Connect with us

Actualitate

Psihoterapeut: La început, nouă, părinților, ni se pare interesant că a învățat copilul să-și caute singur pe youtube

Publicat

Publicitate
„În momentul în care apare această dependență de ecrane, observăm că al nostru copil mănâncă doar dacă are acel ecran în fața lui”, a spus Monica Dobre, psihoterapeut, pentru TVR Craiova. Aceasta a explicat care sunt efectele dependenței de ecrane: „acel copil nu va cunoaște textura alimentelor, el nu va fi conștient de gust, el nu va fi conștient de mirosul acelui aliment, poate nu le va diferenția sau, dacă-l întrebi după masă ce a mâncat, habar n-are să-ți spună.”

Aceasta a vorbit despre cele două caracteristici ale autismului virtual: „Autismul virtual în sine nu este un diagnostic psihiatric, el nu există în manualul de diagnosticare, însă este o sintagmă prin care specialiștii evidențiază cumva întârzierile în dezvoltare cauzate de doi factori. Și aici mă refer la expunerea într-un timp îndelungat la ecrane a copilului, care duce la dependență, și lipsa conexiunii umane.”

Monica Dobre a precizat că expunerea excesivă la ecrane duce la întârzieri ale dezvoltării limbajului, la tulburări de învățare și dificultăți în a crea relații cu ceilalți copii:

„O expunere excesivă la ecrane la o vârstă mai mică de 2 ani, în primul rând, va duce la întârzieri ale dezvoltării limbajului. Acesta va fi primul semn pe care noi îl putem observa la copil. Va duce la tulburări de comportament. O să aibă o lipsă a limbajului expresiv. El nu va ști ce să facă cu mușchii faciali, nu va ști să vorbească nonverbal, lucru pe care noi, adulții, știm să îl facem sau sper eu că știm. Va aduce mai târziu acele tulburări de învățare.

Dincolo de asta, vom observa la copilul nostru dificultăți în a crea relații: relații la locul de joacă, relații în casă, relații cu prietenii noștri, cu copiii prietenilor noștri. Nu va ști cum să reacționeze în momentul în care are un adult sau un alt copil în fața lui. (…)”

„La început, nouă, părinților, ni se pare interesant că a învățat să-și caute singur pe youtube. Ei bine, n-a învățat. Se creează dependența asta de gest, de lumină, de stimul și el face acest gest în permanență”, a precizat psihoterapeutul.

Redăm declarațiile complete ale psihoterapeutului:

„Nu orice întârziere în dezvoltarea copilului înseamnă că este neapărat diagnosticată cu autism. Și autismul, prin natura lui, înseamnă o întârziere globală în dezvoltare globală. Specialiștii se referă la întârzierea pe toate ariile vieții și, așa cum vorbeam dățile trecute, înseamnă acea lipsă de abilități a copilului.

Publicitate

În ultima vreme, observ această cumva supradiagnosticare a autismului (…). Primim des întrebarea dacă ecranele blochează dezvoltarea copilului și mi-am propus azi să vorbesc despre aceste ecrane. Sunt un mare iubitor al digitalizării, dar observ apariția diagnosticării cu autism virtual. Autismul virtual în sine nu este un diagnostic psihiatric, el nu există în manualul de diagnosticare, însă este o sintagmă prin care specialiștii evidențiază cumva întârzierile în dezvoltare cauzate de doi factori. Și aici mă refer la expunerea într-un timp îndelungat la ecrane a copilului, care duce la dependență, și lipsa conexiunii umane.

Și în momentul în care lipsește această conexiune umană, ea întotdeauna o să ducă la absența abilităților de bază ale copilului. În momentul în care apare această dependență de ecrane, observăm că al nostru copil mănâncă doar dacă are acel ecran în fața lui. Ce înseamnă asta? Înseamnă că acel copil nu va cunoaște textura alimentelor, el nu va fi conștient de gust, el nu va fi conștient de mirosul acelui aliment, poate nu le va diferenția sau, dacă-l întrebi după masă ce a mâncat, habar n-are să-ți spună, pentru că nu reușește să iasă din acel ecran și să meargă în a simți. Copilul nu reușește să se conecteze cu ceea ce mănâncă.

În momentul în care dispare conexiunea umană, copilul nu învață să imite, nu învață să citească cumva facial pe cel din fața lui, nu învață de la mamă care sunt reacțiile ei în momentul în care ea e supărată, în momentul în care e tristă și multe, multe alte astfel de abilități de bază. O expunere excesivă la ecrane la o vârstă mai mică de 2 ani, în primul rând, va duce la întârzieri ale dezvoltării limbajului. Acesta va fi primul semn pe care noi îl putem observa la copil. Va duce la tulburări de comportament. O să aibă o lipsă a limbajului expresiv. El nu va ști ce să facă cu mușchii faciali, nu va ști să vorbească nonverbal, lucru pe care noi, adulții, știm să îl facem sau sper eu că știm. Va aduce mai târziu acele tulburări de învățare.

Dincolo de asta, vom observa la copilul nostru dificultăți în a crea relații: relații la locul de joacă, relații în casă, relații cu prietenii noștri, cu copiii prietenilor noștri. Nu va ști cum să reacționeze în momentul în care are un adult sau un alt copil în fața lui. De ce? Pentru că acel ecran nu are nevoie de interacțiune. Pe acel ecran, observăm că, încă de la cele mai mici vârste, de la câteva luni, copilul tapează ecranul. De multe ori, nu stă mai mult de o secundă să se uite la ceva, la o imagine care fuge prin fața lui, apasă pur și simplu. La început, nouă, părinților, ni se pare interesant că a învățat să-și caute singur pe youtube. Ei bine, n-a învățat. Se creează dependența asta de gest, de lumină, de stimul și el face acest gest în permanență.

Ei bine, în momentul în care întâlnește o conexiune umană cu un alt adult, cu un alt copil, el nu poate să tapeze acel copil. Și atunci observăm că apar îmbrâncelile. Apar îmbrâncelile, pentru că s-a instalat deja această tulburare de comportament și copilul nu știe cum să intre în conexiune cu celălalt. Apar aceste dificultăți în integrare: nu știe cum să le ceară celorlalți să se joace cu el. Apar acele dificultăți în a fi acceptat de către ceilalți: nu știu cum să mă port cu ei, ei mă resping.

Pe lângă toate aceste lucruri pe care le putem observa vizibil până la 2 ani la copilul nostru, un alt lucru pe care ecranele îl aduc în dezavantaj este faptul că acele imagini care se tot plimbă doar îi suprastimulează creierul. El nu e cumva stimulat să-și satisfacă nevoile. Stând în fața ecranului foarte mult timp cu telefonul în mână, da, s-ar putea să ne trezim cu copilul nostru că a învățat cuvinte în engleză sau a învățat cifre. În schimb, în tot acest proces de învățare, el nu e deloc rațional. Și nu doar că nu e rațional, nici nu-l ajută pe copil.

El nu știe să îmi ceară ceva, el nu știe să-și satisfacă nevoile în momentul în care le are. Copilul ajunge să nu știe să spună că îi e sete. La grădiniță, poate să nu știe să spună că acum nu mai vrea, că a obosit, că îi e dor de mamă sau, pur și simplu, niciun fel de nevoie. El se află în în punctul în care nu știe să și-o satisfacă și să ceară ceva. Acesta este cel mai mare un dezavantaj pe care ecranul îl aduce în viața copilului nostru.”

VIDEO pe edupedu.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Astăzi este ziua lui: Academicianul Leon Dănăilă a împlinit 92 de ani. O viață dedicată neurochirurgiei și cercetării

Publicat

Publicitate

Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator de renume internațional, a împlinit astăzi, 1 iulie, venerabila vârstă de 92 de ani.

Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator, s-a născut la 1 iulie 1933 în Darabani, județul Botoșani. Este considerat unul dintre cei mai importanți neurochirurgi români și o personalitate științifică de prestigiu internațional.

După absolvirea Facultății de Medicină din Iași (1958), a lucrat ca medic stagiar la Spitalul din Comănești (1958–1960) și la Circumscripția Sanitară din Dărmănești (1960–1961). În 1961 a devenit medic secundar neurochirurg la Clinica de Neurochirurgie a Spitalului „Gh. Marinescu” din București.

A obținut titlul de medic specialist neurochirurg în 1966, doctor în medicină în 1972 cu teza „Neurinomul spinal” și medic primar neurochirurg gradul III în 1974. Ulterior, a condus Secția VII de neurochirurgie vasculară și microneurochirurgie. În paralel, a absolvit cursurile Facultății de Filozofie – Psihologie din București (1972).

Pentru perfecționare, a studiat neurochirurgia în SUA, la New York (bursă Fulbright, 1980–1981), și a participat la specializări în Budapesta, Delft, Moscova, Edinburgh, Glasgow, Düsseldorf, Paris și Bruxelles. A avut ocazia să colaboreze și să schimbe opinii profesionale cu mari personalități neurochirurgicale din lume.

În 1991 a devenit profesor universitar la Clinica II Neurochirurgie a UMF „Carol Davila” din București, iar în 1992, profesor de psihoneurologie la Universitatea „Titu Maiorescu”.

Publicitate

Aplicând tehnici moderne în sala de operație – inclusiv microscopul operator (1979) și laserul (1984) – a redus dramatic mortalitatea operatorie în cazuri complexe: de la 51% la 4% în neurinoamele de acustic și de la 49% la 4% în anevrismele intracerebrale.

De-a lungul carierei, a realizat peste 27.000 de intervenții chirurgicale, dintre care 14.700 cu microscopul operator și 715 cu laserul. Printre acestea se numără peste 2.700 de anevrisme intracraniene, peste 300 de malformații arteriovenoase și peste 350 de neurinoame acustice.

Leon Dănăilă deține 18 brevete de inventator și 10 de inovator, este autor a 39 de cărți de specialitate și are 317 lucrări științifice publicate sau comunicate, dintre care 93 în reviste cu circulație internațională. A participat la peste 150 de manifestări științifice naționale și internaționale.

A fost recompensat cu numeroase premii și distincții, inclusiv patru premii ale Academiei Române pentru lucrările „Tratamentul tumorilor cerebrale” (1995), „Apoptoza” (2001), „Atlas of Surgical Pathology of the Brain” (2002) și „Lasers in Neurosurgery” (2003). A primit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer (2000) și Comandor (2010), Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2015) și alte distincții naționale și internaționale.

Este membru titular al Academiei Române (din 2004) și al Academiei de Științe Medicale, membru de onoare al AOSR, dar și membru al numeroase societăți științifice internaționale, precum New York Academy of Sciences, European Association of Neurosurgical Sciences și World Federation of Neurosurgical Societies.

Leon Dănăilă este cetățean de onoare al orașelor Darabani, Dorohoi și Botoșani. De asemenea, face parte din comitetele editoriale ale mai multor reviste medicale și este editor-șef al „Romanian Journal of Neurosurgery”.

Citeste mai mult

Bucecea

Avertisment oficial la Bucecea: Apa de la patru izvoare nu mai este potabilă. Primarul Angel Gheorghiu cere populației să nu o consume

Publicat

Publicitate

Primarul orașului Bucecea, Angel Gheorghiu, a transmis luni un anunț important prin care avertizează populația că apa provenită de la cele patru izvoare publice din oraș nu mai este potabilă și prezintă un risc real pentru sănătate.

„Dragi cetățeni, în urma analizelor de laborator realizate recent de instituții specializate, vă informăm că apa provenită de la cele patru izvoare publice (Izvorul Fântânele, Izvorul de la Gura Leului, Izvorul de la Lupu, Izvorul Elvira) NU mai este potabilă și prezintă un risc real pentru sănătate, în special pentru copii și persoanele cu imunitate scăzută”, a transmis edilul în mesajul public.

Primăria precizează că rezultatele analizelor de laborator au evidențiat prezența unor substanțe peste limitele admise. Cauza principală o reprezintă poluarea excesivă a solului din zonă, generată de activitățile agricole intensive.

„Analizele au evidențiat prezența unor substanțe peste limitele admise, rezultat al unei poluări excesive cauzate de activitățile agricole – în special din cauza folosirii intensive a insecticidelor, îngrășămintelor chimice și altor substanțe parțial toxice care s-au infiltrat în sol și au afectat sursele subterane de apă”, a explicat primarul Angel Gheorghiu.

Din acest motiv, autoritățile locale le cer oamenilor să nu mai folosească apa de la aceste izvoare pentru băut, gătit sau alte utilizări alimentare, până la o nouă informare oficială.

„Vă rugăm să nu mai consumați apa de la aceste izvoare pentru băut, gătit sau alte utilizări alimentare, până la o nouă informare oficială”, se mai arată în apelul transmis populației.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu violent la Mileanca: Un garaj cu tot cu autoturismul din interior și uneltele agricole a fost distrus de flăcări

Publicat

Publicitate

Un incendiu puternic a izbucnit, în această după-amiază, într-o gospodărie din localitatea Mileanca. Flăcările au cuprins un garaj în care se aflau un autoturism, mai multe bunuri și unelte electrice. Din fericire, nu s-au înregistrat victime, însă pagubele materiale sunt considerabile.

La fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Detașamentului Dorohoi, sprijiniți de Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență Darabani și Mileanca. Trei autospeciale de stingere au fost mobilizate pentru a limita extinderea incendiului.

La sosirea echipajelor, garajul ardea în totalitate. Pompierii au acționat rapid pentru a împiedica propagarea flăcărilor către casă și celelalte construcții din curte. În urma incendiului au ars garajul, autoturismul aflat în interior, două drujbe, două motoare electrice, o pompă electrică și patru roți auto.

Cauza probabilă a izbucnirii incendiului este un scurtcircuit la instalația electrică a autoturismului.

Pentru a preveni incendiile auto, ISU Botoșani recomandă respectarea următoarelor măsuri:

✔ verificaţi instalaţia electrică;

Publicitate

✔ asiguraţi-vă că echipamentele de iluminat electric nu sunt defecte sau neizolate;

✔ verificaţi dacă apar eventuale scurgeri de carburanți sau lubrifianți;

✔ nu faceți improvizații la instalația electrică;

✔ verificați perioada de valabilitate a stingătorului din autovehicul.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea vieții.

Citeste mai mult

Eveniment

Antifrauda rămâne organizată pe structuri regionale. OUG aprobat de Guvern

Publicat

Publicitate

Guvernul a decis, printr-o ordonanță de urgență adoptată luni, ca Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF să-și păstreze actuala structură, cu sedii doar la nivel regional. Astfel, se renunță la planurile de înființare a unor structuri antifraudă județene, care ar fi trebuit să devină operaționale începând cu 1 iulie 2025.

Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, măsura a fost luată pentru a păstra o viziune unitară în analiza riscurilor și pentru a evita costuri suplimentare legate de funcționarea unor noi sedii județene și angajarea de personal nou.

Tot prin această ordonanță, a fost amânată până la 1 octombrie 2025 obligativitatea folosirii sistemului RO e-Factura de către institutele culturale străine care activează în România și de agricultorii persoane fizice aflați în regim special. Autoritățile spun că aceste categorii nu pot, în prezent, respecta cerințele tehnice ale sistemului.

Decizia face parte din obiectivele guvernării 2025–2028, care include reorganizarea ANAF pentru a crește eficiența și veniturile bugetare, dar fără a genera cheltuieli administrative suplimentare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending