Connect with us

Eveniment

Psiholog: Fiecare dintre noi se naşte cu cinci răni ale sufletului

Publicat

Publicitate

Petronela Nechita, medic primar la Institutul de Psihiatrie Socola din Iaşi, este de părere că, deşi rănile emoţionale trăite în perioada copilăriei ne împiedică să fim noi înşine, ele fac parte din procesul nostru evolutiv.

Psihiatrul consideră că aceste răni emoţionale devin dominante în cursul existenţei noastre şi sunt reactivate, fie pe rând, fie simultan, în diverse momente şi situaţii legate de interacţiunile cu ceilalţi.

„Se spune că fiecare dintre noi se naşte cu cinci răni ale sufletului: respingerea, abandonul, umilirea, trădarea şi nedreptatea. Aceste răni se activează în anumite perioade ale copilăriei noastre, mai ales atunci când, ca şi copii, nu primim iubire şi acceptare din partea părinţilor noştri. De fapt, numim ‘răni emoţionale’ acele stări cauzate de evenimente care includ umilirea persistentă, abandonul fizic sau emoţional din partea unui părinte sau abuzul psihic sau sexual. Aceste răni afectează negativ stima noastră de sine şi limitează capacitatea noastră de a rezolva problemele cu care ne confruntăm”, a explicat pentru AGERPRES dr. Petronela Nechita.

Conform acesteia, fiecare rană emoţională nevindecată ascunde o cantitate semnificativă de suferinţă în spatele ei. În încercarea de a ne proteja de această durere, purtăm o mască, ce are scopul de a face faţă cerinţelor vieţii.

„Există cinci astfel de măşti: fugar, dependent, masochist, dominator, rigid, fiecare dintre acestea corespunzând celor cinci răni importante: respingere, abandon, umilire, trădare, nedreptate. Cu toţii avem în noi urme ale fiecărei răni, dar una dintre ele va fi mereu predominantă şi activă. Această rană va influenţa toate aspectele vieţii noastre şi va dicta comportamentul nostru de la momentul activării până la momentul vindecării. În jurul acestor răni se dezvoltă mecanisme de apărare prin care relaţiile noastre cu ceilalţi sunt afectate şi dezvoltăm suferinţe care pot duce la probleme de sănătate fizică, emoţională sau mentală”, afirmă medicul.

Psihiatrul ieşean a explicat că ”rana de respingere”, asociată măştii fugarului, apare în contextul relaţiei cu părintele de acelaşi sex.

Publicitate

„Astfel, o fată va căuta să fie acceptată de mama sa, în timp ce un băiat va căuta să fie acceptat de tatăl său. Părintele de acelaşi sex ne învaţă să iubim, să ne iubim pe noi înşine şi să oferim iubire, în timp ce părintele de sex opus ne învaţă să ne lăsăm iubiţi şi să primim iubirea. Prin urmare, acesta este modul în care putem explica dificultăţile pe care le întâmpinăm ca adulţi în a ne accepta şi iubi pe noi înşine. Această rană este adesea prezentă la copiii care nu au fost doriţi sau la cei care nu au sexul dorit de părinţi. O persoană care suferă de rana de respingere hrăneşte această rană de fiecare dată când îşi denigrează propria valoare, când crede că nu este suficient de bună. Simte mereu că nu are valoare în ochii celorlalţi. Rana de respingere se află adesea la originea problemelor fizice sau psihice. Această rană poate fi vindecată prin acceptarea şi iubirea de sine, precum şi prin acceptarea şi iubirea necondiţionată a celor din jur. De asemenea, se poate vindeca atunci când persoana respectivă se afirmă cu tot mai mult curaj, îndrăzneşte să refuze şi să accepte refuzul ca pe o alegere personală a celuilalt şi nu ca pe un defect personal”, arată dr. Nechita.

Psihiatrul precizează totodată că ”rana de abandon”, asociată măştii dependentului, se dezvoltă în contextul relaţiei cu părintele de sex opus, când copilul simte că este abandonat.

„Cei care au această rană au o carenţă afectivă. Pe parcursul vieţii adulte, aceştia tind să facă multe favoruri altor persoane, sperând să primească în schimb afecţiune sau recunoştinţă. Printre toate emoţiile, tristeţea este cea mai puternic resimţită de către persoanele cu rana de abandon. Cea mai mare frică este singurătatea, motiv pentru care aceştia se agaţă de diverse relaţii, obiecte, alcool sau droguri pentru a evita sentimentul de tristeţe. Această rană se reactivează de fiecare dată când renunţă la un proiect important sau abandonează un ţel. Persoanele cu această rană tind să se auto-victimizeze uşor şi să devină foarte solicitante pentru a se asigura că ceilalţi nu le părăsesc, devenind controlatori şi adoptând comportamente care pot să îi îndepărteze pe ceilalţi. Această abordare îi încurajează să adopte convingeri negative despre sexul opus, cum ar fi, de exemplu, ‘femeile sunt…’, ‘bărbaţii sunt…’. Vindecarea acestei răni survine atunci când singurătatea nu mai reprezintă o frică şi când începe să investească în relaţia cu ea însăşi. Totodată, vindecarea are loc când persoana duce lucrurile la bun sfârşit, cu sau fără sprijinul altora. Persoanele care au această rană au, de obicei, şi rana de respingere”, explică dr. Petronela Nechita.

În ceea ce priveşte ”rana de umilire”, susţine medicul psihiatru, este asociată măştii masochistului şi apare cel mai des în relaţia cu mama, dar poate să se manifeste şi în relaţia cu ambii părinţi, în special cu părintele care s-a ocupat de dezvoltarea fizică a individului.

„Masochismul este comportamentul unei persoane care găseşte plăcere şi chiar satisfacţie în suferinţă. Persoanele cu această mască vor căuta, adesea inconştient, durerea şi umilirea. Ele hrănesc rana de umilire de fiecare dată când se denigrează, se compară cu ceilalţi, se pun în situaţii de inferioritate, se autoacuză că nu sunt buni sau că nu au voinţă şi aleg să se umilească purtând haine care le dezavantajează. Persoanele cu această rană tind să-şi neglijeze nevoile personale şi să facă orice pentru a fi de folos altora, devalorizându-se în mod constant. Cea mai mare frică a individului cu această rană este libertatea, deoarece pentru el a fi liber înseamnă să nu răspundă în faţa nimănui, să nu fie controlat de nimeni şi să facă ceea ce doreşte, când doreşte. Se implică în situaţii dificile preluând responsabilităţile altora, ceea ce îi limitează libertatea şi timpul pentru propria persoană. Umilirea se manifestă mai intens în prezenţa altora, transformând rana într-o experienţă de ruşine, care are martori. Adesea, se autoexpune la situaţii-limită, punându-şi chiar în pericol sănătatea sau viaţa, pentru a primi recunoaştere şi apreciere pentru comportamentul riscant. Este important de ştiut că ceilalţi nu pot niciodată să ne facă să ne simţim vinovaţi, deoarece sentimentul de culpabilitate provine doar din interiorul nostru. Vindecarea acestei răni survine atunci când persoana scapă de teama de a fi ridicol, când îşi asumă cu curaj cerinţele şi nevoile proprii, chiar dacă riscă să fie respinsă. Totodată, rana se vindecă atunci când persoana renunţă la a se expune la situaţii-limită sau periculoase”, precizează medicul.

O altă rană emoţională, explică psihiatrul ieşean, este ”rana de trădare”, asociată măştii dominatorului. Această rană emoţională apare în relaţie cu părintele de sex opus, în momentul în care părintele respectiv nu îşi onorează o promisiune sau trădează încrederea copilului.

„Ca adulţi, aceştia încearcă să domine pentru a ascunde ceea ce simt, creându-şi astfel un mecanism de apărare. Aceste persoane au tendinţa să aibă cele mai mari aşteptări, deoarece le place să anticipeze totul şi să controleze situaţiile. Se pedepsesc prin modul lor de a face totul singuri, deoarece nu au încredere în ceilalţi şi nu le încredinţează responsabilităţi. În timpul acestui proces, devin atât de absorbiţi de verificarea muncii celorlalţi încât îşi pierd timpul liber. Persoana cu rana de trădare are multiple aşteptări cu privire la viitor, ceea ce o împiedică să trăiască în prezent. În special în relaţiile de dragoste sau sexuale, cei cu această rană trăiesc intens experienţa trădării şi tind să fie în permanenţă speriaţi de posibilitatea de a fi trădaţi, având dificultăţi în a avea încredere în cei din jur. Gelozia este o emoţie pe care o resimt mai ales persoanele cu masca dependentului sau dominatorului – adică rana de trădare şi abandon. Această rană se vindecă atunci când persoana reuşeşte să delege sarcinile şi să accepte rezultatele celorlalţi ca fiind la fel de valoroase ca şi ale sale. Vindecarea are loc când nu mai trăieşte emoţii negative intense atunci când cineva sau ceva îi schimbă planurile, când nu mai caută să fie mereu în centrul atenţiei şi îşi permite să fie vulnerabil şi să sufere conştient, fără a-şi reprima emoţiile. Relaxarea devine mai uşoară şi mai rapidă, iar dorinţa de a controla situaţiile scade în intensitate. Cei cu rana de trădare, de obicei, manifestă şi rana de abandon, ceea ce îi face să devină dependenţi”, menţionează dr. Petronela Nechita.

Foto: AGERPRES

Despre ”rana de nedreptate”, care este asociată măştii rigidului, medicul psihiatru afirmă că se dezvoltă mai ales în relaţia cu părintele de acelaşi sex, care poate fi mai rece şi care poate suferi, la rândul său, de aceeaşi rană.

„Aceasta se reflectă în metodele de educaţie în care copilului i se cere să se comporte ‘cum trebuie’. Această rană este comună la adulţii care sunt perfecţionişti şi care se autoblamează uşor. Persoanele cu această rană nu se simt apreciate la adevărata lor valoare, nu se simt respectate sau cred că nu primesc ceea ce merită. Prin urmare, iau decizia de a se controla şi de a deveni perfecţi pentru a evita respingerea. Reacţia lor în faţa nedreptăţii constă în blocarea sentimentelor, ceea ce duce la rigiditate. Ei devin perfecţionişti, mereu în căutarea corectitudinii. Sunt predispuşi să simtă invidie, iar conceptele de bine şi rău, corect şi incorect au o importanţă deosebită pentru aceşti indivizi. Religia poate avea un impact mai mare asupra persoanelor cu masca rigidului decât asupra celor cu alte măşti. Furia este cea mai frecventă emoţie trăită de cei cu această rană. Persoanele cu masca rigidului sunt mai predispuse să sufere de epuizare fizică şi burnout. În procesul de vindecare, primul pas este să devenim conştienţi de mască şi să ne permitem să simţim suferinţa asociată cu această rană. Vom şti că ne-am vindecat de rana de nedreptate atunci când ne permitem să fim mai puţin perfecţionişti şi când acceptăm că putem face greşeli fără a ne simţi furioşi sau critici faţă de noi înşine”, explică Petronela Nechita.

În opinia sa, aceste răni emoţionale nu numai că provoacă suferinţă, dar pot şi să conducă la comportamente distructive.

„Modul în care comunicăm cu copiii noştri are un impact semnificativ asupra modului în care ei învaţă să-şi gestioneze emoţiile şi impulsurile. Pentru a înţelege mai uşor acest concept, putem face o analogie între rănile emoţionale şi rănile fizice pe care le purtăm de-a lungul timpului, fără să le tratăm sau să le vindecăm. În plus, este important să subliniem legătura strânsă dintre aceste răni emoţionale şi experienţele noastre din copilărie, în special cele legate de relaţiile cu părinţii sau cei care ne-au îngrijit. Aceasta ne arată cât de semnificative sunt aceste experienţe timpurii în dezvoltarea percepţiei noastre despre sine şi în formarea reacţiilor noastre emoţionale”, spune medicul psihiatru.

Potrivit sursei citate, conştientizarea şi înţelegerea acestor răni emoţionale reprezintă resurse valoroase pentru cei care doresc să exploreze mai profund luptele lor emoţionale şi să descopere căi de vindecare.

„Încurajăm autocunoaşterea, acceptarea de sine şi compasiunea faţă de propria persoană ca paşi esenţiali în călătoria către starea de bine fizic şi emoţional. Vindecarea acestor răni emoţionale este esenţială pentru îmbunătăţirea sănătăţii noastre, consolidarea relaţiilor cu cei din jur şi redescoperirea bucuriei de a trăi”, conchide dr. Petronela Nechita. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Măsuri pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale în stațiile de cale ferată și în trenurile de călători

Publicat

Publicitate

În perioada 13 – 14 mai 2025, la nivel național, polițiștii Direcției de Poliție Transporturi au acționat pentru asigurarea unui climat de ordine și siguranță publică, prevenirea și combaterea faptelor ilicite în stațiile de cale ferată și în trenurile de călători.

În cadrul acțiunii, au fost efectuate efectuate verificări în 481 de stații de cale ferată și 554 de trenuri de călători, fiind legitimate 3.873 de persoane.

Pentru neregulile constatate, polițiștii au aplicat 488 de sancțiuni contravenționale, dintre care 201 la Legea nr. 61/1991, pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, 5 la Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, 87 la H.G. nr. 203/1994, pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele privind transporturile pe căile ferate române și 195 la alte acte normative, valoarea totală a contravențiilor aplicate fiind de 210.080 de lei.

Exemple:

1. La data de 13 mai 2025, polițiștii Secției Regionale de Poliție Transporturi București- Serviciul Județean de Poliție Transporturi Călărași, împreună cu jandarmii din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Călărași și reprezentanți ai D.S.V.S.A., au desfășurat activități în municipiile Oltenița și Călărași.

În urma unui control efectuat la o societate comercială, într-un spațiu de depozitare, tip cameră frigorifică, erau deținute, în vederea comercializării, 160 de kilograme de pește din speciile crap și somn, aflate într-o stare improprie consumului și fără documente de proveniență.

Publicitate

Cantitatea de pește a fost ridicată și predată, în vederea distrugerii.

În cauză, a fost întocmit doar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vânzarea de alimente, băuturi sau alte produse cunoscând că sunt alterate sau cu perioadă de valabilitate depășită și comercializarea fără documente de proveniență a peștelui și a altor viețuitoare acvatice.

2. La data de 13 mai 2025, polițiștii Secției Regionale de Poliție Transporturi Galați-Postul de Poliție Transporturi Feroviare Tecuci au fost sesizați de către un bărbat, cu privire la faptul că, la aceeași dată, acesta ar fi uitat rucsacul pe o bancă din zona gării, care conținea 2.400 de lei, un card bancar, precum și alte bunuri.

În cauză, a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt.

În urma activităților desfășurate, a fost identificată o persoană, de 25 de ani, din orașul Mărășești, județul Vrancea, bănuită de săvârșirea infracțiunii, rucsacul fiind recuperat.

3. La data de 13 mai 2025, polițiștii Secției Regionale de Poliție Transporturi Iași – Serviciul Județean de Poliție Transporturi Suceava au desfășurat activități împreună cu polițiștii Biroului Imigrări Suceava.

În urma activităților desfășurate, polițiștii au depistat un cetățean străin, constatându-se faptul că acesta nu are drept de ședere legală pe teritoriul României.

A fost dispusă măsura deciziei de returnare cu plecare voluntară cu termen de 15 zile și sancționarea contravențională a acestuia, conform O.U.G. 194/2002 privind regimul străinilor.

4. La data de 14 mai 2025, polițiștii Secției Regionale de Poliție Transporturi Brașov- Biroul de Siguranță Publică și Protecția Călătorilor Brașov au depistat o minoră, plecată voluntar, dintr-un complex, din localitatea Turnu Roșu, județul Sibiu.

Persoana depistată a fost predată reprezentanților din cadrul complexului.

5. La data de 14 mai 2025, polițiștii Secției Regionale de Poliție Transporturi Craiova-Posturile de Poliție T.N. și T.F. Turnu Măgurele au depistat un bărbat, de 52 de ani, din comuna Izbiceni, județul Olt, care transporta 2,5 mc material lemnos, pentru care deținea un aviz de însoțire, în format letric, prezentând suspiciuni de fals.

În urma verificărilor efectuate, s-a constat faptul că bărbatul ar fi întocmit avizul în fals, fără să-l înregistreze în aplicația SUMAL, și și-ar fi însușit contravaloarea materialului lemnos, respectiv 1.200 de lei.

În cauză, a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare și fals intelectual, cantitatea de material lemnos fiind ridicată, în vederea confiscării.

Citeste mai mult

Eveniment

Un bărbat de 39 de ani, din municipiul Botoșani, este de negăsit! Sunați la 112, dacă aveți informații

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unui bărbat, de 39 de ani, din municipiul Botoșani, care astăzi dimineață, a părăsit domiciliul, iar până în prezent nu a revenit și nici nu a putut fi contactat de familie.

Olaru Petru Iulian are următoarele semnalmente: 1,80 m înălțime, aproximativ 85 de kg, ochi calrui, păr șaten.

Vestimentația cunoscută: Tricou verde, pantaloni de culoare închisă.

Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție!

Citeste mai mult

Eveniment

Șefii RAR din toate județele, convocați în ședință tehnică: Targetul nostru este media de 20 de zile pentru programări

Publicat

Publicitate

Directorul Registrului Auto Român, Mihai Alecu, a convocat o ședință tehnică de lucru cu cei 41 de conducători ai reprezentanțelor județene, într-un demers cu miză managerială și strategică.”, scrie alba24.ro.

Scopul principal: identificarea soluțiilor concrete pentru reducerea timpilor de așteptare la programările RAR și îmbunătățirea performanței generale.

„Targetul nostru este media de 20 de zile pentru programarea activităților la Registrul Auto Român”, a subliniat directorul Mihai Alecu în cadrul reuniunii.

În prezent, timpii de așteptare variază considerabil între reprezentanțe — de la o săptămână în unele cazuri, până la 30 de zile în altele.

RAR recunoaște nemulțumirea clienților și anunță că ia măsuri urgente pentru îmbunătățirea situației.

Printre măsurile ce vor fi aplicate începând chiar de săptămâna viitoare se numără:

Publicitate
  • Fluidizarea fluxului de distribuție a programărilor
  • Gestionarea eficientă a neprezentărilor
  • Anticiparea perioadelor aglomerate
  • Construirea de linii de lucru suplimentare
  • Optimizarea resurselor umane

Totodată, șefii tehnici ai RAR au prezentat rapoartele de prestație ale fiecărei reprezentanțe, analizând indicatorii de performanță ai inginerilor, și au stabilit o abordare diferențiată pentru fiecare structură teritorială în parte.

Un alt punct abordat a fost identificarea și gestionarea mai eficientă a autovehiculelor blocate de poliție în sistem, cazuri care necesită un timp de operare mai lung.

RAR subliniază că face eforturi constante pentru îmbunătățirea relației cu clienții, punând accent pe interacțiunea directă dintre aceștia și ingineri. În plus, conducerea reafirmă politica de „zero toleranță la orice tip de faptă de corupție”, ca principiu ferm al instituției.

Întâlnirile de acest tip între conducerea centrală și șefii reprezentanțelor teritoriale sunt considerate esențiale pentru analiza obiectivă a activității, schimbul de informații și dezvoltarea de soluții aplicabile în teren.

RAR informează, de asemenea, că în această perioadă numărul de autovehicule care se prezintă la programări a crescut cu peste 20% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o provocare suplimentară pentru capacitatea operațională a instituției.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO Lacrimi, rugăciuni și dor: Paștele Blajinilor, la Stăuceni. Zeci de botoșăneni s-au rugat pentru cei trecuți în veșnicie. „Parcă o aud pe mama cum mă strigă din poartă”

Publicat

Publicitate

Sub o ploaie rece și stăruitoare, care părea să spele durerea și dorul adunate în suflete, Paștele Blajinilor a adunat la Stăuceni zeci de fii ai satului – unii rămași acasă, alții întorși din colțuri îndepărtate ale țării sau chiar de peste hotare. Cu toții au venit să-și cinstească rădăcinile și să-și îmbrățișeze amintirile la mormintele celor plecați la Domnul.

Ziua a început în liniștea cimitirului, unde bisericuța cu hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena, îmbrăcată parcă în straie de sărbătoare, a fost arhiplină. Cu toate că ploaia torențială nu a contenit, oamenii au stat smeriți sub umbrele, în curtea bisericii, cu ochii ridicați spre cer și sufletul coborât în rugăciune.

Slujba acatistului pentru cei adormiți și Sfânta Liturghie au fost săvârșite în sobor de părintele paroh Nicolae Cărăușu și preotul oaspete din Serbia, părintele Gabriel. Împreună, au înălțat rugăciuni pentru cei plecați dincolo de hotarele lumii văzute, dar niciodată din inimile celor rămași.

După slujbă, părintele Nicolae a pornit prin cimitir, oprindu-se la fiecare mormânt, rostind ectenii și stropind cu apă sfințită locurile de veci. A fost o liniște aparte în acele momente. Doar sunetul ploii și murmurul rugăciunilor, amestecate cu oftaturi tăcute și priviri îndreptate spre crucile udate de cer au prins grai.

Schimbare firească, dar curajoasă

Acestă sărbătoare a fost marcată de vreo trei ani  de o schimbare firească, dar curajoasă. Părintele paroh Nicolae Cărăușu a fost nevoit să ajusteze o tradiție veche de zeci de ani, o decizie care, deși născută din grijă și discernământ pastoral, a stârnit pe alocuri nemulțumirea celor mai atașați de formele vechi.

Publicitate

Până nu demult, Paștele Blajinilor se celebra prin Sfânta Liturghie în biserica mare, aflată la o oarecare distanță de cimitir. Acest drum între biserică și locurile de veci menținea o atmosferă de evlavie profundă, de așteptare și rugăciune. Oamenii rămâneau ancorați în semnificația duhovnicească a zilei.

Însă de când s-a construit bisericuța din cimitir, cu hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena, lucrurile au început să se schimbe. Proximitatea altarului de morminte, deși firească la prima vedere, a deschis,  în timp, drumul spre obiceiuri care nu aduceau nici pace celor adormiți, nici liniște celor vii. Din neștiință sau grabă, rugăciunea era adesea înlocuită cu agitație, iar evlavia cu gesturi formale.

Așa se face că anul trecut părintele Nicolae a hotărât cu durere, dar și cu responsabilitate, ca atunci când sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena cade în altă zi decât sâmbăta sau duminica, slujba de pomenire la morminte să fie mutată în ziua de sâmbătă. Prin această rânduială nouă, sfințenia hramului este păstrată, iar pomenirea celor adormiți se face în tihnă și cu adevărată rugăciune.

„Știți că am stabilit ca atunci când hramul Bisericii Constantin și Elena de aici din cimitir cade în altă zi de sâmbătă și duminică, mai ales miercuri și vineri, facem pomenirea celor adormiți cu o sâmbătă înainte, ca să puteți veni cu toții, să nu facem cumva în zi de post pomenirea celor adormiți, să mâncăm de frupt sau să dăm de pomană de frupt pentru cei adormiți, că nu este de niciun folos. Noi trebuie să căutăm ca tot ce facem pentru sufletul înaintașilor noștri  să fie spre folosul lor nu al nostru. Pentru că dacă dăm de pomană, trebuie să dăm după rânduiala Bisericii: dacă e zi de post, să dăm de post , dacă e de frupt, să dăm de frupt. Este mai greu să dăm de pomană în zi de post. De aceea, voi păstra această rânduială și s-o știți de acum înainte. Când va cădea în cursul săptămânii această zi de ieșire la cimitir, adică de sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, vom ieși sâmbăta de dinainte. Doar atunci când sărbătoarea acestor sfinți cade în zi de sâmbătă și duminică vom ieși în acea zi la cimitir”, a  spus părintele Nicolae, cu glasul său blând și hotărât.

„Parcă o aud pe mama cum mă strigă din poartă”

Această zi nu a fost doar despre pomenire, ci și despre reîntâlnire. Neamuri despărțite de ani și de kilometri s-au revăzut cu emoție, prieteni din copilărie s-au recunoscut după zâmbet sau voce, chiar dacă vremea le-a furat din chip.

Nu mai am pe nimeni aici, dar vin în fiecare an. Mormântul mamei e singurul loc unde mă simt acasă”, spune cu ochii înlăcrimați doamna Maria, revenită din Italia, unde trăiește de peste 15 ani.

Ion, un bărbat trecut de 60 de ani, venit din Botoșani, mărturisește: „De fiecare dată când vin aici, parcă o aud pe mama cum mă strigă din poartă. Să nu uităm de ai noștri, chiar dacă au trecut dincolo. Ei trăiesc prin noi.”

O tânără localnică, Ana, spune că „Astăzi e ziua când Stăuceniul se umple de oameni și de amintiri. Chiar și ploaia parcă ne-a adunat mai aproape unii de alții.”

Obiceiul locului

La Stăuceni, Paștele Blajinilor este un prilej nu doar de rugăciune, ci și de comuniune. După slujba din cimitir, oamenii obișnuiesc să-și întindă mesele modeste lângă morminte – cu ouă roșii, cozonac, pască și vin, dar și cu bucate aduse din suflet. Se oferă pomelnice cu mâncare pentru sufletele celor adormiți, mai ales către bătrâni sau persoane nevoiașe.

Unii, conform tradiției, lasă la cruce câte o lumânare aprinsă și o pânză albă – „ca să aibă sufletul lumină și drum drept în ceruri”, cum spun bătrânii.

În ciuda vremii, sărbătoarea a fost păstrată cu demnitate, în tăcere și evlavie. Nu a lipsit nici obiceiul de a ciocni ouă roșii între rude, alături de cuvintele rostite din inimă: „Hristos a înviat!  Adevărat a înviat!”

La Stăuceni, Paștele Blajinilor nu este doar o tradiție, ci un legământ de suflet: între vii și cei plecați, între trecut și prezent. Iar ploaia, deși necruțătoare, a părut să lege mai adânc această comuniune – ca o binecuvântare coborâtă din cer.

   

oplus_0

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending