Duminică, 9 februarie, creștinii ortodocși intră în perioada liturgică prepascală care se numește „Triod”. Este o perioadă caracterizată printr-un puternic caracter de pocăință și de pregătire duhovnicească pentru Praznicul Învierii Domnului, informează basilica.ro.

Etimologic, cuvântul triod provine din grecescul triodion, format din „tria” – trei, și „odi” – odă, deci cântare în trei ode / strofe. Termenul arată, practic, faptul că în această perioadă, rânduiala canoanelor ce se cântă la strană cuprinde trei strofe.

Numele de „Triod” este atribuit și cărții de cult în care sunt cuprinse textele și cântările specifice perioadei, majoritatea compuse de Sfântul Teodor Studitul și de fratele său, Iosif Studitul, în continuarea operei imnografice a Sfinților Cosma al Maiumei și Andrei Criteanul.

Triodul ține de la Duminica Vameșului și Fariseului până în Sâmbăta Mare (înainte de Paști), în total 10 săptămâni.

Treptele spre Postul Mare

Primele trei săptămâni ale Triodului constituie o perioadă premergătoare și de adaptare în mod treptat a rânduielii liturgice pentru Slujbele Postului Mare. Temele celor patru duminici cuprinse în această perioadă, a Vameșului și a Fariseului, a Întoarcerii Fiului risipitor, a Înfricoșătoarei Judecăți și a Izgonirii lui Adam din Rai, au un rol pedagogic succesiv.

Săptămâna ce urmează Duminicii „Vameșului și a fariseului” se numește „Săptămâna vestirii”, în ea se oferă dispensă totală de la post, asemenea Săptămânii Luminate, perioadei Cincizecimii și în timpul celor douăsprezece zile dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Duminica „Fiului Risipitor” are ca temă principală căința și puterea iertătoare a lui Dumnezeu pentru restaurarea omului.

Duminica „Înfricoșătoarei Judecăți” are un mesaj profund eshatologic și de supunere totală în fața lui Dumnezeu. Această temă este continuată în duminica următoare, a „Izgonirii lui Adam din Rai”. Mesajul final al acestei perioade premergătoare Postului are în prim-plan exemplul lui Adam cel izgonit, care nu se mai poate întoarce în rai fără să se pocăiască și să-și plângă păcatele.

Tema prin care începe Postul Mare definește această perioadă ca timp de întoarcere și restaurare prin Hristos în demnitatea originară a lui Adam

În mai puțin de o lună, creștinii ortodocși intră în Postul Paștelui, numit și Postul Mare. 

Duminica aceasta începe perioada liturgică numită Triod, în care sunt incluse trei săptămâni pregătitoare pentru post. Astfel, luni, 3 martie, va fi prima zi din Postul Paștelui 2025.

Postul Paștelui este cel mai lung și mai aspru dintre posturi pentru că îi pregătește pe creștini de cea mai importantă sărbătoare, Învierea Domnului. De asemenea, în primele șase sâmbete din Postului Mare, se recomandă intensificarea rugăciunilor pentru cei trecuți la Domnul.

Sunt în total șase săptămâni, adică patruzeci de zile de post, amintind de perioada de post pe care a ținut-o Mântuitorul Iisus Hristos îndată după Botezul Său în Iordan.

Anul acesta, bucuria va fi sporită și de faptul că toți creștinii sărbătoresc Paștele în aceeași zi, la 20 aprilie.

Întrucât în mai se împlinesc 1.700 de ani de la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea (325), Papa Francisc a declarat că este deschis pentru stabilirea unei date comune a serbării Paștelui pentru toți creștinii. Patriarhia Română a reacționat și a explicat că orice consultare referitoare la data Paștelui și o eventuală hotărâre pot avea loc numai în cadrul unui viitor Sinod pan-ortodox, prin participarea tuturor Bisericilor Ortodoxe surori.

În cadrul Primului Sinod Ecumenic s-a stabilit modul de calculare a datei Paștilor. Ulterior, începând cu 1582, au fost adoptate diferite calendare și revizuiri la acestea care au făcut să existe anual două date de celebrare a Paștilor care coincid arareori. Acest lucru se întâmplă atunci când prima lună plină de după echinocţiul de primăvară apare târziu, după 3 aprilie.

Poliția Română a adus în țară, vineri, două persoane, pe numele cărora au fost emise mandat de executare a unor pedepse privative de libertate.

Astfel, a fost adus în țară un bărbat, de 30 de ani, din Brăila, urmărit internațional pentru săvârșirea infracțiunilor rutiere. Acesta a fost adus din Marea Britanie, având emis de către Judecătoria Brăila, pe numele său, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea unui an.

De asemenea, a fost adus un bărbat, de 33 de ani, din Botoșani, urmărit internațional pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat. Acesta a fost adus din Germania, având emis, pe numele său, de către Curtea de Apel Suceava, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de 3 ani și 6 luni.

Cei în cauză au fost introduși în unități de detenție, în vederea executării mandatelor.

Peste 2.000 de români cu drept de vot, cu domiciliul sau reședința în străinătate, s-au înregistrat până în prezent pe site-ul Autorității Electorale Permanente pentru a vota la alegerile prezidențiale din 4 mai prin corespondență, scrie Agerpres.

Prin înregistrarea ca alegător prin corespondență, cetățeanul român cu drept de vot, cu domiciliul sau reședința în străinătate și care deține un document care dovedește dreptul de ședere, eliberat de autoritățile străine, solicită transmiterea prin poștă a documentelor de vot la adresa sa de corespondență din străinătate.

Termenul limită de înscriere în registrul electoral ca alegător în străinătate prin corespondență este 20 martie.

Cele mai multe cereri pentru vot prin corespondență au venit, până sâmbătă, de la românii din: Germania (467); Marea Britanie (349); Elveția (198); Franța (145); Spania (126); SUA (111), potrivit site-ului AEP.

***
La alegerile pentru președintele României din anul 2025, alegătorul român din străinătate poate vota la orice secție de votare sau prin corespondență, în condițiile legii.

Acesta poate vota la orice secție de votare din străinătate, chiar dacă nu s-a înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro.

Înregistrarea pe portal este necesară doar pentru votul prin corespondență sau pentru înființarea unei secții de votare în localitățile sau grupurile de localități în care au optat să voteze cel puțin 100 de alegători, conform art. 42 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru a vota prin corespondență, alegătorul român trebuie să aibă domiciliul sau reședința în străinătate. AGERPRES/

Anunț important pentru șoferii din România! Anul 2025 aduce schimbări importante în Codul rutier, iar sancțiunile pentru nerespectarea legii ajung până la 4.050 de lei pentru persoanele fizice și 20.250 de lei pentru persoane juridice. Ce amendă primești, ca șofer, dacă asculți muzică prea tare în mașină spune alba24.ro.

Creșterea salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2025 a dus la majorarea punctului de amendă din Codul rutier, iar sancțiunile pentru șoferii care nu respectă lege au devenit mai mari. Dacă în 2024 valoarea unui punct de amendă era de 165 de lei, de la 1 ianuarie 2025, valoarea punctului de amendă este de 202 lei. Prin urmare, sancțiunile pentru nerespectarea Codului Rutier ajung până la 4.050 lei pentru persoane fizice și 20.250 lei pentru persoane juridice.

Schimbări importante în codul rutier 2025

Nu sunt puțini șoferii care obișnuiesc să șofeze cu muzica dată foarte tare în mașină. Ei bine, legea din România prevede amenzi usturătoare pentru aceștia. Amenda este prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni. Efectuarea de către conducătorul unui vehicul a unor activități de natură a-i distrage atenția de la conducere ori folosirea instalațiilor de sonorizare la un nivel de zgomot care afectează deplasarea în siguranță a lui și a celorlalți participanți în trafic se pedepsește aspru.

Potrivit art.100, aliniatul 1, punctul 10 din Codul rutier 2025, șoferii care ascultă muzica prea tare în mașină pot fi sancționați cu 4 su 5 puncte plus 810 – 1.012 lei. Reamintim că la acumularea a 15 puncte de penalizare se va decide suspendarea permisului de conducere pe o perioadă de 30 de zile.

„Constituie contravenții și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni efectuarea de către conducătorul unui vehicul a unor activități de natură a-i distrage atenția de la conducere ori folosirea instalațiilor de sonorizare la un nivel de zgomot care afectează deplasarea în siguranță a lui și a celorlalți participanți la trafic.”, se arată în lege.

Publicitate

Care sunt clasele de sancțiuni din Codul rutier 2025

1. Clasa I – 2 sau 3 puncte-amendă, adică 405 -607 lei
2. Clasa a II-a – 4 sau 5 puncte amendă, adică 810 -1.012 lei
3. Clasa a III-a –  de la 6 sau 8 puncte amendă – 1.215 – 1.620 lei
4. Clasa a IV-a – de la 8 la 20 puncte amendă, adică 1.822 – 4.050
5. Clasa  a V-a – de la 21 la 100 de puncte amendă, adică 4.252 – 20, 250 lei