (37,40 km)
• Secțiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeș (9,86 km)
• Secțiunea 5 Curtea de Argeș – Pitești (30,35 km).

Autostrada este prima care traverseaza Munții Carpați. Proiectul a beneficiat de finanțare în cadrul Programului Operaționat Infrastructură Mare 2014-2020 și este inclus și în Programul Transport 2021 -2027.

Implementarea proiectului a demarat în martie 2020 și se estimează a se finaliza în trimestrul IV 2028. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii va avea, în continuare, întreaga autoritate şi responsabilitate pentru realizarea proiectului, implementarea efectivă a investiției fiind asigurată prin CNAIR.

Valoarea alocărilor financiare totale din fonduri externe nerambursabile este de aproximativ 9,27 miliarde lei (circa 1,83 miliarde euro). Diferența, până la concurența valorii totale, urmează a fi acoperită de la bugetul de stat.

Împrumutul BEI pentru autostrada A1 Sibiu-Pitești

Valoarea estimată de BEI a proiectului este de 5.481,16 mil. euro (cu TVA). Împrumutul în valoare de 500 milioane de euro va sprijini autoritățile române în acoperirea contribuției necesare de la bugetul de stat, prin finanțarea deficitului bugetului de stat creat/existent pe parcursul implementării proiectului.

Conform practicii finanțatorului, la începutul lunii aprilie 2025 a fost transmisă băncii scrisoarea privind acceptul părții române pentru prezentarea către Consiliul de Administrație privind reaprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii „Autostrada Sibiu -Piteşti”

Finanțarea în valoare totală de până la 1.000 milioane de euro a fost aprobată de Consiliul de Administrație al BEI din 16 iulie 2025, structurat în două împrumuturi. Conform propunerilor BEI, un prim contract de finanțare pentru un împrumut în valoare de 500 milioane de euro urmează a fi semnat în luna octombrie 2025, cu ocazia vizitei la București a Vicepreședintelui BEI, dl. Ioannis Tsakiris. Un al doilea contract de finanțare, pentru un împrumut de aceeași valoare, ar putea fi semnat în prima parte a anului 2026.

Data limită de tragere a împrumutului, așa cum a fost convenită luând în considerare inclusive politica BEI, este de 3 ani de la data semnării contractului de finanțare. Împrumutul va fi tras în maximum 10 tranșe, fiecare în valoare de minimum 50 milioane de euro.

Context

Guvernul României a aprobat în 4 decembrie 2024 contractarea unei asistențe financiare rambursabile de la Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru acoperirea parțială a finanțării naționale necesare implementării unor investiții cuprinse în Programul Transport 2021-2027 și Mecanismul pentru Interconectarea Europei.

Asistența financiară ce urmează a fi contractată este compusă din mai multe împrumuturi, cu o valoare totală de până la 4,975 miliarde euro.

Proiectele propuse de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, care ar putea face obiectul unor împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții (BEI), sunt:

• Autostrada A1 Sibiu – Pitești
• Autostrada de centură București – Sector Centură Nord (km 0+000 – km 52+770)
• Autostrada A3 Transilvania (subsecțiunile Nușfalău – Suplacu de Barcău, Suplacu de Barcău – Chiribiș, Chiribiș – Biharia, inclusiv Legătură Centură Oradea – Autostrada A3)
• Autostrada A13 Sibiu – Făgăraș
• Reabilitarea liniei CF Brașov – Simeria, secțiunea Brașov – Sighișoara
• Modernizarea complexului feroviar Port Constanța – Palas – Etapele I+II
• Modernizarea liniei CF Craiova – Drobeta Turnu Severin – Caransebeș
• Magistrala M4 Gara de Nord – Gara Progresu

Ministerul Finanțelor a solicitat BEI în 5 decembrie 2024 furnizarea de asistență financiară rambursabilă a cărei disponibilizare să aibă la bază realizarea acestor proiecte.

Pentru sprijinirea realizării autostrăzii A1 (Sibiu – Pitești), BEI a oferit o asistență financiară rambursabilă în valoare totală de până la 1 miliard de euro.

Sursa: alba24.ro

Sfântul Eumenie a viețuit în secolul al VI lea. Și-a împărțit averea săracilor și s-a călugărit.

Atât de mult s-a umplut de harul Duhului Sfânt, încât, a strălucit cu o lumina care nu putea fi ascunsă. Era asemeni versetului “Nu poate o cetate aflată pe vârf de munte să se ascundă” (Matei V, 14). Datorită viețuirii sale a fost ales episcopul Gortinei. Propovăduiește Evanghelia la Roma și în Tebaida Egiptului.

Sfântul Eumenie a fost tatăl sărmanilor, bogăția nevoiașilor, mângâierea intristatilor, vindecătorul bolnavilor și făcător de minuni – în Tebaida, la o vreme de mare seceta a adus ploaie prin rugăciune; a îmblânzit un șarpe veninos, a scos afară demoni, a vindecat mulțime de bolnavi.

A trecut la cele veșnice în Tebaida. Moaștele sale au ajuns în Grecia, la Raxos, locul sau de naștere.

Tot astăzi, facem pomenirea:

– Sfintelor Mucenițe Sofia și Irina;

– Sfintei Mucenițe Ariadna din Frigia;

– Sfântului Mucenic Castor din Alexandria.

Situația posturilor din administrația publică locală a fost discutată, miercuri, la guvern cu reprezentanții primăriilor și consiliilor județene.

Vicepremierii Marian Neacșu și Tánczos Barna și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Attila Cseke, au analizat împreună cu reprezentanții primarilor și consiliilor județene mai multe aspecte cuprinse în proiectul de lege pentru reforma administrației publice locale.

Unul dintre subiecte l-a constituit situația posturilor din administrația publică locală, în contextul obiectivului asumat de reducere a cheltuielilor și de creștere a eficienței activității.

Pe baza datelor transmise de către unitățile administrativ-teritoriale, a fost realizată o situație ce cuprinde numărul total al posturilor aprobate potrivit organigramelor, numărul posturilor ocupate și al celor vacante.

De asemenea, această analiză arată numărul posturilor ocupate în funcție de serviciile publice pe care le oferă, precum evidența persoanei, poliția locală, asistență socială, asigurarea derulării proiectelor finanțate din fonduri europene etc.

Îmbunătățirea grilei de personal

O altă temă de discuție a fost legată de îmbunătățirea grilei de stabilire a numărului de personal din primării și autorități publice locale în funcție de numărul de locuitori din unitatea administrativ-teritorială, astfel încât să crească eficiența serviciilor publice.

Tot în acest context reprezentanții Guvernului și cei ai autorităților publice locale au analizat posibilitatea redimensionării structurilor interne din instituțiile publice – direcții și servicii – tot în scopul eficientizării activității.

Finanțarea investițiilor

Continuarea investițiilor din fonduri naționale și europene a fost un alt subiect aflat pe agenda consultărilor de miercuri.

Reprezentanții Guvernului au menționat că finanțarea proiectelor susținute prin PNRR va fi prioritizată și că se va asigura predictibilitate și transparență pentru susținerea investițiilor din Programul Anghel Saligny.

La consultările de la Palatul Victoria au participat, din partea Guvernului,   vicepremierul Marian Neacșu, vicepremierul Tánczos Barna, și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Attila Cseke, iar din partea autorităților asociative ale administrației publice reprezentanți ai Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, ai Asociației Comunelor din România, ai Asociației Municipiilor din România și ai Asociației Orașelor din România.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Cristian Pătrăşconiu, în „Ramuri” nr. 4 din 2020, publică un interviu cu Martin S. Martin, chirurg român stabilit în SUA. Una din întrebările puse este: „Unde e punctul sau zona de maximă criză în privinţa sistemului educaţional american?”. Martin S. Martin consideră că trei factori au dus la „ruperea filmului” cu tradiţia americană: „1. secularismul – critica religiei, falsa interpretare a principiului de neamestec al bisericii în treburile statului; 2. atitudinea antiamericană a noilor generaţii de educatori din colegii şi universităţi – în şcolile de stat nu se mai recită în fiecare dimineaţă, cum era regula, jurământul de loialitate pentru Statele Unite. (…) Unii profesori sunt cu adevărat convinşi de superioritatea ideilor de stânga, alţii fac tot ce pot să „mimeze” aderenţa lor la ele, aşa cum cei din generaţia mea repetau textele cu limba de lemn care ni se cereau în comunism, fără să credem în ele. E mai de bon ton să fii antiamerican decât patriot, să fii „de stânga” decât conservator; 3. corectitudinea politică – pe care istoricul englez Paul Johnson a numit-o „o boală mintală”, este o ideologie a frustraţilor, nemulţumiţilor care vor să blameze pentru mediocritatea lor orice altceva decât propria vină. Dar este şi va rămâne o cale periculoasă de a schimba felul de a gândi al oamenilor, un instrument de a submina criteriile riguroase de merit şi valoare pentru a face loc slăbănogilor plângăcioşi”;

Am citit, am reţinut: Răzvan Voncu: „Poezia este partea cea mai solidă şi, în acelaşi timp, mai originală a literaturii noastre”; Răzvan Voncu: „Poezia, astăzi, se găseşte, aşadar, într-o poziţie paradoxală. Continuă să fie la un înalt nivel estetic prin unele opere, precum o „regină” a literaturii, devenind, în schimb, o „cenuşăreasă” în ce priveşte difuzarea, receptarea, relevanţa publică a celor care o scriu”;

Alex Ştefănescu, la rubrica „Viaţă şi operă” din „Luceafărul de dimineaţă” nr. 4 din 2020, îl prezintă pe Petre Ţuţea. Distinsul critic reţine şi câteva adevăruri tăioase ale filosofului: 1. „Comuniştii au vrut să ne facă fericiţi cu forţa: Bă, să fiţi fericiţi, că vă ia mama dracului!”; 2. „Am fost acuzaţi, noi ăştia de dreapta, că exagerăm puterea naţiunii. Toate popoarele fac aşa. Nemţii se consideră buricul pământului, englezii două buricuri ale pământului, francezii trei buricuri şi jumătate”; 3. „Social-democraţia e laptele bătut al comunismului”; 4. „Când va dispărea ultimul ţăran din lume – la toate popoarele, vreau să spun -, va dispărea şi ultimul om din specia om. Şi atunci or să apară maimuţe cu haine”;

Marius Chivu, în „Dilema veche” nr 842 din 2020, reţine un punct de vedere al poetului Florin Iaru cu privire la manualele şcolare: „Pentru cine nu ştie, cu rare excepţii, manualele de limba şi literatura română sunt, vorba lui Creangă, cumplit meşteşug de tâmpenie. Ce au putut aduna între paginile lor autorii e o poveste de pe tărâmul celălalt. Adică texte ce nu pot fi citite fără să nu ţi se rupă fălcile de la căscat, fără dicţionar de termeni arhaici sau fără batistuţe pline cu mucii sentimentelor nobile, texte care nu ar fi primite, azi, nici la poşta redacţiei, nici pe un blog cu floricele, albinuţe şi păsărele, texte care nu interesează pe nimeni, de parcă ar fi scrise în persana veche. Pe scurt, manualele de română sunt cel mai mare duşman al cititului”;

George Apostoiu, în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 5 din 2020, reţine un citat din Eugen Simion despre Mite Kremnitz: „Într-o scrisoare pe care Elena Văcărescu i-o trimitea de la Paris lui Iorga, la 10august 1935, am găsit aceste rânduri care mă surprind. Le iau ca o reacţie de invidie – destul de frecvente printre femeile intelectuale -, fără să le contest ab initio: „În paginile dumitale intuiţia se împleteşte cu deducţia, deopotrivă de exacte. M(ite) K(remnitz) era o spioană pe care însuşirile ei intelectuale o împiedicau să pară suspectă. Şi-apoi, pe vremea aceea, nu se cunoştea adevăratul geniu al rasei germanice, care se aplică mai ales la spionaj… Mite K. lucra pentru Goluchowski ( ministrul de externe al Austro-Ungariei- n.n.) şi Bulow (fost ambasador al Germaniei la Bucureşti – n.n.), după cum desigur arată arhivele de la Viena” (Document semnalat de Andrei Pippidi în „Agenda literară”, 1985);

Cu interes citesc serialul despre viaţa şi opera unor scriitori, serial pe care, în „Luceafărul de dimineaţă”, Alex Ştefănescu îl susţine număr de număr. În „Luceafărul de dimineaţă” nr. 4 din 2020, criticul amintit caută să descopere personajele din unii scriitori. Titlurile puse incită la lectură: „Caragiale în rolul lui Trahanache”, „Eugen Lovinescu sau democraţia practicată cu graţie”, „George Călinescu era un om grăbit”, „Petre Ţuţea – profet şi măscărici” sau „Cum se juca Titus Popovici”;

Dan Ionescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 4 din 2020, ne atenţionează că se împlinesc 100 de ani de la apariţia romanului „Ion” de Liviu Rebreanu. Reţinem: „Pentru „Ion”, nucleul originar este scena cu ţăranul care îngenunchează şi sărută pământul: „Ion”, mărturiseşte romancierul, îşi trage seva dintr-o scenă pe care am văzut-o acum vreo trei decenii. Era o zi de început de primăvară. Pământul, jilav, lipicios. Ieşisem cu puşca la porumbei sălbatici. Hoinărind pe coastele dimprejurul satului Prislop, am zărit un ţăran în straie de sărbătoare. El nu mă vedea. Deodată s-a aplecat şi a sărutat pământul, l-a sărutat ca pe o ibovnică…Scena m-a urmărit şi mi s-a întipărit în minte, dar fără vreun scop deosebit, ci numai ca o simplă observaţie. Nici măcar n-am fost curios să aflu de ce a sărutat omul glia. M-a observat pe urmă şi el, căci prefăcându-se că e grăbit, a luat-o repede spre sat. Cu toate că nu-i văzusem faţa şi deci nu-l cunoscusem, aş fi putut afla cine a fost şi ce l-a îndemnat la acest gest atât de neobişnuit, dar, repet, m-a interesat numai ca o bizarerie, ca o ciudăţenie ţărănească”;

Ion Pop, în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 2 din 2020, preia un punct de vedere al lui Mircea Martin despre critica literară: „Nu înţeleg actul critic altfel decât ca participare, ca „experienţă”. Critica e una, indiferent de pretext, şi identitatea ei o dă efortul interpretativ. Pentru mine această participare presupune o încercare de identificare infinit repetată. Ţinta oricărei exegeze trebuie să fie aceea de a întâlni conştiinţa unei opere (nu pe cea a autorului) şi de a-i reda (sau atribui) o coerenţă semnificativă. Nu există critică în afara unei fidelităţi fundamentale faţă de operă, a cărei „deformare” (inevitabilă) e de dorit să se producă în punctul cel mai înalt cu putinţă”;

Martin S. Martin, întrebat de Cristian Pătrăşconiu cum este „omul recent” american, face o clasificare a acestuia: 1. omul recent american tradiţional – „deşi a trecut prin educaţia superioară, a rămas fidel valorilor americane din generaţiile anterioare: modestie, politeţe, muncă asiduă, respect şi atenţie pentru familie, responsabilitate în educaţia copiilor, decenţă în opţiunile politice, rezervă faţă de excesul de modernism, practică religioasă fără exagerări”; â

2. omul recent american modificat de educaţia superioară: „nu mai seamănă cu părinţii săi, pe care îi contestă. Nu vrea să se zbată prea mult, „visul american” îi este străin. A luat de bune toate poncifele instilate în mintea lui de profesorii de ideologie radicală neomarxistă şi este de acord să arunce cu uşurinţă acuzaţii nefondate despre cei care nu gândesc la fel ca el: rasism, sexism, retrograd, incorect politic”; 3. omul recent american indiferent: „care nu citeşte, are numai păreri preluate de la posturile favorite de tv. Şi de la blogurile de pe Facebook, este mediocru dotat şi colegiul nu l-a atras, nu a realizat nimic meritoriu şi a ajuns nemulţumit cronic. Răspunde cu entuziasm la ideile politice care promit „totul gratis”: ajutoare sociale, învăţământ gratuit, asistenţă medicală free, salariu social universal”; 4. omul recent american motivat şi obsedat de activisme: „ei sunt de toate felurile: antisemiţi, albi suprematişti, feministe care se dezbracă pentru proteste „toples”, antiglobalişti, anticapitalişti, antiFA, Trump-haters, gay-pride etc. Au apărut în ultimele generaţii şi se caracterizează prin intoleranţă, violenţă, refuzul dezbaterilor, afirmaţii nedovedite. Sunt proştii americani „încremeniţi în proiect” (vezi „Ramuri” nr. 4 din 2020)