Connect with us

Actualitate

Puterea tradițiilor de la Botoșani: Tezaurul țărănesc, dus mai departe de o mână de femei inimoase, renumite în toată lumea

Publicat

Publicitate

Un grup de țesătoare din Botoșani, dintr-un sat renumit pentru tradițiile sale, reușește să păstreze obiceiuri și meșteșuguri arhaice, inclusiv adevărate comori ale artei populare. Drept recunoaștere, o artizană, unul dintre cei mai vechi meșteri populari din zonă, a primit titlul de Tezaur Uman Viu, relatează adevărul.ro.

Satul Mihai Viteazul, din comuna Ungureni, este o veche vatră sătească din județul Botoșani, unde tradițiile etnografice din mai multe zone se îmbină într-un mod armonios.

În Evul Mediu aici au poposit bacii ardeleni veniți în transhumanță către malurile Prutului, de unde vine și numele comunei, amestecându-se cu autohtonii moldoveni. În plus, în Mihai Viteazul s-au contopit, în acest creuzet cultural și etnografic, și refugiații din Bucovina de Nord, creând un melanj extraordinar și unic. Tocmai de aceea satul este renumit pentru tradițiile și comorile artei populare dezvoltate de generații întregi, cu simboluri, culori și forme aparte.

În ultimele decenii, lumea modernă a început să risipească această bogăție etnografică. Casele tradiționale au fost înlocuite cu cele moderne, la fel și portul sau obiectele casnice. Doar o mână de femei inimoase și pasionate de cultura tradițională, coordonate de artizana Aurica Cojocaru și de profesoara pensionară Maria Zoițanu, și-au dedicat viața salvării acestui patrimoniu autentic.

De altfel, datorită priceperii și eforturilor sale de a crea în continuare artă populară arhaică și autentică, Aurica Cojocaru a fost distinsă de Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, în baza ordinului Ministrului Culturii nr. 2491 din 27.11.2009, cu titlul de Tezaur Uman Viu. În plus, Aurica Cojocaru reușește să școlească în tehnicile vechi, de făurire a costumelor tradiționale, covoarelor și pânzeturilor, numeroase tinere din sat.

Tradiția salvată de la marginea focului

Publicitate

Maria Zoițanu este un personaj exponențial al culturii tradiționale în zona Ungureniului. Fostă profesoară de română, pensionară de câțiva ani, ea este dedicată total salvării de la dispariție a tezaurului cultural țărănesc din comuna natală. A descoperit vatra de țesătoare și unicitatea expresiei artei populare din satul Mihai Viteazul. A reușit să strângă câteva sătence care încă mai lucrează la război de țesut, la suveică și stative și împreună s-au transformat într-o adevărată „ambulanță“ a patrimoniului folcloric din zonă.

Ele au salvat de la distrugere cămăși foarte vechi, utilaje folosite la țesut sau de pregătit lâna, cufere, ștergare, lăicere și tot ceea ce era de valoare și era pe cale să fie aruncat ca pe ceva vechi și nefolositor.

„Împreună cu gospodinele de aici am început ceva pentru salvarea și promovarea artei populare. Sunt femei pricepute și era păcat să nu scoatem în evidență îndemânarea lor și mai ales zestrea tradițională. Țineau obiectele acoperite cu pături, ziceau ele, că râde lumea, că sunt învechite. Și le-am încurajat să le lase la vedere, să le arate și altora. Când erau renovate casele sau dărâmate cele bătrânești, am salvat multe lucruri de la marginea focului“, spune Maria Zoițanu pentru „Weekend Adevărul“.

Mai mult decât atât, le-a încurajat pe femeile care mai știau încă să țeasă tradițional și aveau și utilajele necesare, să continue să creeze, asemenea țărăncilor de acum două sute de ani. Lucrând de la covoare de cordele la frumoasele pânzeturi țărănești și chiar costume populare, femeile din Mihai Viteazul au refăcut vechea vatră de țesătoare a Ungureniului.

„Să le arate și altora și, mai ales, să le arate și celor mici cum se lucrează tradițional. Din moment ce sunt stative prin case, putem spune că este o vatră de țesătoare aici. Chinezăriile și turcismele nouă nu ne plac și căutăm să spunem că ceea ce este autentic, al nostru, ne reprezintă și nu trebuie să lăsăm să se piardă“, punctează Maria Zoițanu.

Tanti Aurica care a îmbrăcat un sat întreg

În centrul acestei mișcări de salvare și revigorare a culturii tradiționale țărănești, din satul Mihai Viteazul, se află Aurica Cojocaru, declarată Tezaur Uman Viu. Tanti Aurica a trecut de 70 de ani și este una dintre cele mai pricepute țesătoare tradiționale din țară. Coase și țese de la vârsta de 9 ani și decenii întregi și-a perfecționat tehnica, fără să renunțe o clipă la metodele de lucru și la simbolistica tradițională.

„De la 9 ani am început să țes, să torc. Și de atunci, fără oprire, am continuat să lucrez respectând cu sfințenie meșteșugul așa cum l-am învățat de la strămoși. Am învățat de la mama, dar și de la femeile bătrâne din sat. Mi-a plăcut, pentru mine este viața întreagă meșteșugul acesta. Numai aici mă relaxez cu adevărat pentru că fac ceea ce mi-a plăcut toată viața și pot să duc înainte tradiția“, spune Aurica Cojocaru.

Botoșăneanca face tot ce era de trebuință într-o casă țărănească de altădată. Adică lăicere, macaturi, șervete, straie populare și cămăși. „Fac ce trebuie: șervete,macaturi, lăicere, catrințe, brâie, costume populare făcute de mine integral, cămăși. N-aș putea alege ce-mi place mai mult. Ziua lucrez la război, seara mă duc și croșetez, împletesc ciorapi de lână. Mai cos apoi la ie. Relaxare este pentru mine. Noi așa am crescut: am țesut, am făcut totul în casă“, adaugă tanti Aurica.

Tot ceea ce iese din mâinile meșterului popular din Mihai Viteazul este făcut cu obiecte vechi. Războiul de țesut are în jur de un secol, alte stative au peste șapte decenii. De altfel, tanti Aurica și le repară singură sau construiește componentele de care are nevoie. Ca ea nu mai știe nimeni. „Merg mai mereu cu ciocan și șurubelniță prin ogradă. Mai repar, mai fac părți noi, unde se strică“, spune bătrâna.

Interesant este că tanti Aurica reușește să facă fie un lăicer, fie o cămașă, de la zero. Ea face pânzeturile, toarce lâna, o pregătește întocmai. Nici măcar nu mai știe câte cămăși sau covoare tradiționale a lucrat. Multe cămăși le-a dat de pomană – până la 70 de ani, tanti Aurica a îmbrăcat un sat întreg.

„Sunt sute, chiar mii de coți lucrați. Cămăși populare sunt la fel foarte multe, lucrate de mine. Le-am vândut sau le-am dat de pomană. Am îmbrăcat un sat întreg. Le dau cu drag celor care le place. Portul popular ne reprezintă, să se vadă că ești țăran este o mândrie, pentru că din mânuțele noastre au mâncat toți domnii. În timpul verii, la Colectivă, trăgeam prașă de două ori, pe patru hectare. Și de aici au mâncat toți, iar noi am rămas cei mai necăjiți“, mărturisește cu tristețe botoșăneanca.

„Dacă se pierde tradiția, murim”

Unul dintre principalele obiective ale țesătoarelor de la Mihai Viteazul este să transmită tradiția mai departe, către fetele tinere din sat. „Dacă se pierde tradiția, murim. Dacă nu mai este țăranul, lumea noastră moare. La noi în sat, cămin cultural nu este și nu am putut expune ceea ce lucrăm sau obiectele valoroase strânse și salvate. Numai ce am putut face noi, pe chelea noastră, cu puterile noastre să învățăm pe cele tinere, pe copile cum să practice acest meșteșug al țesutului, al cusutului, dragostea pentru lucrul tradițional“, spune Aurica Cojocaru.

Tanti Aurica este fericită că a găsit câteva ucenice și inclusiv tinerelor din familia sa a reușit să le insufle această dragoste pentru meșteșugul tradițional.

Ecaterina, de doar 13 ani, este una dintre ucenice. Este o elevă silitoare, care-și dorește să devină medic, dar care s-a îndrăgostit iremediabil de cusut și croșetat în atelierul Auricăi.

„Venisem în vacanță la bunica și mă plictiseam. Am cunoscut-o pe tanti Aurica și am zis să încercăm. Mi-am dat seama că-mi place foarte mult. De atunci cos și croșetez destul de des. Sunt mândră când iese ceva frumos din mâinile mele, mai ales cu pânza de casă și motivele tradiționale“, spune Ecaterina. Este decisă să continue acest meșteșug chiar și când va deveni medic. „Cu siguranță în timpul liber voi coase, este deja o pasiune care nu te mai lasă“, zâmbește copila.

Arta populară din Botoșani, celebră în Franța

Meșteșugul țesătoarelor din Mihai Viteazul a ajuns renumit în toată țara, mai ales că au început să-și prezinte creațiile la târguri ale meșterilor populari din România. Artistele au ajuns să fie căutate de oameni de pretutindeni, interesați de modul în care se realizează aceste obiecte autentice.

În plus, botoșănencele au fost implicate în tot felul de proiecte educaționale și științifice. „Avem ucenici și dintre tinerii de aici, din sat, dar avem și ucenici din alte părți. Să vedeți cum ne asaltează la târgurile de meșteri populari, persoane din Iași, de la Baia Sprie, care au venit la noi și au stat câte o săptămână-două, să învețe meșteșugul țesutului. Și o doamnă de la Brașov a fost interesată să învețe. Am avut colaborări cu Școala Normală din Iași, atunci când am fost la o tabără pentru copii organizată la Copou. Am avut o colaborare și cu un profesor doctor inginer de la Facultatea de Industrie Ușoară din cadrul Universității «Petre Andrei» din Iași, care a avut o lucrare de transpunere a motivelor din cultura Cucuteni în țesătură“, spune Maria Zoițanu.

Faima autenticității tradițiilor de la Mihai Viteazul a ajuns până în Franța. În urmă cu aproximativ 12 ani, un grup de păstrătoare ale tradițiilor din comuna Ungureni au fost invitate în Franța în cadrul unui proiect cu localitățile înfrățite Tossiat, Revonnas, Montagnat, Saint-Martin du Mont şi Druillat. Francezii au fost impresionați de lucrăturile tradiționale, de simbolistică, dar și de bucatele realizate după rețete vechi ale sătencelor.

Visul țesătoarelor

Sătencele din Mihai Viteazul și-au îndeplinit o bună parte din planul lor de a păstra și salva cultura autentică. Adică reușesc să continue să lucreze tradițional, să găsească ucenice, dar și să salveze obiecte prețioase, de patrimoniu popular. Singurul lor vis, rămas încă neîmplinit, este amenajarea unui muzeu dedicat culturii tradiționale, unice, din satul Mihai Viteazul. Ar avea o expoziție pe cinste, spun țesătoarele, cu obiecte vechi, cămăși așijderea și multe alte lucruri care merită văzute. Nu au însă un spațiu unde să le expună.

„Vrem să facem un muzeu, am adunat lucrurile, dar nu avem deocamdată o locație. Avem lucruri încă de la începutul satului“, precizează Maria Zoițanu.

Deocamdată, însă, cu sprijinul regretatei etnografe Margareta Mihalache, țesătoarele au reușit să editeze un album despre cămășile vechi și simbolistica folosită de generațiile întregi de țesătoare de la Mihai Viteazul, o adevărată lucrare științifică, care confirmă vechimea acestei tradiții.

„Nu știm cu exactitate cât de vechi sunt aceste modele pentru că fiecare generație și fiecare țesătoare le-a îmbunătățit, a pus propriile adaosuri. Dar modelele în general sunt foarte, foarte vechi și fiecare diferă de la casă la casă și de la gospodărie la gospodărie“, conchide artista.

Sursa: Adevărul.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Incendiu la un bloc de pe Calea Națională din Botoșani. Pompierii au intervenit rapid la un tablou electric în flăcări

Publicat

Publicitate

Un incendiu a izbucnit, duminică, într-un bloc de locuințe situat pe strada Calea Națională din municipiul Botoșani. Flăcările au cuprins un tablou electric aflat la parterul clădirii, generând un fum dens care a alertat locatarii. Aceștia au simțit miros de fum și au sunat imediat la 112, solicitând intervenția pompierilor.

La fața locului au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă și o ambulanță SMURD. Salvatorii au constatat că tabloul electric ardea cu flacără deschisă, iar fumul era extrem de dens, riscând să se propage în tot imobilul.

Pompierii au intervenit prompt, reușind să stingă incendiul înainte ca flăcările să se extindă la alte bunuri sau instalații electrice. Totodată, s-a acționat pentru evacuarea fumului din interiorul scării de bloc, pentru a elimina orice pericol pentru locatari.

Din fericire, nu a fost necesară evacuarea locatarilor și nicio persoană nu a fost rănită în urma incidentului. Potrivit primelor cercetări, cauza probabilă a producerii incendiului a fost un scurtcircuit electric.

Intervenția rapidă a pompierilor a limitat pagubele și a prevenit o posibilă tragedie.

Pentru înlăturarea riscului de incendiu, ISU Botoșani recomandă:

Publicitate

▪ verificați periodic instalaţia electrică, cu ajutorul personalului autorizat. Orice modificare a acesteia poate fi făcută doar cu avizul distribuitorului de energie şi numai de specialiști în domeniu;

▪ nu folosiţi instalaţii electrice improvizate. Fie că este vorba de reparaţia unui aparat electrocasnic, de prelungirea traseului unui cablu sau de repararea unei siguranţe, improvizaţiile pot conduce la un incendiu. Orice eroare de prindere sau de izolaţie poate crea un scurtcircuit sau o descărcare de curent;

▪ la suplimentarea receptoarelor asiguraţi-vă că instalaţia existentă poate prelua consumul adiţional;

▪ verificaţi periodic cordoanele de legătură ale aparatelor electrice şi înlocuiţi-le atunci când sunt uzate;

▪ nu folosiţi prize sau întrerupătoare slăbite. În cazul în care observaţi că priza se mişcă sau că în jurul întrerupătorului există orificii libere, cereţi ajutorul unui specialist pentru schimbarea prizei/întrerupătorului şi pentru izolarea zonei respective. De asemenea, acordaţi atenţie modului în care introduceţi sau extrageţi cablurile de alimentare din priză;

▪ nu suprasolicitaţi o priză deoarece unele incendii se produc din cauza solicitării excesive a unei surse de curent. Avertismentul vizează alimentarea mai multor electrocasnice de putere electrică mare (frigider, maşină de spălat etc.) de la aceeași priză. Alocaţi, pe cât posibil, fiecărui aparat câte o priză. În cazul în care folosiți mai multe aparate la o singură sursă, aceasta se poate încălzi și provoca un incendiu;

▪ instalaţi şi utilizaţi aparatura electrocasnică respectând indicaţiile producătorului din prospectul produsului. În cazul în care sesizaţi că produsul respectiv şi-a schimbat parametri de funcţionare, se încălzește foarte repede sau emană un miros de ars, scoateţi-l imediat din funcţiune şi adresaţi-vă unui specialist. În cazul aparatelor mari, asigurați un spaţiu de aerisire pentru a se putea emana căldura acumulată în timpul funcţionării;

▪ amplasaţi şi utilizaţi aparatele electrice departe de mediile umede. Unele accidente de natură electrică se produc din cauza folosirii curentului electric în apropierea sau la contactul cu apa.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Citeste mai mult

Eveniment

Despăgubiri pentru românii de pe lumea cealaltă: După 35 de ani, românii care au depus bani la CEC pentru Dacii sunt despăgubiți

Publicat

Publicitate

După mai bine de trei decenii de așteptare, românii care au depus bani la Casa de Economii și Consemnațiuni (CEC) înainte de 1990 pentru achiziționarea unei Dacii vor primi în sfârșit despăgubiri din partea statului.

Cei mai mulți dintre ei au murit așa că nu mai au posibilitatea de a citi astăzi în ziarul nostru că Ministerul Finanțelor a emis un ordin care prevede plata unei sume fixe de 21.719,29 lei pentru fiecare beneficiar, echivalentul a aproximativ 4.370 de euro la cursul actual.​

Despăgubirea va fi acordată prin intermediul unui titlu de stat emis pe numele BRD – Groupe Société Générale, banca desemnată să gestioneze plățile. Titlul este nenegociabil, fără dobândă și are scadența la 23 iunie 2025. Beneficiarii înregistrați în evidențele BRD și ale Ministerului Finanțelor nu trebuie să depună o cerere suplimentară. Cei care consideră că sunt eligibili, dar nu au fost notificați, pot solicita clarificări la sucursala BRD care a gestionat contul inițial sau la Ministerul Finanțelor, relatează mediafax.ro.​

În perioada comunistă, achiziționarea unei Dacii era un obiectiv important pentru multe familii românești. Pentru a face posibilă obținerea unei astfel de mașini, CEC a pus la dispoziție un program de economisire special dedicat achiziției de autoturisme. Persoanele interesate deschideau un depozit în care acumulau suma necesară, ce varia între 70.000 și 80.000 lei, o sumă considerabilă pentru acea vreme. După economisirea banilor, deponenții erau înscriși pe liste de așteptare, livrarea autoturismelor Dacia fiind adesea întârziată din cauza controlului strict al producției. Revoluția din 1989 a schimbat complet acest sistem, iar mulți deponenți nu au mai primit nici mașina comandată, nici banii înapoi.​

Deși suma acordată nu mai permite achiziția unei mașini noi, aceasta poate fi utilizată în diverse scopuri. De exemplu, cu 21.719 lei, un beneficiar își poate cumpăra o Dacia Logan second-hand în stare bună sau poate utiliza suma pentru a acoperi o parte semnificativă a costului unui autoturism nou prin programul Rabla. În orice caz, suma nu este condiționată de achiziția unui autoturism și poate fi folosită pentru alte nevoi personale.​

Chiar dacă cea mai mare parte a românilor care au plăt această sumă sunt deja pe lumea cealaltă, măsură se dorește a fi o reparație morală și financiară pentru românii care au avut încredere în sistemul de economisire al statului și au fost afectați de schimbările economice și politice de după 1989.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Hai cu evitarea RETROGRADĂRII. Meci crucial astăzi pentru FC Botoșani în deplasare la Gloria Buzău

Publicat

Publicitate

FC Botoșani joacă un meci crucial în deplasare împotriva Gloriei Buzău, astăzi, duminică, 27 aprilie 2025, în etapa a VI-a din play-out-ul SuperLigii de fotbal din România.

Partida începe la ora 14:30, pe Stadionul „Gloria” din Buzău, și va fi transmisă în direct de Digi Sport și Prima Sport.​

FC Botoșani se află pe locul 7 în clasamentul play-out-ului, cu 22 de puncte, ocupând poziția de baraj. Gloria Buzău este pe ultimul loc, cu 16 puncte, și are nevoie de o victorie pentru a mai spera la evitarea retrogradării.​

În sezonul regulat, cele două echipe au remizat 3-3 în tur, iar FC Botoșani a câștigat cu 2-0 în retur.​

FC Botoșani a început play-out-ul cu două victorii, dar a pierdut următoarele trei meciuri, în timp ce Gloria Buzău a suferit 23 de înfrângeri în acest sezon și a marcat cel mai puțin dintre toate echipele, cu 17 meciuri fără gol marcat.​

Echipe probabile:

Publicitate

Gloria Buzău: Lazăr – Ciranni, Puerto, Dobrosavlevici, de Nooijer – Tavares, Albu – Jipa, Isfan, Benavente – Brobbey​

FC Botoșani: Anestis – Friday, Matricardi, Iacob, Pavlovic – Petro, Papa – Mouaddib, Ongenda, Mitrov – Lopez​

Meciul de astăzi este esențial pentru ambele echipe în lupta pentru evitarea retrogradării.

Citeste mai mult

Cultura

Tradiția dansului popular, sărbătorită astăzi la Vorona: Festivalul „Pe toloaca satului” a ajuns deja la ediția a II-a

Publicat

Publicitate

Astăzi, duminică, 27 aprilie 2025, comuna Vorona găzduiește cea de-a doua ediție a Festivalului-concurs de dansuri populare tradiționale „Pe toloaca satului”. Evenimentul este organizat de Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona, cu sprijinul Primăriei comunei Vorona și al Consiliului Local.

Festivalul își propune să promoveze tradițiile autentice românești și să ofere copiilor și tinerilor talentați din mai multe județe ocazia de a-și demonstra măiestria în arta dansului popular. Formații de dansatori din județele Botoșani, Iași, Suceava, Maramureș și Neamț și-au anunțat participarea la competiția care va aduce în fața publicului costume populare spectaculoase, ritmuri tradiționale și coregrafii pline de energie.

Evenimentul se va desfășura la Centrul Cultural „Mihai Eminescu” din Vorona, începând cu ora 13:00. Organizatorii promit o atmosferă de sărbătoare, în care tradițiile vor fi puse în valoare prin talentul și pasiunea tinerilor artiști.

„Pe toloaca satului” nu este doar o competiție, ci și un prilej de reîntâlnire cu rădăcinile culturale ale satului românesc, într-o perioadă în care păstrarea identității tradiționale devine tot mai importantă. Prin dans, costume și muzică populară, festivalul contribuie la transmiterea valorilor autentice către noile generații.

Manifestarea este deschisă publicului larg, iar intrarea este liberă. Vorona își așteaptă oaspeții cu porțile deschise și cu sufletul plin de bucuria tradiției.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending