Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Flămânzi au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unui tânăr, de 29 de ani, din comuna Coșula, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunilor de tulburarea ordinii și liniștii publice, lovirea sau alte violențe, distrugerea și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

 Din cercetări a reieșit faptul că, la data de 8 decembrie 2025, tânărul ar fi lovit un bărbat, din aceeași localitate iar ulterior, ar fi distrus cu un autoturism, ușa de acces a unui local public.

Totodată, acesta ar fi condus autoturismul sub influența băuturilor alcoolice, aparatul etilotest indicând o valoare de 0,73 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Prin actele comise de către tânăr, a fost tulburată ordinea și liniștea publică.

Tânărul a fost reținut pentru 24 de ore și introdus în centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani, urmând ca astăzi să fie prezentat în fața instanței de judecată cu propunere de arestare preventivă.

Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 6 Pomârla au oprit, luni, pentru control, în comuna Șendriceni, un autoturism condus de către un bărbat, de 42 de ani, din comuna Șendriceni.

În urma verificărilor efectuate de către polițiști, s-a stabilit că acesta are permisul de conducere anulat.

Întrucât emana halenă alcoolică, a fost testat cu aparatul etilotest, valoarea rezultată fiind de 1,42 mg/l alcool pur în aerul expirat, bărbatul refuzând recoltarea probelor biologice în sânge.

Față de bărbat, inițial, a fost dispusă reținerea pentru 24 de ore, ulterior fiind plasat sub măsura controlulul judiciar pentru 60 de zile.

Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social se reunește miercuri, alături de premierul Ilie Bolojan. Discuțiile include tema salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2026, informează alba24.ro.

Guvernul și partenerii sociali trebuie să ajungă la un acord în privința majorării sau înghețării salariului minim brut garantat în plată, notează Mediafax.

În 23 octombrie, premierul Bolojan anunța „un acord de principiu” în coaliție pentru ca salariul minim actual, de 4.050 de lei brut, să fie menținut și pe parcursul anului 2026.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat, marți, că legea trebuie respectată și salariul minim trebuie să crească în 2026. Peste două milioane de oameni trăiesc de la o zi la alta cu un salariu brut cuprins între 4.050 lei și 4.500 lei. „Un om care muncește trebuie să aibă un trai decent”, afirmă Manole.

„Este puțin. Iar numărul este foarte mare. Faptul de a avea oameni care muncesc și trăiesc în risc de sărăcie mi se pare inacceptabil. (…) Este o linie roșie (dacă nu va fi de acord coaliția cu creșterea salariului minim – n.r.) raportată la puterea de cumpărare a celor care muncesc. Și eu sper să nu încalce linia”, a mai spus ministrul Florin Manole.

Dacă s-ar aplica legea salariului minim, s-ar putea crește salariul minim cu 300 de lei brut sau cu 700 de lei brut, a spus ministrul Muncii, Florin Manole.

Manole este convins că se va naște „o dispută, o dezbatere, o contradicție între opiniile de a nu crește salariul minim pe economie și opiniile de a crește salariul minim pe economie”.

Românii ar putea avea câte un cont unic online pentru toate site-urile și aplicațiile statului, potrivit unui proiect de lege înregistrat recent la Senat. Scopul este de a oferi cetățenilor o modalitate unică și sigură de autentificare în serviciile publice digitale printr-un cont unic. Astfel, românii se vor conecta rapid la serviciile digitale, birocrația s-ar reduce, iar accesul la informații și proceduri online ar fi facilitate, informează alba24.ro.

O propunere legislativă privind utilizarea obligatorie a mecanismului național de identitate digitală ROeID și standardizarea autentificării electronice în administrația publică a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere pe 8 decembrie.

„Pentru ca România să poată participa la ecosistemul digital european şi să permită utilizarea transfrontalieră a identităţii digitate, este necesar un cadru normativ intern obligatoriu, previzibil şi implementabil unitar la nivelul administraţiei publice”, se precizează în expunerea de motive a proiectului inițiat de președintele Comisiei pentru comunicații și tehnologia informației din Senat, senatorul USR Ciprian Rus.

Obiectivele propunerii legislative sunt următoarele:

• instituirea obligativităţii utilizării mecanismului naţional de identitate digitală ROeID sau a unui serviciu acreditat conform standardelor eIDAS pentru autentificarea în platformele digitate publice;
• stabilirea standardelor tehnice unitare de autentificare electronică;
• introducerea unui termen unic de implementare pentru toate entităţile publice;
• recunoaşterea mijloacelor de identificare electronică notificate la nivelul Uniunii Europene;
• menţinerea accesului alternativ la servicii publice pentru persoanele care nu utilizează identificarea electronică, în spiritul incluziunii;
• instituirea unui regim de monitorizare, transparenţă şi sancţiuni proporționale;
• alinierea mecanismului ROeID la cerinţele Portofelului European de Identitate Digitală.

Cont unic online pentru toate site-urile și aplicațiile statului

Potrivit proiectului, entităţile publice vor fi obligate să implementeze în platformele digitale publice mecanismul naţional de identitate digitală ROeID sau un serviciu de identificare electronică acreditat în vederea autentificării şi identificării persoanelor.

Implementarea în platformele digitale publice a mecanismului naţional de identitate digitată ROeID sau a serviciului de identificare electronică acreditat va fi obligatorie pentru asigurarea identităţii electronice unice a următoarelor categorii de persoane care utilizează serviciile electronice publice:

• persoanele fizice;
• persoanele juridice şi reprezentanţii acestora;
• funcţionarii publici şi personalul contractual al entităţii publice cu atribuţii în ceea ce priveşte accesul la platformele publice de tip SSO, prin care se oferă servicii electronice publice;
• funcţionarii publici ori personalul contractual al entităţii publice cu atribuţii în soluţionarea unei cereri, petiţii, solicitări sau altele asemenea adresate de către persoanele fizice sau persoanele juridice entităţii publice competente;

Utilizarea mecanismului naţional de identitate digitală ROeID sau a serviciului de identificare electronică acreditat va fi voluntară.

Persoanele care aleg să nu utilizeze autentificarea şi identificarea electronică, în condiţiile prevăzute de lege, nu vor fi lipsite de accesul la serviciile publice la care au dreptul prin alte mijloace legale.

De asemenea, potrivit proiectului, entitățile publice vor accepta mijloace de identificare electronică şi portofelele europene de identitate digitală notificate sau recunoscute la nivelul Uniunii Europene, fără a supune utilizatorii unor cerinţe suplimentare.

Autoritățile publice vor implementa mecanismul național de identitate digitală ROeID ca sistem de identificare și autentificare electronică sau un serviciu de identificare electronică acreditat în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Standarde tehnice de autentificare şi identificare electronică

Autentificarea şi identificarea electronică realizată prin mecanismului naţional de identitate digitală ROeID sau prin serviciul de identificare electronică acreditat se va realiza cu respectarea standardelor tehnice aprobate prin normele metodologice.

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) va publica pe site-ul propriu şi pe portalul informatic naţional roeid.ro un ghid care cuprinde documentaţia tehnică, modul de utilizare şi alte date informatice pentru a facilita implementarea mecanismului naţional de identitate digitală ROeID.

ADR va ține un registru actualizat, disponibil pe site-ul propriu, care va cuprinde următoarele informații:

• lista entităţilor publice care au implementat mecanismului naţional de identitate digitală ROeID;
• lista entităţilor publice aflate în curs de implementare a mecanismului naţional de identitate digitală ROeID;
• lista entităţilor publice care nu au început implementarea mecanismului naţional de identitate digitală ROeID în termenul prevăzut;
• menţiuni privind progresul tehnic şi statusul operaţional al mecanismului naţional de identitate digitală ROeID.

Sancțiuni pentru autoritățile publice

Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, nerespectarea de către conducătorii entităţilor publice a dispoziţiilor prevăzute în proiect.

Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii aferente se va face de către ADR.