Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii și Irlandei de Nord a murit, joi, 8 septembrie, la Castelul Balmoral, reședința sa din Scoția, unde Regina s-a retras în ultima perioadă.
Regina avea 96 de ani și se afla pe tron de 70 de ani, având cea mai îndelungată domnie din istorie.
Regina Elisabeta a II-a a murit la vârsta de 96 de ani, anunță Palatul Buckingham.
Publicitate
Moartea reginei pune capăt celei mai lungi domnii din istoria Marii Britanii.
Regina Elisabeta a fost, de asemenea, cel mai în vârstă șef de stat din lume.
„Regina a murit în pace, la Balmoral în această după-amiază. Regele și Regina Consort vor rămâne la Balmoral în această seară și se vor întoarce mâine la Londra”, a precizat Palatul Buckingham.
Publicitate
La moartea ei, fiul cel mare și moștenitorul reginei, Charles, fostul Prinț de Wales, a devenit rege al Regatului Unit și al 14 regate din Commonwealth.
Regina Elisabeta a Marii Britanii: Cea mai lungă domnie din istorie a ajuns la final.
Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii și Irlandei de Nord a murit, joi, 8 septembrie, la Castelul Balmoral, reședința sa din Scoția, unde Regina s-a retras în ultima perioadă. Regina avea 96 de ani și se afla pe tron de 70 de ani, având cea mai îndelungată domnie din istorie.
Publicitate
Prințul Charles, dar și fiii lui, William și Harry, au mers azi la castelul Balmoral, imediat ce s-a aflat de starea Reginei. Regina a avut patru copii. Toți i-au fost alături la Castelul Balmoral, reședința sa din Scoția, unde Regina s-a retras în ultima perioadă.
Protocolul regal este clar în astfel de cazuri : Lansarea „Operațiunii London Bridge” înseamnă automat că Regina a murit și în aceeași zi Charles devine Rege.
Dar durerea britanicilor nu ține de protocol. Mii de oameni s-au adunat pentru a se ruga și pentru a-și își iau rămas bun de la cea mai iubită regină.
Regina Elisabeta este singurul suveran care a ajuns la 70 de ani de domnie
Britanicii o cunosc, practic, pe Elisabeta a II-a încă de când s-au născut. A fost o regină a istoriei, a trecutului și a prezentului, cel mai longeviv monarh, cu cea mai lungă domnie din istoria Regatului Unit.
Elizabeth Alexandra Mary s-a născut în 21 aprilie 1926, fiind primul copil al viitorului rege George al VI-lea. Mama ei făcea parte dintr-o familie străveche nobiliară, care deținea cele mai întinse domenii din Scoția. Și iată cum Regina azi a murit la Balmoral, în Scoția.
Prințesa Elisabeta a II-a a venit la tron într-o perioadă dificilă a Marii Britanii.
Unchiul ei, regele Edward al VIII-lea, a abdicat, în 11 decembrie 1936, pentru a se putea căsători cu femeia pe care o iubea, o americancă, pe nume Wallis Simpson. Coroana a revenit automat lui George al VI-lea, tatălui fetei care avea atunci 10 ani.
Elisabeta a devenit atunci moștenitoarea tronului și viața i s-a schimbat imediat.
Ca adolescentă, Elisabeta nu a stat deoparte când țara a avut nevoie de ea în Primul Război Mondial. A fost șofer pe ambulanță.
În 1947, când avea 21 de ani, a susţinut primul său discurs către Commonwealth: „Declar solemn în faţa tuturor că întreaga mea viaţă, fie lungă sau scurtă, va fi dedicată slujirii voastre şi marii noastre familii imperiale căreia îi aparţinem cu toţii”.
În același an, 1947, Elisabeta s-a căsătorit cu Philip, prinț de Grecia și Danemarca. La cununie au participat zeci de capete încoronate din Europa, printre care și vărul ei, Regele Mihai al României, cu care a păstrat o relație foarte apropiată.
Elisabeta și Philip au avut patru copii. Primul a fost moştenitorul tronului, prințul Charles, născut la un an după nuntă. Au urmat Anne, Andrew şi Edward. Regina are 8 nepoți și 12 strănepoți.
A trăit o viață pentru monarhie și pentru britanici, dar și stropită cu scandalurile. Dar cel mai controversat a fost cel legat de moartea prințesei Diana, un eveniment care a lăsat urme adânci în familai reglă britanică și a zdruncinat serios monarhia. Tăcerea Palatului Buckingham nu a fost niciodată uitată.
Nu doar Charles a divorțat, ci și alți doi copii reginei. Practic, astăzi doar mezinul Edward nu este divorțat.
Ce se întâmplă după decesul Reginei Elisabeta: Charles devine imediat Rege
„Operațiunea London Bridge” – Acesta este numele de cod dat planului pus la punct de mult timp pentru zilele și săptămânile ce vin după decesul Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.
Regina Elisabeta a II-a se află pe tron din 1952. A fost cea mai lungă domnie a unui monarh din istoria Marii Britanii și în tot acest timp a pus zeci de prim-miniștri britanici, a participat la peste 20 de olimpiade de vară și s-a întâlnit cu mai mulți Suverani Pontif.
Regina este piatra de temelie a Commonwealth-ului, patroana a sute de organizații de caritate și a jucat un rol esențial în alianța Regatului Unit cu multe țări.
Decesul ei aduce extrem de multă greutate, nu doar pentru Regatul Unit, ci pentru întreaga lume.
Imediat după ce pornește „Operațiunea London Bridge”, secretarul ei particular, onorabilul Edward Young, transmite imediat un mesaj prim-ministrului în exercițiu. Astăzi, Liz Truss
Acest mesaj ar trebui să sune astfel: „Podul Londrei a căzut”.
Operațiunea Londom Bridge- declanșata imediat după moartea reginei
Primul ministru este cel care va declanșa operațiunea London Bridge.
În câteva minute, cele 15 guverne din afara Regatului Unit, unde regina este șef de stat, vor fi informate prin intermediul unor rețele speciale, securizate. Iar acest lucru va fi urmat și pentru celelalte 36 de națiuni din Commonwealth și pentru liderii din întreaga lume.
Pe poarta Palatului Buckingham va apărea o informare cu vestea.
În același timp, se trimite un flash de știri pentru a alerta mass-media din întreaga lume.
Fiecare organ de presă este pregătit pentru știrea privind decesul Reginei. Fiecare post de radio are o rețea de lumini care va indica o catastrofă națională de acest fel.
Toate emisiunile BBC se vor opri și vor trece la difuzarea unui flux dedicat știrii. Prezentatorii de știri se vor schimba în costumele și hainele negre care sunt la îndemână în permanență în noul studio, iar marca tradițională BBC News de culoare roșie va deveni neagră.
Ziarele, canalele de televiziune și posturile de radio au pregătite zile întregi de reportaje.
În aceeași zi cu moartea Reginei, fiul cel mare al reginei, Charles, va deveni imediat rege, și se pare că afacerile de la Bursă și magazinele din Marea Britanie vor fi probabil închise în această zi, din respect pentru Regină.
Ce se întâmplă a doua zi după moartea reginei
A doua zi după moartea reginei, în transmisiune directă, Charles va ține primul său discurs oficial ca Rege, iar guvernul va depune jurământul la Deligence în sunetul unui salut cu 41 de tunuri în Hyde Park, Londra.
După aceea, Regele Charles, dacă acesta este numele pe care și-l va alege, va pleca într-o vizită în Marea Britanie, vizitând liderii de guvern în capitalele fiecărei țări, Edinburgh, Belfast și Cardiff, înainte de a se întoarce la Londra.
În această perioadă, canalele de televiziune vor difuza numeroasele documentare realizate deja în onoarea Reginei, iar BBC se va abține să difuzeze emisiuni de comedie, în semn de respect, până după funeralii.
La patru zile după moartea Reginei, sicriul va fi condus într-o procesiune militară de la Palatul Buckingham la Westminster Hall. Aici va fi depusă pentru următoarele patru zile.
După acestea, Regele Charles, familia și demnitarii îi vor prezenta respectul lor.
Apoi, ușile se vor deschide probabil pentru sutele de mii de oameni care vor sta la rând afară. Se estimează că înmormântarea va avea loc la 10-12 zile de la trecerea în neființă a Reginei, dar un lucru este sigur: ziua înmormântării va fi o zi de sărbătoare oficială pentru întreg Regatul Unit.
Bursa de Valori se va închide pentru a doua oară în mai puțin de 2 săptămâni, iar multe întreprinderi vor face același lucru și la ora 11:00 fix. Clopotele Big Ben vor bate, țara va tăcea, iar sicriul va fi adus în interiorul Westminster Abbey, unde 2000 de invitați speciali își vor pleca capetele în rugăciune.
După slujbă, sicriul va fi dus la Castelul Windsor și apoi, în cele din urmă, la Capela Saint George, unde Regina Elisabeta a II-a va fi probabil înmormântat alături de tatăl ei, Regele George al II-lea.
Probabil la un an după înmormântare va avea loc o încoronare oficială pentru Regele Charles va avea loc în cadrul unei alte sărbători.
În total, ținând cont de multiplele sărbători, de cheltuielile de înmormântare și de încoronare, se estimează că decesul Reginei va costa economia britanică miliarde de lire sterline.
În plus, sute de schimbări vor avea loc în Marea Britanie în lunile următoare.
Noua monedă britanică va fi tipărită cu portretul Regelui, iar cele cu chipul Reginei vor fi încet-încet eliminate din uz. Același lucru se va întâmpla și cu timbrele, cu pașapoartele și uniformele poliției și armatei.
Iar imnul național va fi schimbat în „God save the King”.
Întreaga lume, nu doar Commonwealth-ul, va reacționa la noul rege, care ar putea modifica familia regală britanică pentru totdeauna. De exemplu, în Australia există un sprijin tot mai mare pentru ca țara să devină o republică, iar moartea Reginei ar putea ascunde acest sprijin. Acest lucru ar putea determina alte țări să urmeze exemplul, ceea ce ar slăbi aproape sigur monarhia britanică.
Odată cu lansarea „Operațiunii London Bridge” va avea loc probabil cea mai mare înmormântare la care omenirea a asistat vreodată. Și poate fi sfârșitul unei epoci.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Tăierile ilegale din spaţiile verzi urbane dar și din alte zone vor fi considerate infracţiuni, anunţă USR, care a introdus un amendament în noul Cod Silvic. Astfel, distrugerea vegetaţiei din parcuri şi alte zone urbane va fi pedepsită penal, o schimbare faţă de amenzile simbolice de până acum, relateazză mediafax.ro.
„E o victorie imensă pentru societatea civilă şi opoziţie. Nu mai vrem cazuri ca cel din Parcul IOR, unde amenzile de 25 de lei au fost ridicol de mici comparativ cu distrugerea de hectare de spaţiu verde”, a declarat Diana Buzoianu, deputată USR şi vicepreşedintă a Comisiei pentru mediu, într-un comunicat al partidului.
Pentru a fi adoptat definitiv, Codul Silvic trebuie să treacă şi de comisiile de agricultură şi juridică din Camera Deputaţilor, iar USR solicită ca dezbaterile să nu fie întârziate. Proiectul este considerat o urgenţă, dat fiind ritmul alarmant al defrişărilor ilegale din România.
Publicitate
Pe lângă înăsprirea sancţiunilor pentru tăierile ilegale, noul Cod Silvic include măsuri suplimentare, cum ar fi confiscarea camioanelor implicate în transportul ilegal de lemn. Totodată, USR a relansat apelul pentru înfiinţarea unei structuri specializate, „DNA-ul pădurilor”, care să se ocupe de investigarea infracţiunilor de mediu.
USR a avut iniţiative legislative şi pentru a permite jandarmilor să oprească transporturile ilegale de lemn, dar proiectul este blocat de mai bine de doi ani la Camera Deputaţilor.
Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naţionale de Mediu a anunțat că în luna octombrie 2024 a efectuat un număr de 86 acțiuni de inspecţie și control, din care 44 de inspecţii au fost neplanificate iar alte 42 inspecții erau planificate.
Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naţionale de Mediu a precizat că controalele au fost efectuate conform HG nr. 1005/2012 privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu, OUG 195/2005 privind protecția mediului, OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, Ordonanța nr. 27/2002 privind reglemenarea activității de soluționare a petițiilor astfel:
-42 acțiuni de inspecție și control la Unitățile Administrativ Teritoriale, conform tematicului planificat pentru verificarea stadiului de realizare a măsurilor prioritare de guvernanță privind gestionarea deșeurilor municipale (conform PNGD) și a stării de salubritate a localităților.
Publicitate
-2 acțiuni de inspecție și control pentru verificarea respectării măsurilor din actele de reglementare,
-1 acțiune de inspecție și control ca urmare a autosesizării,
-1 acțiune de inspecție și control în vederea soluționării sesizărilor,
Publicitate
-1 acțiune de inspecție și control ca urmare a anunțării unei ameninţări iminente cu un prejudiciu asupra mediului,
-37 acțiuni de inspecție și control dispuse de Comisariatul General,
-2 acțiuni de inspecție și control pentru identificarea de obiective noi.
Publicitate
“Urmare a acestor inspecții, pentru neconformitățile constatate au fost aplicate 54 sancțiuni contravenționale, din care: 38 avertisment și 16 amenzi contravenționale, în valoare totală de 475.000 lei (3 amenzi fiind achitate, 11 în termenul de achitare, 2 contestate).
S-au înregistrat un număr de 14 petiții fiind soluționate 10 petiții (inclusiv petiții redirecționate sau clasate), 4 fiind în termenul de soluționare.
Nu s-au înregistrat incidente/accidente de mediu”, a transmis Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naţionale de Mediu.
O propunere legislativă privind declararea zilei de 10 iunie ca Ziua Națională a Meșteșugarilor Tradiționali și Populari a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere în data de 28 octombrie, relatează alba24.ro.
Potrivit inițiatorilor, un grup de parlamentari de la PNL, meșteșugurile trediționale și populare din România reprezintă o parte importantă a patrimoniului cultural imaterial național, fiind expresii autentice ale creativității și identității comunităților locale.
Publicitate
În anul 2015, România a devenit una dintre puținele țări care au aderat la celebrarea Zilei Mondiale a Meșteșugurilor, marcată de UNESCO pe 10 iunie. Astfel, se recunoaște importanța acestor arte și meșteșuguri în păstrarea tradițiilor și valorilor culturale, precum și în dezvoltarea economiei locale și a turismului cultural.
În ciuda bogatei tradiții meșteșugărești, România nu dispune, până în prezent, de o zi naționala dedicată meșteșugarilor tradiționali și populari. Această zi ar avea rolul de a recunoaște
meritele mesteșugarilor, de a proteja și promova activitățile acestora și de a sublinia importanța păstrării acestor traditii vii, atât la nivel național, cât și internațional.
Publicitate
România va avea o Zi Națională a Meșteșugarilor Tradiționali și Populari
Inițiativa legislativă prevede instituirea zilei de 10 iunie ca Ziua Națională a Meșteșugarilor Tradiționali și Populari.
Potrivit proiectului, ziua de 10 iunie va fi marcată anual prin organizarea de activități specifice la nivelul flecarei unități administrativ-teritoriale, precum și la nivel național, prin sprijinul autorităților locale și centrale, al societății civile și al organizațiilor non-guvernamentale.
Publicitate
Autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile culturale, educaționale și de promovare a patrimoniului cultural imaterial, precum și Uniunea Națională a Mesteșugarilor Tradiționali din România vor organiza și sprijini activități specifice pentru a marca această zi.
Acțiunile dedicate Zilei Naționale a Meșteșugarilor Tradiționali și Populari vor include târguri meșteșugărești, expoziții, ateliere de creație, demonstrații de tehnici meșteșugărești tradiționale, precum și manifestări culturale care să evidențieze importanța și contribuția meșteșugarilor la păstrarea și promovarea tradițiilor românești.
Românii ar putea rămâne fără Paracetamol şi Metformin, cel mai utilizat tratament accesibil pentru diabet, din cauza blocajelor legislative şi administrative “persistente”, susţin producătorii de medicamente generice.
Producătorii români de medicamente generice atrag atenţia că, fără măsuri “urgente”, pacienţii vor rămâne fără acces la tratamente de bază sau vor plăti mai mult pentru ele, iar autorităţile vor pierde ocazia de a realiza optimizări bugetare semnificative în sistemul public de sănătate.
“Birocraţia nu poate justifica pierderi de vieţi sau de resurse financiare. Solicităm autorităţilor competente, Ministerul Sănătăţii, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului, să ia măsuri pentru a modifica legislaţia, astfel încât pacienţii să aibă acces mai rapid la medicamentele generice şi biosimilare. În acest fel, resursele financiare existente vor putea fi utilizate mai eficient pentru a trata un număr cât mai mare de pacienţi. Într-un moment în care sănătatea publică este o prioritate şi în care bugetul pentru compensarea medicamentelor nu este suficient, optimizarea bugetelor prin facilitarea accesului pacienţilor la medicamente cu preţuri mai mici este o măsură necesară şi urgentă”, a declarat Simona Cocoş, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România – APMGR, potrivit unui comunicat remis marţi AGERPRES.
Publicitate
Conform APMGR, Directiva UE privind tratarea apelor urbane reziduale este “cea mai nouă lovitură” dată producătorilor de medicamente generice şi, implicit, pacienţilor, din cauză că aceasta impune taxe noi.
“Cel mai probabil, ea va avea un impact devastator asupra unor fabrici de medicamente generice 100% româneşti şi/sau asupra unor linii de producţie şi va afecta grav securitatea aprovizionării cu medicamente generice, ameninţând disponibilitatea unor medicamente critice. De pildă, ar putea duce la dispariţia Paracetamolului şi a Metforminului – cel mai frecvent medicament prescris oral pentru pacienţii cu diabet zaharat de tip 2. Ce se întâmplă, de fapt, este că această directivă impune taxe noi pentru producătorii de medicamente, care nu pot să gestioneze costurile prin majorarea preţurilor, deoarece acestea sunt strict reglementate de Ministerul Sănătăţii”, se explică în comunicat.
Astfel, afirmă APMGR, în cazul Paracetamolului, dat fiind că este un medicament cu preţ nereglementat, impactul directivei va fi o creştere a preţului cu 45% care va fi suportată integral de pacienţi.
Publicitate
De asemenea, în cazul Metforminului, “preţul ar trebui să crească cu 48%”, însă fiind vorba despre un medicament cu preţ reglementat de stat, “probabil va fi retras din piaţă”, nemaiputând fi sustenabil.
“În aceeaşi situaţie, se regăsesc cele peste 700 de medicamente generice compensate cu preţuri de până în 10 lei. (…) În România, preţurile la medicamente sunt stabilite folosind un sistem de referinţă, care ia în calcul cel mai mic preţ dintr-un coş de 12 state membre UE. Acest sistem pune în impas multe medicamente cu preţuri mici”, transmite APMGR.
Potrivit reprezentanţilor producătorilor de medicamente generice, începând din 2023, în România, taxa clawback pentru medicamentele generice este de 15%, “o valoare dificil de suportat” pentru medicamentele cu preţuri mici şi care face ca multe dintre acestea să devină nesustenabile.
Publicitate
APMGR susţine că, în perioada 2013 – 2020, peste 2.000 de medicamente generice au dispărut de pe piaţă.
“În România, în contractele cost-volum dintre CNAS şi producătorii de medicamente intră în principal medicamentele inovative, iar când brevetele acestora expiră medicamentele generice ar trebui să intre automat în listele de rambursare. Realitatea însă arată diferit: accesul medicamentelor generice pe lista medicamentelor compensate se produce cu o întârziere şi de doi ani de la expirarea brevetului medicamentului inovativ ceea ce duce la cheltuieli importante şi pierde şansa de a trata mai mulţi pacienţi”, mai susţin reprezentanţii APMGR.
Medicamentele generice tratează “peste 70%” dintre pacienţi, intră pe piaţă cu preţuri mai mici decât medicamentul inovativ cu 40% (în primul an) – 70% (în al patrulea an), asigură medicamente esenţiale pentru un grup demografic mai larg.
“În ariile terapeutice unde au intrat medicamentele generice numărul pacienţilor trataţi a crescut de până la 3 ori (studiu IQVIA). În perioada 2016 – 2023, prin intrarea pe piaţă a medicamentelor generice s-a realizat peste 1 miliard euro optimizare bugetară, prin urmare, CNAS poate trata mai mulţi pacienţi. În perioada 2023 – 2028 se estimează peste 500 milioane euro optimizare bugetară ca urmare a intrării medicamentelor generice în urma pierderii brevetelor medicamentelor inovative”, se mai explică în comunicatul APMGR. AGERPRES
