Publicitate

Poliţiştii de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți-Prut au descoperit la controlul de frontieră şi indisponibilizat pentru continuarea cercetărilor un autoturism  care figura în bazele de date ca fiind căutat pentru confiscare de autoritățile din Franța.

În încercarea de a scoate ilegal autoturismul de pe teritoriul Uniunii Europene, vânzătorul mijlocului de transport a folosit și un document fals.

În data de 31 octombrie a.c., în jurul orei 13.30, în Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți-Prut – ITPF Iași, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control pentru trecerea frontierei, un bărbat cu cetățenie română și Republica Moldova, în vârstă de 33 de ani, la volanul unui autoturism înmatriculat în Franța.

Publicitate

La controlul de frontieră, existând suspiciuni cu privire la autenticitatea certificatului de înmatriculare eliberat de autorităţile din Franţa pentru autoturismul în cauză, colegii noştri au efectuat verificări suplimentare, ocazie cu care au constatat că documentul nu îndeplineşte condiţiile de formă şi fond ale unuia autentic, fiind fals.

Extinzând cercetările, polițiștii de frontieră au stabilit faptul că autoturismul figurează în bazele de date ca fiind bun căutat pentru confiscare, semnalare introdusă de autoritățile din Franța, cu doar câteva zile în urmă.

Cu privire la cele constatate, bărbatul a declarat că a achiziționat autovehiculul din Franța și că nu are cunoștință despre faptul că acesta este furat sau implicat în vreun litigiu.

Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări în cauză sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de uz de fals, fals material în înscrisuri oficiale, punerea în circulație sau condocerea unui vehicul neînmatriculat și tăinuire, iar autoturismul, în valoare de 150.000 de lei, a fost indisponibilizat în vederea continuării cercetărilor.

Publicitate

Calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din 2024, desfăşurate la data de 1 decembrie, a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1.034 din 21 august 2024. Potrivit calendarului, campania electorală debutează la 1 noiembrie şi se încheie la 30 noiembrie, ora 7.00, conform www.roaep.ro.

Alegerile parlamentare din România se desfăşoară la 1 decembrie 2024, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024, în baza Hotărârii de Guvern nr. 755 din 4 iulie 2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024, în baza Legii nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

Procesul electoral şi perioada electorală
Procesul electoral reprezintă totalitatea acţiunilor şi evenimentelor întreprinse de candidaţi, autorităţile centrale sau locale etc., în perioada electorală.

Publicitate

Perioada electorală este acea perioadă de timp cuprinsă între ziua aducerii la cunoştinţa publicului a datei alegerilor şi data publicării rezultatelor finale în Monitorul Oficial, conform Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României.

Conform calendarului aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1.034 din 21 august 2024, perioada electorală pentru alegerile parlamentare din acest an a început la 3 septembrie şi se va încheia odată cu publicarea în Monitorul Oficial a rezultatelor alegerilor.

Perioada de precampanie (7 septembrie – 1 noiembrie)
Până la data de 7 septembrie 2024, Autoritatea Electorală Permanentă a putut să comunice Biroului Electoral Central numărul alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi numărul de semnături necesar pentru susţinerea candidaturilor la nivel naţional, precum şi în fiecare circumscripţie electorală.

Până la 10 septembrie, partidele politice, organizaţiile minorităţilor, precum şi alianţele politice au putut depune la Biroul Electoral Central protocoalele de constituire a eventualelor alianţe electorale.

Alegătorii cu domiciliul în ţară şi cu reşedinţa în străinătate, precum şi cei cu domiciliul în străinătate, au putut să se înregistreze în Registrul electoral cu adresa din străinătate cu opţiunea pentru votul la secţia de votare până la data de 16 septembrie. Înscrierea s-a putut face online, pe site-ul votstrainatate.ro.

Termenul limită până la care partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au putut depune listele de candidaţi a fost 2 octombrie. De asemenea, până la 4 octombrie, Biroul Electoral Central s-a pronunţat, prin decizii, în sensul admiterii sau respingerii candidaturilor.

Publicitate

Alegătorii cu domiciliul în ţară şi cu reşedinţa în străinătate, precum şi cei cu domiciliul în străinătate s-au putut înregistra în Registrul electoral cu adresa din străinătate cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă până la 17 octombrie. Înscrierea s-a făcut online pe site-ul votstrainatate.ro. Tot până la 17 octombrie, competitorii electorali au depus listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru Senat şi Camera Deputaţilor.

19 octombrie a fost data până la care Birourile electorale de circumscripţie au putut admite sau respinge candidaturile pentru Senat şi Camera Deputaţilor în circumscripţiile electorale din ţară.

Până în 22 octombrie, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au depus semnele electorale la Biroul Electoral Central (BEC). BEC s-a pronunţat asupra admiterii sau respingerii lor până la data de 26 octombrie.

În 28 octombrie, Birourile electorale de circumscripţie au constatat rămânerea definitivă a candidaturilor pentru circumscripţiile electorale din ţară.

La 30 octombrie, preşedintele biroului electoral de circumscripţie a stabilit, prin tragere la sorţi, ordinea în care se tipăresc numele candidaţilor pe buletinul de vot în circumscripţiile electorale din ţară.

Până la 1 noiembrie, Biroul Electoral Central are termen să aducă la cunoştinţa publicului semnele electorale, în timp ce primarii, cu ajutorul prefecţilor, aduc la cunoştinţa publică delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare şi a sediilor acestora.

Tot până la 1 noiembrie, primarii stabilesc şi asigură locurile speciale pentru afişajul electoral.

Campania electorală (1-30 noiembrie)
Campania electorală debutează la 1 noiembrie şi se încheie la 30 noiembrie, ora 7.00.

Până la 16 noiembrie, Regia Autonomă “Monitorul Oficial” imprimă buletinele de vot, compania Naţională “Imprimeria Naţională” – S.A trebuie să confecţioneze timbrele autocolante, iar Regia Autonomă “Monetăria Statului” confecţionează ştampilele cu menţiunea “VOTAT”.

Până la 21 noiembrie, primarii au obligaţia de a pune la dispoziţia partidelor politice, a alianţelor politice, a alianţelor electorale şi a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor a unui extras din Registrul electoral, cuprinzând alegătorii din respectiva unitate administrativ-teritorială, respectiv numele, prenumele, data naşterii şi domiciliul, precum şi secţia de votare la care au fost arondaţi, pe suport electronic sau hârtie.

Cu maximum 3 zile înaintea datei votării, adică până la 28 noiembrie 2024, ora 24.00, are loc depunerea sau livrarea plicurilor exterioare conţinând documentele de vot, prin corespondenţă, la sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă.

Cu o zi înainte de alegeri, preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară au obligaţia de a afişa la loc vizibil, la sediul secţiei de votare, câte două exemplare din buletinele de vot, vizate şi anulate de preşedintele biroului electoral de circumscripţie.

Zilele votării
La 30 noiembrie 2024, ora locală 7.00, începe prima zi de votare pentru alegerile parlamentare în străinătate. Votarea în străinătate are loc până la 1 decembrie, ora 21.00.

La 1 decembrie, ora 7.00, începe votarea pentru alegerile parlamentare în ţară.

Alegătorii români din ţară şi din străinătate, care la 1 decembrie, ora 21.00, se află la la sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care la ora 21.00 se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot, pot continua votarea până la ora 23.59.

După votare (2 decembrie – publicarea rezultatelor în Monitorul Oficial)
În cel mult 48 de ore de la încheierea votării, cel mai târziu la data de 3 decembrie 2024, ora 24.00, competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripţia electorală respectivă pot formula cereri pentru anularea alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală. În cel mult 3 zile de la data înregistrării cererii de anulare a alegerilor, până la 5 decembrie, Biroul Electoral Central are termen de soluţionare a cererilor de anulare a alegerilor.

În termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoştinţa publică a deciziei Biroului Electoral Central privind soluţionarea cererii de anulare a alegerilor, până la 6 decembrie, competitorii electorali pot contesta la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie deciziile Biroului Electoral Central privind soluţionarea cererii de anulare a alegerilor. Înalta Curte are ca termen de a decide contestaţiile competitorilor electorali, prin hotărâre definitivă, până la data de 8 decembrie.

Urmează cele două etape de repartizare a mandatelor, de către birourile electorale de circumscripţie (etapa I) şi de către Biroul Electoral Central (etapa II).

În termen de cel mult 48 de ore de la primirea de la Biroul Electoral Central a comunicării referitoare la desfăşurarea pe circumscripţii electorale a mandatelor repartizate centralizat la nivel naţional, birourile electorale de circumscripţie atribuie mandatele de deputat şi senator la nivelul fiecărei circumscripţii electorale.

Apoi, în termen util, Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţa publică rezultatele alegerilor, prin publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă. AGERPRES

Publicitate

Suporterii folosesc copii pentru a introduce petarde și torțe pe stadioane. Asta pentru că aceștia nu pot fi trași la răspundere din punct de vedere penal, scrie Adevărul.  Jandarmii au tras un semnal de alarmă după ce au prins copii de 10-12 ani încercând să intre la meciuri de fotbal cu petarde și torțe. Potrivit autorităților, minorii sunt influențați de membrii galeriilor, știind că nu pot fi trași la răspundere penal. 13 copii au fost amendați și li s-a interzis accesul pe stadioane.

Anul acesta, poliția și jandarmeria au efectuat percheziții la locuințele liderilor principalelor galerii de fotbal din București, aducând la audieri zeci de persoane suspectate de implicare în acte de violență pe stadioane. În timpul descinderilor, autoritățile au confiscat o cantitate semnificativă de articole pirotehnice.

Însă, doar opt persoane dintr-un dosar penal instrumentat anul acesta au fost trimise în judecată, pentru  loviri sau alte violențe, distrugere, port fără drept de obiecte periculoase sau tulburarea ordinii publice.

Publicitate

În schimb, în ultimii doi ani, o sută de persoane nu au putut fi trase la răspundere din punct de vedere penal deoarece erau minore, neavând vârsta de 14 ani la momentul comiterii faptelor.

„Cei mai mulți minori depistați în timp ce săvârșeau fapte de natură penală au fost la meciuri din Liga 1. 47 în sezonul trecut. S-au aplicat 35 de amenzi în valoare totală de peste 4000 de lei, iar pentru 13 minori s-a aplicat sancțiunea complementară de interzicere a accesului la competiții sportive timp de 6 luni sau un an.”, a declarat purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei București, Alexandru Iacob, scrie ADEVĂRUL.

Un fel de botez pentru a fi primit în galerie 

Cosmin Andreică, președintele sindicatului Europol, consideră că astfel de lucruri nu au luat încă asemenea amploare pentru a fi considerate un fenomen.

„Eu nu știu despre un fenomen, dacă s-a întâmplat, se întâmplă de dată recentă. În legislația noastră, copiii care au sub 14 ani nu răspund penal, singura responsabilitate, evident, conform legii este a părinților lor, însă vorbim despre sancțiune contravențională, prevăzută de legea 61 din anul 1990, cu privire la regulile de conviețuire socială, unde părinții sunt sancționați pentru faptele de vagabondaj și așa mai departe ale copiilor, adică faptele antisociale pe care le săvârșesc copiii lor. Deci vorbim despre o amendă contravențională.”, a afirmat Cosmin Andreică.

Asta deși la meciul dintre FCSB și Rapid București, de pe 5 noiembrie 2023, jandarmii au identificat 44 de suporteri care aveau asupra lor petarde și torțe, iar mai mult de jumătate, 23 dintre aceștia, erau minori.

Publicitate

În străinătate, părinții nu pot fi pedepsiți din punct de vedere penal pentru faptele săvârșite de copii sub 14 ani.

„Și în alte țări, răspunderea este tot de natură contravențională și nu penală. Pentru că, în legislația în materie penală, responsabilitatea este a individului, deci nu putem pedepsi pe cineva pentru ceea ce a făcut altcineva, cu mici excepții, unde, într-adevăr, legea, infracțiunea, este definită în așa fel încât se menționează despre răspunderea părților și este o răspundere extinsă.”, a explicat Cosmin Andreică pentru „Adevărul”.

Potrivit președintelui Europol, situația ar putea reprezenta un fel de „botez” pentru ca adolescenții să fie primiți în galerii.

„E clar că galeriile au pe lângă ele și astfel de minori, adolescenți, teribiliști, care sunt dispuși de dragul celor din galerie, să fie plăcuți, să fie primiți în galerie și atunci sunt testați, că astea sunt practicile în realitate, este ca un fel de botez: «Te primim în galerie, dar să vedem dacă ești în stare să introduci trei petarde».”, evidențiază această.

Sursa: ADEVĂRUL