Connect with us

Eveniment

Recalcularea pensiilor: Lista veniturilor care se iau în calcul în noua lege a pensiilor

Publicat

Publicitate

Noua Lege a Pensiilor recunoaște drepturile pensionarilor astfel încât sunt valorificate în calculul pensiei veniturile contributive care anterior nu erau valorificate (de exemplu, sporuri nepermanente, prime, premii, al 13-lea salariu, ore suplimentare, acord global etc).

Pentru perioadele de după aprilie 2001, nu sunt necesare documente justificative pentru veniturile nepermanente, deoarece aceste informații sunt deja stocate în bazele de date electronice, potrivit informațiilor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP).

Noua lege a pensiilor prevede că pensionarii trebuie să solicite angajatorilor în activitate adeverințe cu sporurile nepermanente, conform formatului prevăzut în Anexa nr. 6 din Legea 360/2023.

În cazul angajatorilor care nu mai sunt activi, pensionarii trebuie să se adreseze deținătorilor de arhive.

După 1 septembrie 2024, adeverințele pot fi în continuare depuse la dosarele de pensii, fără un termen limită, iar drepturile rezultate din noile documente vor fi acordate cu data de întâi a lunii următoare.

Pensionarii care nu au avut venituri nepermanente nu trebuie să prezinte adeverințe la Casele de Pensii.

Publicitate

În cele ce urmează prezentăm listele veniturilor permanente și nepermanente care sunt valorificate la recalcularea pensiilor.

Lista veniturilor nepermanente:

• formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale;

• premiile anuale şi premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite;

• recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate;

• al treisprezecelea salariu;

• formele de retribuire pentru „orele suplimentare” realizate peste programul normal de lucru;

• sporul acordat pentru personalul didactic care îndrumă practica psihopedagogică şi care asigură perfecţionarea de specialitate a învăţătorilor şi educatorilor;

• indemnizaţiile de muncă nenormată;

• alte sporuri care nu au avut caracter permanent pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale.

Lista veniturilor permanente:

I. Sporul de vechime în muncă:

1. Pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 1992, sporul de vechime în muncă se calculează automat, potrivit prevederilor art. 139 alin. (5) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii şi, în consecinţă, nu este necesară dovedirea acestuia prin adeverinţe.

2. Pentru perioada de după 1 aprilie 1992, sporul de vechime utilizat este cel înregistrat în carnetul de muncă sau dovedit cu adeverinţe.

II. Sporuri, indemnizaţii şi majorări ale retribuţiei tarifare prevăzute în Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974, republicată*) în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 59-60 din 23 iulie 1980 *) Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974 a fost abrogată prin Legea nr. 120/2000 privind declararea ca abrogate a unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 12 iulie 2000.

1. sporul pentru munca în condiţii deosebite, acordat conform art. 68 alin. (1), stabilit anual prin Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială;

2. majorarea retribuţiei tarifare cu până la 10% pentru condiţii grele de muncă, conform prevederilor art. 68 alin. (2), stabilită anual prin Planul naţional unic de dezvoltare economicosocială;

3. sporul de şantier acordat personalului nelocalnic, conform prevederilor art. 69, stabilit anual prin Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială;

4. indemnizaţia de până la 10% acordată şefului de echipă sau de brigadă care conduce formaţia de lucru, prevăzută la art. 70 şi în anexa nr. IV.

Pentru unele activităţi specifice cuantumul indemnizaţiei era diferenţiat, după cum urmează:

• 2,50-18 lei/zi, în industria minieră;

• până la 1,3% din retribuţia realizată de formaţia condusă, în exploatările forestiere;

5. majorarea retribuţiei tarifare cu procente cuprinse între 5% şi 25%, acordată pentru categoriile de personal prevăzute în anexa nr. 10 la Decretul nr. 100/1979, cu modificările ulterioare;

6. indemnizaţia acordată personalului navigant şi însoţitorilor personalului navigant aerian, în timpul zborului, prevăzută în anexa nr. IV;

7. majorarea retribuţiei tarifare lunare cu 1-2 clase pentru persoanele cărora li s-a conferit, în condiţiile stabilite de lege, „gradaţia de merit”, astfel:

• personalului de conducere din activitatea de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică (art. 121);

• cadrelor didactice definitive cu o vechime în învăţământ de cel puţin 30 de ani (art. 143);

• cadrelor sanitare cu o vechime în muncă de peste 30 de ani (art. 152);

• cadrelor de specialitate artistică încadrate la ultima gradaţie (art. 159);

8. majorarea retribuţiei tarifare cu 5-10%, acordată muncitorilor încadraţi la categoria a III-a inclusiv, care execută încălţăminte de tip „Romarta” şi confecţii din piele şi blană, după comandă, la casele de modă [anexa nr. IV cap. I lit. a) „Muncitori calificaţi”];

9. majorarea retribuţiei tarifare cu 5%, acordată muncitorilor care lucrează la locurile de muncă direct productive în subteran [anexa nr. IV cap. I lit. a) „Muncitori calificaţi”];

10. majorarea retribuţiei tarifare cu până la 25% pentru personalul care a desfăşurat activitate la spitalele „Elias” şi „Alexandru Sahia”, Policlinica Corpului Diplomatic, Oficiul Farmaceutic nr. 3 şi Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie Bucureşti (anexa nr. V cap. II „Ocrotirea sănătăţii”);

11. majorarea retribuţiei tarifare cu până la 15% pentru personalul care a desfăşurat activitate la Centrul Medical de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională (anexa nr. V cap. II „Ocrotirea sănătăţii”);

12. sumele acordate persoanelor care îndeplinesc funcţia de şofer şi în mod suplimentar efectuează şi activităţi de taxare, primitor-distribuitor, gestionar, mânuitor de valori şi altele similare (anexa nr. IV cap. V pct. 2 „Auto şi întreţinere drumuri”);

13. majorarea retribuţiei tarifare cu 35% pentru nevăzătorii încadraţi în gradul I de invaliditate şi cu 15% pentru nevăzătorii încadraţi în gradul al II-lea de invaliditate (art. 197);

14. indemnizaţia corespunzătoare funcţiei de conducere, acordată:

• profesorilor, conferenţiarilor şi lectorilor-şefi de lucrări titulari din învăţământul superior, pentru perioada cât sunt numiţi în funcţii de conducere în unităţile de cercetare şi inginerie tehnologică [art. 121 alin. (7)];

• şefilor de programe de cercetare şi de introducere a tehnologiilor care prezintă importanţă deosebită, pe durata realizării programelor [art. 121 alin. (8)];

• cadrelor medicale care îndeplinesc funcţia de medic director şi medic inspector din direcţiile sanitare, precum şi cea acordată persoanelor care îndeplinesc funcţia de inspector şcolar din inspectoratele şcolare (art. 180 şi anexa nr. VI cap. II);

• cadrelor sanitare care îndeplinesc funcţii de conducere (art. 150 alin. (4) şi anexa nr. V cap. II „Ocrotirea sănătăţii”);

• cadrelor de specialitate artistică care în afara funcţiei artistice îndeplinesc funcţii de conducere (art. 160);

15. indemnizaţiile acordate cadrelor didactice conform art. 140, care:

• îndeplinesc funcţii de director şi director adjunct de unitate şcolară şi şef catedră în

învăţământul superior;

• desfăşoară activitate de diriginte de clasă;

• predau în acelaşi timp la 2-4 clase în învăţământul primar;

16. majorarea retribuţiei tarifare cu două clase de retribuire pentru personalul care lucrează în casele de copii şi în şcolile speciale pentru copii cu deficienţe şi cu o clasă de retribuire pentru profesorii de la liceele organizate pentru copii cu deficienţe;

17. sporul pentru munca în timpul nopţii, acordat în condiţiile prevăzute la art. 72, de 15-25%, precum şi cel acordat în condiţiile prevăzute la art. 106 alin. (4), de 15-45%, pentru personalul din navigaţia fluvială;

18. sporul de până la 14% – care face parte din retribuţia tarifară – acordat pentru muncitorii din alte meserii, precum şi pentru personalul Centrului Naţional al Industriei Aeronautice Române şi al unităţilor subordonate sau din alte unităţi care participă efectiv la realizarea, controlul şi urmărirea fabricaţiei tehnicii de aviaţie şi la repararea acesteia, aşa cum este prevăzut la pct. 3 din nota de subsol din anexa nr. IV cap. I lit. A.a) la Legea nr. 57/1974, republicată;

19. indemnizaţia pentru conducerea formaţiei de lucru în activitatea încărcări-descărcări, în procent de 10% din retribuţia realizată în acord [anexa nr. IV cap. V pct. 1 lit. c)];

20. indemnizaţia prevăzută la art. 70, pentru conducătorul formaţiei de lucru de docheri, care este de până la 10%, iar pentru docherul vincier este de până la 5% din retribuţia realizată în acord (anexa nr. IV);

21. indemnizaţia prevăzută în anexa nr. V cap. II lit. B „Ocrotirea sănătăţii”, astfel:

2. indemnizaţiile şi alte plăţi pentru activităţi prestate în afara obligaţiilor funcţiei de bază şi care nu fac parte din retribuţie (anexa nr. V cap. II „Ocrotirea sănătăţii”), după cum urmează:

1. Medicii care asigură continuitatea în unităţile sanitare prin ore de gardă prestate peste timpul normal de muncă până la retribuţia tarifară orară;

2. Personalul sanitar care suplineşte personalul aflat în concediu (de boală, de naştere, de studii) sau în alte situaţii similare cu retribuţia tarifară orară;

3. Membrii comisiilor de avizare medico-legală, ai comisiilor de expertiză şi recuperare a capacităţii de muncă şi ai comisiei medicamentului 75-155 lei pe şedinţă;

4. Medicii curanţi care acordă asistenţă medicală cadrelor din nomenclatura unităţilor medicale speciale 155-310 lei lunar pe familie asistată;

23. indemnizaţiile lunare care se acordă cadrelor artistice (actor, dirijor, regizor etc.) pentru îndeplinirea unor funcţii de conducere în unităţile de artă şi cinematografie în afara obligaţiilor de serviciu de la funcţia de bază, care nu fac parte din retribuţia tarifară (anexa nr. V. cap. III), astfel:

– director de unitate artistică până la 1.615 lei;

– director adjunct artistic până la 1.100 lei;

– şef secţie artistică până la 560 lei;

24. indemnizaţia lunară pentru unele activităţi prestate în afara funcţiei de bază [anexa nr. V cap. V lit. d)] de:

1. rector (Universitatea Cultural-Ştiinţifică Bucureşti) 605 – 1.010 lei;

2. prorector (Universitatea Cultural-Ştiinţifică Bucureşti) 505 – 810 lei;

3. director de curs universităţi cultural-ştiinţifice 410 – 610 lei;

4. secretar de curs universităţi cultural-ştiinţifice 205 – 415 lei;

5. director de cămin cultural:

a) în comunele cu până la 4.000 de locuitori 205 – 310 lei;

b) în comunele cu 4.000 – 6.000 de locuitori 260 – 415 lei;

c) în comunele cu peste 6.000 de locuitori 360 – 520 lei;

6. bibliotecar comunal 205 – 310 lei;

25. indemnizaţia de conducere pe tipuri (anexa nr. I lit. B la Legea nr. 57/1974, republicată),

III. Alte sporuri:

1. sporul acordat personalului civil care a desfăşurat activitate în cadrul unităţilor militare aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Administraţiei şi Internelor, stabilit pe tranşe;

2. 2. majorarea de până la 20% a retribuţiei tarifare pentru persoanele care şi-au desfăşurat activitatea în societăţi mixte;

3. 3. majorarea cu 20-25% a retribuţiei tarifare a personalului român care şi-a desfăşurat activitatea în ambasade.

4. IV. Alte sporuri acordate de către ministerele de resort, conform prevederilor actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidenţiate împreună cu salariile aferente în statele de plată şi pentru care s-a datorat şi s-a virat contribuţia de asigurări sociale.

5. 1. Indemnizație de conducere decan;

6. 2. Spor doctorat învățământ preuniversitar;

7. 3. Spor Importanță națională;

8. 4. Spor special ptr înfiinţarea unei staţii experimentale stuficole Delta Dunării;

9. 5. Spor special asupra salariului tarifar angajaţilor din unităţile Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei care lucrează în Deltă şi Lunca Dunării;

10. 6. Spor pentru activitatea desfăşurată de nevăzători, un spor de 15% din salariul de bază brut pentru cei încadraţi în gradul I de invaliditate;

11. 7. Spor pentru mobilizarea la domiciliu in vederea participarii la interventii;

12. 8. Spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică la magistrați si expert criminalist;

13. 9. Spor ptr. personalul navigant de pe navele fluviale care efectuează transporturi pe Dunăre în timpul nopţii;

14. 10. Indemnizație ptr personalul din echipele de salvare minieră;

15. 11. Spor mânuitor valori;

16. 12. Spor responsabil de unitate;

17. 13. Spor pentru activități ce solicită o încordare psihică foarte ridicată;

18. 14. Indemnizație scufundare;

19. 15. Indemnizație imersiune;

20. 16. Spor condiții degradante civic;

21. 17. Spor stații radio;

22. 18. Alte sporuri cu caracter permanent.

23. V. Sporuri cu caracter permanent, în conformitate cu prevederile Legii nr. 49/1992 pentru

24. modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale:

25. • sporul de vechime în muncă (a se vedea pct. I);

26. • sporul pentru lucru în subteran, precum şi pentru lucru pe platformele marine de foraj şi

27. extracţie;

28. • indemnizaţia de zbor;

29. • sporul pentru condiţii grele de muncă;

30. • sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal;

31. • sporul pentru exercitarea unei funcţii suplimentare;

32. • alte sporuri cu caracter permanent prevăzute de legislaţia specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective şi individuale de muncă.

33. Menţiune: Aceste sporuri se utilizează la determinarea punctajului mediu anual atât pentru perioadele anterioare, cât şi pentru cele ulterioare datei de 1 aprilie 1992, data intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 49/1992.

34. VI. Adeverinţele prin care se dovedesc aceste sporuri vor cuprinde:

35. • datele de identificare a persoanei;

36. • denumirea unităţii;

37. • perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere şi de încetare a raportului de muncă;

38. • funcţia, meseria sau specialitatea exercitată;

39. • denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată;

40. • perioada în care a primit sporul şi temeiul în baza căruia s-a acordat;

41. • adeverinţele vor purta număr, data eliberării, ştampila unităţii, precum şi semnătura celui care ngajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unităţii.

42. Adeverinţele privind sporurile cu caracter permanent acordate în perioadele anterioare datei d

e 1 aprilie 2001 se vor prezenta numai în situaţiile în care aceste sporuri nu sunt înregistrate în carnetul de muncă.

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Spectacolul  „Frumoasa și Bestia” de la Teatrul „Vasilache” s-a amânat din cauza îmbolnăvirii unui actor

Publicat

Publicitate

Spectacolul  „Frumoasa și Bestia” programat pentru ziua  de joi, 30 ianuarie 2025 de la ora 18:00 nu se poate susţine din cauza îmbolnăvirii unui actor.

Joi seară, micuții po viziona spectacolul  „Povestea peştişorului de aur”, după Aleksandr Sergheevici Pușkin. Regia artistică, dramatizare şi adaptare scenică de Marius Rogojinschi. Scenografia şi costumele sunt realizate de Mihai Pastramagiu. Din distribuţie fac parte îndrăgiții actori:   Cosmin Tanasă, Adelina Cojocariu, Pavel Petraşi, Oana Asofiei  .

 

Spectacolul este recomandat copiilor cu vârsta peste 5 ani.

Preţ bilet 20  lei

 

Publicitate

Biletele achiziţionate atât online, cât şi fizic de la Agenţia teatrală pot fi folosite pentru spectacolul „Povestea Peştişorului de aur”, pe care îl vom susține în această seară.

Spectatorii care nu doresc participarea la noul spectacol pot solicita returnarea contravalorii biletelor achiziţionate online  la adresa contact@entertix.ro, iar pentru biletele achiziţionate de la sediul Teatrului „Vasilache” vor solicita returnarea contravalorii acestora de la Agenţia teatrală.

 

Vă mulțumim pentru înțelegere și nu uitați… vă așteptăm cu drag la Teatrul Vasilache!

Citeste mai mult

Eveniment

Beat criță, așa a condus un șofer pe străzile municipiului Botoșani până când a dat peste polițiști

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 1 Botoșani au oprit pentru control, pe strada Sucevei, un autoturism condus de un bărbat, de 45 de ani, din comuna Curtești, care avea o deplasare sinuoasă și a pătruns pe sensul opus de mers.

 

În urma testării cu aparatul etilotest, valoarea rezultată a fost de 1,07 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, conducătorul auto a fost condus la o unitate spitalicească pentru recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

 

Cercetările sunt continuate sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr reținut de polițiștii din Săveni. Acesta nu a oprit la semnalele polițișilor. Era beat și mașina nu avea asigurare și ITP

Publicat

Publicitate

Joi, în jurul orei 02:00, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Săveni au efectuat semnal regulamentar de oprire unui autoturism, al cărui conducător auto nu s-a conformat, continuându-și deplasarea.

 

Polițiștii au procedat la urmărirea acestuia, iar în scurt timp conducătorul auto a pierdut controlul asupra volanului și a intrat într-un șanț, rezultând doar pagube materiale. Ulterior, a fost stabilită identitatea acestuia, în persoana unui tânăr de 28 de ani, din comuna Știubieni. În urma testării cu aparatul etilotest, valoarea rezultată a fost de 1,01 mg/l alcool pur în aerul expirat.

 

Mai mult decât atât, autoturismul pe care îl conducea nu era asigurat cu poliță obligatorie și nici nu avea efectuată inspecția tehnică periodică.

 

Publicitate

Față de conducătorul auto a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, fiind introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J Botoșani.

FOTO cu caracter ilustrativ

Citeste mai mult

Eveniment

Conducerea sub influența drogurilor. Ce se schimbă pentru șoferi la controalele Poliției și în lege, după decizia ÎCCJ

Publicat

Publicitate

Conducerea sub influența drogurilor, infracțiune doar dacă este afectată capacitatea șoferului de a conduce. Ministrul Justiției, Radu Marinescu și reprezentanții Poliției au făcut precizări despre cum va fi aplicată decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, scrie alba24.ro.

Instanța supremă a stabilit recent că este infracțiune consumul de substanțe psihoactive la volan doar dacă se demonstrează că aceste substanțe au afectat capacitatea șoferului de a conduce. Directorul adjunct al Direcției Rutiere, Bogdan Oproiu, spune că aceasta nu schimbă procedurile desfășurate de polițiștii rutieri.

”ÎCCJ a stabilit prin decizia 25 că o persoană se află sub influența substanțelor psihoactive atunci când este depistată această substanță în probele biologice care i-au fost recoltate la unitatea spitalicească și de asemenea concomitent trebuie ca acea substanță să influențeze comportamentul conducătorului auto la volan.

Dar din punct de vedere al activităților de poliție rutieră, această decizie nu schimbă cu nimic activitatea curentă pe acest palier. Poliția Rutieră desfășoară în continuare acțiuni pentru depistarea și scoaterea din trafic a acelor conducători auto care conduc și care creează un real pericol pe drumul public”, a spus comisarul-șef de poliție Bogdan Oproiu, potrivit Agerpres.

Când se consideră un șofer sub influența drogurilor

El a precizat că Poliția Rutieră a fost dotată cu echipamente moderne pentru depistarea celor care consumă substanțe psihoactive.

”De asemenea, un lucru important de menționat este faptul că prin Ordonanța 97 din 2024 au fost efectuate ultimele modificări pe acest palier și că avem acest termen de 72 de ore în care ar trebui să primim buletinul de analiză toxicologică din partea unităților medico-legale, iar în funcție de rezultatul acestora se dispun măsuri în consecință. În primă fază lucrarea are un caracter general, iar în cazul în care conducătorul auto figurează pozitiv pe acel buletin de analize toxicologice, lucrarea trece în latură penală”, a mai declarat Oproiu.

Publicitate

El a precizat că pentru Poliția Rutieră nu se schimbă modul de lucru. Această decizie stabilește condițiile prin care un conducător auto este considerat sub influența influența substanțelor psihoactive, respectiv că trebuie să se regăsească substanța psihoactivă în probele recoltate la spital și, de asemenea, această substanță identificată în probele biologice trebuie să influențeze comportamentul conducătorului auto.

”Procedura rămâne aceeași pentru Poliția Rutieră – revin la ideea că atunci când un conducător auto este depistat cu dispozitivul Drugtest pozitiv la una din substanțele active pe care le indica aparatul, este condus la o unitate medicală, i se recoltează probe biologice de sânge și se așteaptă rezultatul acestora în cele 72 de ore”, a adăugat Bogdan Oproiu.

Ce prevede legea

Potrivit deciziei luate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte, ”în cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiției esențiale atașată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influența unor substanțe psihoactive, este necesar să se constate atât prezența în probele biologice a substanței psihoactive, cât și aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei”.

Potrivit art. 336 alin. (2) Cod penal, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă persoana aflată sub influența unor substanțe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.

Spre deosebire de infracțiunea de la art. 336 alin. (l) Cod penal (conducerea unui vehicul sub influența alcoolului), în cazul căreia îmbibația alcoolică trebuie să se situeze superior pragului de 0,80 g/l alcool pur în sânge, legislația nu prevede o limită a cantității de substanțe psihoactive ingerate sau vreun efect al acestora, fapta fiind penală indiferent de modalitatea de consum, de cantitatea ingerată sau de efectele acesteia.

Controverse

Controversele au apărut după ce tot mai mulți șoferi s-au ales cu dosare penale pentru consum de substanțe interzise la volan, deși luaseră medicamente uzuale sau spray nazal antialergic.

Reclamanții susțin că simpla prezență a substanței psihoactive în probele biologice, în cantități infime, nu înseamnă că afectează capacitatea oamenilor de a conduce o mașină, astfel că este nevoie de stabilirea unui prag de la care se poate vorbi de o infracțiune, așa cum este la alcool.

Au existat instanțe din țară care au dispus condamnarea șoferilor, chiar dacă s-a stabilit că ei nu se aflau sub influența acestor substanțe, iar alte instanțe au dat soluții de achitare.

În practică, au existat situații în care examenele clinice, buletinele toxicologice și expertizele medico-legale au relevat păstrarea capacităților de percepție spațio-temporale, atunci când valoarea substanțelor psihoactive era foarte mic.

De asemenea, au fost și cazuri în care substanțele psihoactive nu au fost introduse recent în organismul persoanei care conducea un vehicul pe drumurile publice, prezența unor substanțe psihoactive în probele biologice, detectată ca urmare a analizelor de laborator, putând rezulta și dintr-un consum anterior, ale căror urme au o persistență în organism mai multe zile sau săptămâni. În acest caz, la data depistării șoferului în trafic, efectele psihoactive specifice fazei de intoxicație acută dispăruseră.

Ce spune ministrul Justiției

Decizia ÎCCJ vine ca o ”normalitate a activității organelor judiciare”, spune ministrul Justiției, Radu Marinescu.

”Această decizie intervine în mecanismul de uniformizare a practicii judiciare, care este prevăzut de Codul de procedură penală. (…) Ce trebuie însă înțeles este faptul că această decizie vine ca o normalitate a activității organelor judiciare, pentru că Înalta Curte de Casație și Justiție este chemată să folosească aceste instrumente, ori de câte ori se constată în practică faptul că există valențe diferite de interpretare pentru situații care au un caracter similar sau identic.

În această materie a articolului 336 alin. 2, unde s-a conturat această decizie obligatorie din perspectiva cerințelor esențiale ale elementului material al infracțiunii respective, se constata în practică existența unor divergențe de jurisprudență și atunci s-a intervenit prin acest mecanism”, a spus ministrul Justiției, potrivit Agerpres.

Se va decide dacă va fi modificată legea

Radu Marinescu precizează că Ministerul Justiției va analiza dacă este nevoie de o modificare a legislației, dar acest lucru se va realiza în funcție de evoluția jurisprudenței.

”Urmează să vedem la nivelul jurisprudențial și analizăm cu foarte mare atenție aceste posibile evoluții ale jurisprudenței, modul de punere în aplicare, pentru că organele judiciare vor pune în aplicare, această decizie nu va cunoaște norme de interpretare sau altceva. În raport de modul cum se va repercuta asupra jurisprudenței, Ministerul Justiției va analiza prin comunicare, prin dialog, printr-un grup de lucru, pe această chestiune, dacă este nevoie de modificarea legislației și, dacă va fi nevoie, vom face acest lucru.

Important este ca, și este o proiecție a programului nostru de guvernare, toate deciziile – CCR, CJUE, RIL, care au fost pronunțate, să fie raportate la nivelul și conținutul legislației actuale, pentru a le integra, a le absorbi în corpul normelor și astfel a avea o legislație clară, limpede, accesibilă”, susține ministrul Justiției.

Consumul de substanțe psihoactive la volan este infracțiune doar dacă se demonstrează că aceste substanțe au afectat capacitatea șoferului de a conduce, a decis luni Înalta Curte de Casație și Justiție.

Concret, pentru ca un șofer să fie pus sub acuzare este necesar să se constate atât prezența în probele biologice a substanței psihoactive, cât și afectarea capacității de a conduce.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending