Connect with us
Publicitate

Eveniment

Protest SPONTAN în această seară pe străzile din municipiul Botoșani. Solidaritate pentru protestele fermierilor

Publicat

acum 4 luni

Publicitate

Zeci de șoferi din Botoșani au participat în această seară la un protest în centrul municipiului reședință de județ, manifestând în semn de solidaritate cu protestele fermierilor și transportatorilor care se desfășoară de aproape o săptămână la nivel național.

Protestul spontan a fost un gest de solidaritate față de protestele fermierilor și transportatorilor, drept pentru care nu s-a solicitat și nici nu s-a obținut nicio autorizație. Traseul ales de manifestanți a fost pe arterele principale ale municipiului Botoșani, iar viteza cu care s-a circulat a fost foarte redusă.

Mai multe imagini au fost transmise live pe rețelele de socializare, mai ales pe un grup al șoferilor din județ, grup pe care în această dimineață s-a făcut un apel pentru blocarea accesului în România pe la Vama Stânca.

Publicitate

De altfel, Vama Stânca  a fost blocată astăzi pentru a doua zi consecutiv în urma apelurilor făcute pe acest grup al șoferilor de la Botoșani.

În același timp, transportatorii şi agricultorii care protestează în aceste zile pe şoselele din ţară au transmis Guvernului o listă cu 76 de revendicări în numele “poporului român” pentru a înceta protestele, printre care reducerea RCA la 5000 de lei pentru camioane fără istoric de daună, majorarea subvenţiei pe suprafaţă la 250 euro/ha sau respectarea referendumului privitor la reducerea numărului de parlamentari, potrivit unui document transmis AGERPRES.

“Stimaţi guvernanţi, noi transportatorii şi agricultorii protestatari spontani independenţi, vă prezentăm următoarele probleme în a fi soluţionate: recunoaşterea transportului rutier drept sector economic strategic şi elaborarea unor măsuri care să susţină acest sector economic pentru a rămâne competitiv şi a aduce în continuare venituri directe la bugetul statului (este cel mai mare exportator de servicii din România, aduce peste 5 miliarde de euro anual în economia românească, contribuind la reducerea deficitului valutar); diminuarea RCA la 5.000 de lei la B0 la MMTA 40 tone fără implicaţii BAAR şi introducerea în poliţa RCA a tractărilor şi asistenţa naţională/internaţională”, se menţionează în document.

Publicitate

Pe lista de revendicări se mai află: diminuarea asigurărilor RCA cascadat în tonaj mai mic, audierea ASF privind costurile componentei RCA, posibilitatea recuperării unui procent din acciza la combustibil pentru firmele de transport licenţiate direct din pompă.

Totodată, protestatarii mai solicită introducerea unei alocaţii de hrană pentru lucrătorii detaşaţi, neimpozabile, în valoare de 60 euro/zi, care să se adauge la plafonul maxim de 87,5 euro/zi în limita căruia se poate acorda indemnizaţia de detaşare şi mărirea plafonului neimpozabil de la 3 la 4 salarii de bază; scurtarea timpilor de trecere a frontierei prin modificarea OG 43 şi respectarea Regulamentului European 1100/2008 privind controalele în vămi (care prevede eliminarea controalelor maselor şi dimensiunilor din punctele de trecere a frontierelor pentru a fluidiza traficul prin frontiere).

Printre revendicări se mai află: reintroducerea toleranţelor la depăşirile de greutate/gabarit la vechea lege, aşa cum prevăd şi normele europene şi evitarea dublei taxări; mutarea controalelor rovinietei, cântarului şi al măsurării gabaritului pe teritoriul naţional/la cel puţin 15 km de punctul de trecere a frontierelor, respectând astfel şi Regulamentul European 1.100/2008 privind controalele în vămi (care prevede eliminarea controalelor maselor şi dimensiunilor din punctele de trecere a frontierelor pentru a fluidiza traficul prin frontiere); echitate fiscală, respectiv acordarea alocaţiei de cazare neimpozabilă de 265 lei/zi pentru salariaţii bugetari să se acorde şi angajaţilor din privat, fără documente justificative.

Publicitate

Protestatarii mai cer reglementarea unui mediu de concurenţă loială în transporturi, respectiv o lege anti-dumping prin care se pedepseşte prestarea unui serviciu la un tarif care nu acoperă costurile implicate (poate fi aplicată la nivelul întregii economii pentru interzicerea activităţii economice sub costuri), respectiv impunerea unui tarif minim de referinţă după modelul din Spania şi Ungaria, care oferă protecţie transportatorului.

Lista este completată cu solicitări precum: revenire e-Transport/e-Sigiliu doar la mărfurile cu risc ridicat şi introducerea cerealelor şi a lemnului în mărfuri cu risc ridicat. “Transportatorul să nu fie sancţionat dacă nu facilitează monitorizarea mărfii, ci să fie responsabilitatea beneficiarului transportului de a organiza transportul cu un operator care poate asigura aceasta monitorizare”, se precizează în document.

Protestatarii mai cer: obligaţia plăţii timpilor de aşteptare a camioanelor la încărcare/descărcare care depăşesc 2 ore, interzicerea serviciului prestat de şofer de încărcare/descărcare a mărfii în/din camion, posibilitatea de a nu plăti TVA la stat în situaţia în care o companie nu îşi achită către transportator facturile şi intră în insolvenţă, revizuirea taxei de drum care intră în vigoare în 2026, prin diminuarea la minimum a preţului pe km, revizuirea caselor de expediţii şi obligarea acestora la amenzi drastice în cazul neplăţilor.

Publicitate

Protestatarii cer ca furnizorul bunurilor să răspundă până la suma preţului de transport în cazul în care spediţia intră în faliment sau nu plăteşte (cum este în Franţa), măsuri pentru blocarea externalizării profitului multinaţionalelor, intensificarea controalelor camioanelor ucrainene pe teritoriul României pentru combaterea concurentei neloiale.

Lista continuă cu rezolvarea problemelor de acces în Portul Constanţa care au devenit din ce mai acute de când sunt atât de multe camioane ucrainene care intră zilnic în port, eliminarea taxei de acces în terminalul CSCT (Constanta South Container Terminal, n.r.), crearea de condiţii în terminalele de containere Socep şi CSCT. “La Socep şoferii pot sta şi până la 4-5 ore în frig la ghişeu pentru a face actele să intre în terminal, la CSCT programarea pin pentru a putea intra în terminal poate dura în unele cazuri până la 48 h”, se precizează în document.

Totodată, în listă se menţionează: reglementarea transportului containerizat şi oprirea abuzului liniilor de shipping (libertatea preluării containerelor pe auto propriu restricţionată de anumite linii maritime), eliminarea taxei M/H din portul Constanţa, posibilitatea suspendării acoperirii poliţelor (RCA/CMR/casco) când un camion nu este în uz şi prelungirea automată a valabilităţii, revizuirea sistemului bonus-malus, pornirea asigurărilor de la B8, nu de la B0, iar nivelul Malus să depindă de valoarea pagubei, nu de numărul incidentelor.

De asemenea, protestatarii solicită efectuarea plăţii primei RCA în rate, indiferent de nivelul acesteia pentru reducerea efortului financiar, revizuirea modalităţii de stabilire a tarifului de prima RCA pentru contractele încheiate pe perioade mai mici de 12 luni, monitorizarea electronică prin reţeaua de camere de supraveghere în trafic a valabilităţii RCA, posibilitatea diminuării valorii primei prin introducerea franşizei plătibilă doar în caz de daună.

Totodată, se solicită ca certificatul de daunalitate să fie similar cu procesul de interogare existent în sistemul bancar (biroul de credite), introducerea posibilităţii ca acesta să poată fi solicitat şi de către persoanele juridice care au un interes legitim cu acordul potenţialului asigurat şi respectarea legislaţiei privind GDPR. “Se urmăreşte responsabilizarea conducătorilor auto cu efect în timp asupra reducerii tarifului”, se mai precizează în document.

Pe de altă parte, referitor la veniturile din cedarea folosinţei bunurilor (venitul din arendă) se cere revenirea la nivelul anterior, adică modificarea deducerii la venitul din arendă de la cota 20% la 40% asupra venitului brut, fapt ce implică micşorarea cantităţii de arendă acordate proprietarului de teren (arendatorului).

Protestatarii mai cer anularea articolului din legea 296/2023 privind taxarea PFA-urilor referitor la contribuţia de sănătate şi permiterea deductibilităţii cheltuielilor cu sponsorizările cum era în vechea lege.

“Conform actualei legi, pierderea fiscală se compensează la 70% în următorii cinci ani. Solicităm compensare integral în următorii cinci ani”, se precizează în document.

Protestatarii mai solicită anularea Legii 296/2023 şi păstrarea impozitului pe venituri la 1% în loc de 3%, cu respectarea condiţiilor de număr de angajaţi, anularea Legii 370/2022 prin care se modifică plafonul pentru stabilirea tipului de impozitare la microîntreprinderi de la 1.000.000 euro la 500.000 euro şi revenirea la acelaşi plafon de 1.000.000 euro conform vechii legi.

Pe lista de revendicări se mai află anularea Legii 296/2023 şi păstrarea facilităţilor privind CASS la nivelul anterior pentru sumele din venitul brut lunar până la 10.000 lei din sectorul agricol, conform Legii iniţiale 135/2022 prin care se asigură facilităţi fiscale şi pentru agricultură până în decembrie 2028, cu condiţia ca firmele să realizeze 80% din venituri din agricultură; acordarea subvenţiilor APIA aferente anului în curs până la finalul lunii ianuarie a următorului an, inclusiv pentru fermierii aflaţi în eşantionul de control clasic şi prin teledetecţie, precum şi accelerarea proceselor pentru compensările financiare asociate celorlalte scheme de plata directa (eco-scheme, măsuri de agro-mediu etc.).

Protestatarii solicită continuarea programelor Agro IMM Invest şi Rural Invest prin creşterea plafoanelor de garantare şi a plafonului de ajutor de stat anual aferent fiecărui agent economic din sectorul agricol, în cadrul creditării cu garanţie FGCR (Fondul de Garantare – Garantare credit rural, n.r.), precum şi extinderea bazei de creditare a fermierilor cu risc bancar B şi C, demers realizat în colaborare cu BNR şi instituţiile bancare cât şi relaxarea condiţiilor bancare şi regândirea sintagmei rău platnic şi includerea în refinanţarea creditelor existente în aceste proiecte investiţionale cu dobânda subvenţionată fără taxarea de preluare a acestor credite cu comisionul de plată anticipată.

Pe listă se mai află: reducerea cu 50% a impozitului pe venit pentru salariaţii din agricultură, eliminarea programului e-Factura până la nivelul de 1.000.000 euro cifra de afaceri, eliminarea accizei la motorina folosită în agricultură direct de la pompă, crearea unei platforme cu fermierii care beneficiază de această facilitate, crearea unui pachet de ajutor pentru fermierii care doresc să achiziţioneze terenuri/ferme pentru încurajarea investiţiilor în domeniul agricol, cât şi a întregului sector şi interzicerea vânzării terenurilor către străini sub orice formă, chiar dacă unul dintre acţionari este român (interzicerea oricărei forme de capital străin în a cumpăra terenurile ţării).

Revendicările vizează şi sectorul comerţului, protestatarii solicitând reglementarea comerţului în pieţe prin prioritizarea comerţului local, eliminarea falşilor producători, simplificarea acordării ajutoarelor din agricultură prin debirocratizarea modului de depunere a cererilor unice, credite garantate prin FGCR pentru fermieri, cu dobândă subvenţionată similar IMM Invest, pentru relansarea activităţii fermierilor şi acoperirea datoriilor neplătite, rating bancar separat pentru fermierii aflaţi în dificultate, relansarea producţiei de fertilizanţi pentru piaţa internă.

Protestatarii mai cer acordarea de facilităţi pentru producătorii de fertilizanţi destinaţi pieţei interne, tarife stabilite pentru transportul de cereale şi fertilizanţi pe calea ferată, plata RCA pentru perioada de folosinţă a echipamentelor agricole şi camioane proporţional, creşterea subvenţiei pe suprafaţă la minimum 250 euro/ha, compensarea de urgenţă pentru pierderile înregistrate de fermieri ca urmare a războiului din Ucraina, taxe vamale şi TVA de protecţie pentru produsele din Ucraina, introducerea TVA la produsele agricole importate din Republica Moldova, Completarea Legii prevenţiei cu toate domeniile de activitate pentru a preveni şi apoi a sancţiona.

Pe lista de solicitări se mai află anularea TVA la inputuri pentru agricultură şi îngrăşăminte, rambursarea TVA la maximum 30 zile din momentul aprobării cererii pentru companiile româneşti, revenirea la planul ca amenzile să fie plătite 1/2 şi 15 zile de plată, crearea cadrului legal pentru schimburile temporare de terenuri agricole pentru comasarea lucrărilor agricole, renunţarea la a se implementa o lege a arendei întrucât este un contract civil şi se poate subroga Codului civil în cadrul reglementat, neimpozitarea profitului reinvestit în firmă, încurajarea prin facilităţi fiscale şi suport financiar a dezvoltării fabricilor de procesare în zone preponderent agricole pentru a procesa produsele obţinute evitându-se a se vinde marfa brută.

Printre revendicări protestatarii au mai trecut şi respectarea referendumului privitor la reducerea numărului de parlamentari, rectificarea Legii vânătorii prin obligativitatea apartenenţei de o asociaţie de vânătoare şi scoaterea adeverinţei de poligon ca dovadă pentru posesia de armă de vânătoare, emiterea unei legi a ‘ursului’, întrucât la nivel naţional “mor zilnic oameni în regim de urgenţă”.

“Toţi participanţii paşnici independenţi care au fost la protest şi care pot face dovada că au fost la protest nu vor fi supuşi unor controale suplimentare faţă de controalele legale ale autorităţilor, li se vor returna permisele, li se vor anula dosarele penale”, se mai precizează în document.

Totodată, protestatarii solicită redefinirea termenului de fermier activ prin obligativitatea de a aduce justificări cu documente la inputuri, îngrăşăminte şi vânzarea mărfii măsură suplimentară listei.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (245)

Publicat

acum 8 ore

miercuri, 08.05.2024

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Revista „Ramuri” nr. 4 din 2024.  Gabriel Coşoveanu dedică editorialul „Atât de realistul literat a plecat puţin”  lui Nicolae Manolescu.  Reţin citatele din distinsul critic, alese de editorialist: 1. „Dar eu sunt un cititor care continuă a crede, în pofida agresiunilor din toate părţile, în ideea naivă că operele artistice se cuvin citite (şi recitite) înainte de orice pentru arta lor şi că,  vorba lui Gadamer, ele conţin expresia unui adevăr inaccesibil pe orice altă cale;  şi că o istorie nu poate fi, în definitiv, altceva decât  expresia îndelungată şi meticuloasă a unui gust”; 2. „Din fire sunt leneş, lăsător, indecis, aton, însă scrisul meu a putut da unora impresia de hărnicie, tenacitate, energie şi decizie”; 3. „Iubesc precizia (în idei, în expresie), dar, din păcate, îi observ mai prompt lipsa la alţii decât la mine însumi. Mă ataşez de oameni mult mai uşor decât mă despart”; 4. „Nu-mi place să fiu contrazis decât de mine însumi. Accept repede ideile altora, dar renunţ cu dificultate la ale mele”; 5. „Nu-i invidiez cu adevărat decât pe cei care fac altceva decât mine. În adolescenţă mă visam matematician”;  6. „Ar fi o suferinţă comparabilă cu aceea pe care aş simţi-o dacă mi s-ar tăia o mână.  Cărţile mele sunt trupul meu. Şi ce ipocrizie să refuzi, ca periculoasă în toate cazurile, ataşarea de obiecte. Aş zice, din contra,  că oamenii incapabili să se lege de obiecte sunt uneori tocmai aceia care nu se leagă nici de oameni: disponibilitatea îi conduce la fanatism”; 7. „Gândesc aşa: or fi având romanele, să zicem, rostul lor, dar viaţa de roman nu poate egala viaţa reală, adevărata bogăţie nu e în cărţi, ci în realitate. Din această cauză este  livrescul condamnat de atâţia.  Nu ignoranţii îl resping, dar chiar unii intelectuali subţiri, care proclamă superioritatea vieţii faţă de literatură. Eroarea principală provine din aceea că un fapt de viaţă sau unul de ficţiune  artistică nu sunt valori în sine. Valoarea le-o dă perspectiva în care sunt aşezate. Aşa cum sunt inşi care nu ştiu să citească, există inşi care nu ştiu să trăiască”;  8. „Nu literatura a dat naştere criticii şi istoriei literare, ci istoria şi critica literară a dat naştere literaturii”; 9. „Nu trebuie să ne atribuim rolul, rustic în aparenţă şi regal în secret, de păstori ai rostirii”; 10. „Spaţiul vieţii reale este unul al necesităţii. Spaţiul ficţiunii este unul al libertăţii. Niciodată omul nu e mai liber ca atunci când citeşte”.

Publicitate

Din editorialul lui Gabriel Coşoveanu se pot extrage următoarele  elemente ce-l caracterizează pe Nicolae Manolescu: spiritul severităţii logice moştenite de la Titu Maiorescu; a văzut mai bine ce se petrece în jurul nostru decât politicienii de meserie; a combătut superstiţia „purităţii”  hermeneutice; are un profil complex, construit aproape de figurativul baroc;  nu a aplicat principiul „mângâierii ego-ului”; un rigorist;  temut pentru rolul său din jocul omologărilor literare; ilustrează o religie a textului;  intransigent; teoretic; exclusivist; mai mult decât un cartezian, un fel de pascalian;  logica raţiunii sale a presupus şi o logică a inimii; luciditatea funciară a exegetului; conştient de  puterea sa intelectuală şi de propria charismă; preocuparea permanentă de a desparte valoarea de ersatz-ul ei;  n-a ezitat în luarea unei poziţii; nu s-a dat în lături de la acţiunea de cernere axiologică; permanenta preocupare de a explica etc.

 

Revista „Ramuri” nr. 4 din 2024. Gabriela Gheorghişor dedică eseul „Din lecţiile magistrului Nicolae Manolescu”  distinsului critic. Reţin citatele din Nicolae Manolescu alese de autoarea eseului: 1. „Sunt convins, apoi, că există valori absolute, printre ele numărând-o şi pe aceea estetică”; 2. Interdisciplinaritatea reprezintă un progres, dar eu rămân cu nostalgia esteticului”; 3. „Trebuie să înfruntăm deschis riscul de subiectivitate a aprecierii pe care îl implică obligaţia istoricului literar de a fi şi critic. Obiectivitatea deplină este o utopie”; 4. „Istoria judecăţilor de gust garantează judecata de gust în istoria literară”; 5. „Toată critica e o lectură, o descoperire, o bucurie, un viciu, o boală incurabilă”; 6. „Fără o relectură critică, nu există o viaţă de apoi a operelor”; 7. „Să nu-şi închipuie cineva că mă cred infailibil. Am greşit nu o dată. M-am contrazis de multe ori. Dar socotesc că am fost de fiecare dată în acord cu sensibilitatea şi cultura mea literară”;   8. „Critica e, aşadar,  o lectură permanentă, care implică toate lecturile noastre anterioare, reflecţiile, confruntările, generalizările, o idee despre literatură – personalitatea noastră întreagă”; 9. „Dar critica presupune în egală măsură infidelitate faţă de lecturile anterioare. Nu poţi iubi cu adevărat o femeie dacă n-ai uitat imaginile celorlalte: nemaifiind niciodată la prima iubire, eşti de fiecare dată ca la ce dintâi. Critica e condiţionată de infidelitatea lecturii, este, cu alte cuvinte, o lectură infidelă”; 10. „Borges este cel mai mare eseist şi critic literar din lume în această a doua parte a secolului XX. Nu vă amăgiţi: ficţiunile lui, povestirile lui nu sunt decât eseuri, comentarii. Nu e Dumnezeu, e un umil filolog, care descifrează cartea de nisip a vieţii”; 11. „Ce sete criticul în faţa operelor impenetrabile, dacă nu un alt Borges”; 12. „Opera nu există decât dacă criticul se proiectează în ea şi, în acelaşi timp,  ca să fie critic, trebuie să fie o operă în care să se poată proiecta”; 13. „Trebuie să ştii să visezi pe marginea  foii albe, nu numai s-o îndeşi de semne corecte şi care decurg fatal unele din altele, trebuie să ai curajul să te încredinţezi, măcar din când în când, inspiraţiei de moment, chiar dacă ea pare să-ţi conducă paşii într-o direcţie primejdioasă”;14. „Ajunge să gândeşti limpede ca să te exprimi la fel”; 15. „Am visat, în secret, la competenţa aproape universală a unui Leonardo”;

Publicitate

Din perspectiva Gabrielei Gheorghişor, Nicolae Manolescu este: inteligenţă vie şi sclipitoare; tenace şi disciplinat;  originalitate şi curaj în verdicte; se declară un absolutist; este un maximalist al esteticului; elimină biografiile scriitorilor şi descrierea amplă a contextului; pentru el dincolo de literatură e tot literatură; verdicte critice ascuţite; foloseşte mai mult bisturiul în eliminarea părţilor ridate ale operelor; caută oaze de frumuseţe în locuri mai puţin frecventate; încurajează urcarea în canon a unor scriitori; taxează prejudecăţi literare; ironizează cultul statuilor; în critică nu-l încântă atât erudiţia, cât originalitatea interpretării, a ideilor; profesor remarcabil; textele au rigoarea unor demonstraţii matematice; personalitate vibrantă; un bon viveur; spirit hâtru,  povestaş captivant,  din cărţile sale se reţine „lecţia umanismului” clasic; din întâlnirile cu omul concret se reţine „lecţia de umanitate” luminoasă etc.

 

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

Botoșani: Concursul de eseuri și poezie „Sfinții închisorilor”, ediția a VI-a

Publicat

acum 8 ore

miercuri, 08.05.2024

de

Publicitate

Concursul este organizat de Asociația „Scut botoșănean” în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Botoșani și Seminarul Teologic Liceal Ortodox Botoșani.

Scopul proiectului: Concursul își propune să scoată în evidență, prin valorificarea viziunii tinerilor elevi, rolul și importanța jertfei pătimitorilor din închisorile comuniste; transformările profunde pe care instaurarea brutală a comunismului le-a produs în societatea românească;  mărturisirea de credință ca atitudine ziditoare și mântuitoare a sufletului românesc; portrete ale martirilor din închisorile comuniste.

Descrierea grupului ţintă: Concursul se adresează elevilor din clasele V-XII din Județul Botoșani.

Publicitate

Criterii de eligibilitate:

  • Vor fi luate în considerare numai lucrările care au ca subiect dimensiunea mântuitoare a sacrificiului românilor prigoniți în temnițele comuniste.
  • Vor fi luate în considerare numai lucrări originale, care nu au mai fost publicate sau prezentate în cadrul altor proiecte, conferinţe sau concursuri.
  • Vor fi luate în considerare numai lucările cu autor unic, fiecare participant putând concura cu un singur eseu/o singură poezie.
  • Nu vor fi luate în considerare lucrările bazate pe plagiat sau copy-paste.
  • Nu vor fi luate în considerare lucrările care nu au cel puțin 2 (două) cărți în bibliografie (categoria eseuri).
  • Pentru secțiunea de poezie, vor intra în concurs pentru premiere doar concurenții care vor participa cu un grupaj de poezii alcătuit din minimum cinci poezii.
  • Bibliografia on-line a concursului:
  • http://ciprianvoicila.blogspot.com/2013/11/carti-fundamentale-despre-sfintii.html?fbclid=IwAR0qjiyE7TKtYZiFINugtU2b1_1CVmUXrphxcxyQl0yFE-omENsHvbxKYKg
  • Nu vor fi luate în considerare lucrările care vor avea mai mult de 25% citate din cărți. (categoria eseuri)

Condiţii de redactare:

  • Eseurile și poeziile vor fi redactate în limba română
  • Eseurile și poeziile vor fi acceptate numai în format Word sau PDF
  • Eseurile trebuie să conțină maximum 3000 de cuvinte
  • Paginația folosită va fi cea implicită a programului Microsoft Word
  • Pentru textul folosit în compunerea eseului se va folosi Times New Roman 12, iar spațierea între rânduri va fi de 1,5 linii
  • Pentru eventualele note de subsol se va folosi Times New Roman 10
  • Notele de subsol pot fi trecute atît în partea de jos a paginii, cît și la finalul lucrării.

 

Publicitate

Criterii de evaluare

 

  • Raportarea la tema aleasă

Corespondenţa dintre titlul temei şi conţinutul eseului.

Publicitate

 

  • Claritatea

Mesajul eseului este bine conturat, formularea sa nu este ambiguă, lucrarea este organizată în jurul unei idei; formularea de comparaţii între caracteristici ale unor fenomene, activităţi, evenimente, procese.

 

Publicitate
  • Argumentare

Ideile, teoriile prezentate sunt susţinute de argumente din bibliografie.

 

  • Coerenţa logică

Eseul are o structură logică bine conturată; ideile exprimate au fluenţă şi sunt în legătură unele cu altele.

 

  • Utilizarea materialului bibliografic

Sursele bibliografice sunt citate corespunzător, argumentele aduse sunt susţinute prin prezentarea diferitelor cercetări.

 

  • Originalitate, creativitate, inovaţie

Modul deosebit prin care se abordează tema, prezentarea opiniilor personale bazate pe analiza diferitelor surse bibliografice.

 

  • Aspectul general al eseului

Respectarea criteriilor de: gramatică, ortografie; aspectul estetic.

 

Data limită de trimitere a lucrărilor este 7 iunie 2024.

Eseurile vor fi trimise la adresa de email scutbotosanean@yahoo.com.

Pentru ca evaluarea să fie cît mai obiectivă, vă rugăm să vă semnați cu un nume asociat cu adresa de e-mail  nou creată de la care va fi trimis eseul. Este obligatoriu ca numele autorilor să nu fie specificat. În acest sens, textele vor fi trimise de pe o adresă de e-mail care să nu fie asociată cu numele acestora (pentru contul de e-mail se poate folosi, de exemplu, titlul eseului propus).

Fiecărui autor i se va confirma primirea eseului.

Juriul va fi format din:

 

  • Corina Țifrea – profesor la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Gheorghe” Botoșani
  • Coca Dorica – profesor la Colegiul Național „A.T Laurian” Botoșani
  • Alina Purice – profesor la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani
  • Florentina Toniță – jurnalist
  • Profesor desemnat din partea Inspectoratului Școlar Județean Botoșani
  • Marius Rîznic – profesor la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Gheorghe” Botoșani.

 Premii acordate:

  • Premiul I – 250 RON
  • Premiul II – 150 RON
  • Premiul III – 100 RON
  • Mențiuni – 50 RON

 

Termene limită şi etapele concursului

  • 15 aprilie 2024: lansarea concursului
  • 7 iunie 2024: termenul limită pentru trimiterea eseurilor
  • 10 iunie – 12 iunie 2024: juriul desemnat va anunţa câştigătorii
  • 13 iunie 2024: Gala de premiere a câștigătorilor

Citeste mai mult

Cultura

Târgul Meșterilor Populari, ediția a XVII-a, Botoșani. În acest an sunt așteptați peste optzeci de meșteri populari

Publicat

acum 8 ore

miercuri, 08.05.2024

de

Publicitate

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție publică de cultură, aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, cu sprijinul Primăriei Municipiului Botoșani, organizează în perioada 10-12 mai 2024, Târgul Meșterilor Populari, ediția a XVII-a. În acest an sunt așteptați la Botoșani 84 de meșteri populari din județele: Botoșani, Suceava, Iași, Vaslui, Neamț, Argeș, Mureș, Prahova, Covasna, Maramureș, Harghita și Republica Moldova.

Târgul Meșterilor Populari se va desfășura pe Pietonalul Unirii din Botoșani, iar deschiderea oficială va avea loc în ziua de 10 mai, începând cu ora 12:00. Botoșănenii și oamenii iubitori de cultură și de frumos, se pot bucura în aceste zile de diferite expoziții de meșteșuguri tradiționale, ateliere demonstrative, expoziții de icoane pe lemn, expoziții de sculptură în lemn, expoziții de artă plastică – univers patriarhal.

Tot în ziua de 10 mai, începând cu ora 13:00, în incinta Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, sala Bibliotecii de Limbi Străine, va avea loc lansarea cărții „Ramuri de salcie”, editura Doxologia, autor Dr. în Filologie, Lucia OLARU NENATI. Cartea va fi prezentată de părintele Partenie APOSTOAIE, jurnalistul Traian APETREI și regizorul Constantin ADAM.

Publicitate

În cadrul acestei lansări de carte, artista doamna Mariana ICHIM HODAN, va interpreta două melodii.

Holul Casei Văsescu, care găzduiește mai multe instituții de cultură, va găzdui, din ziua de 10 mai, timp de câteva săptămâni, și expoziția pictorului Marcel ALEXA. În perioada 10-12 mai, pe Pietonalul Unirii, vă invităm și la momentele artistice susținute de:

10 mai – ora 16:00

Publicitate

Iustina Lipovanu, Gabriela Asimionesei, Denisia Sănduleac, Didi Cojocaru, Delia Ciubotariu, Mihai Asăvoaie;

11 mai – ora 15:00

Gabriela Dumitriu, Alessia Maxim, Denisa Măntăluță, Cosmina Lupu, Sorina Avasiloaie, Ionela Prîsniac;

Publicitate

12 mai – ora 15:00

Andreea Târnaucă, Sara-Antonia Gavril, Șerban Ilaș, Anda Hîrjoi, Anastasia Ailoaie, , Maria Dandea Frunică și Iulian Vasilache.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

ANAF a anunțat data până la care trebuie depuse situațiile financiare

Publicat

acum 11 ore

miercuri, 08.05.2024

de

Publicitate

Termenul pentru situațiile financiare anuale: ANAF a anunțat data până la care trebuie depuse.

Termenul pentru depunerea situațiilor financiare anuale pentru firme este 29 mai, a anunțat Ministerul Finanțelor și ANAF.

„Pentru aplicarea în anul fiscal 2024 a sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, în ceea ce privește îndeplinirea condiției prevăzute de art. 47 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, referirea la situațiile financiare anuale privește doar persoanele juridice române care nu au depus situațiile financiare corespunzătoare exercițiului financiar al anului 2022 și/sau cele corespunzătoare anilor anteriori anului 2022”, a transmis ANAF.

Publicitate

Termenul pentru situațiile financiare anuale: Sunt vizate persoanele juridice române care trebuie să depună un exemplar al situațiilor financiare anuale la unitațile teritoriale ale Ministerului Finanțelor în termen de 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar.

„Termenul prevăzut mai sus este aplicabil tuturor entitaților, indiferent de sistemul de impozitare aplicabil, conform Legii contabilitații, nefiind instituită o derogare de la acest termen pentru exercițiul financiar al anului 2023”, mai spune instituția.

De asemenea, contribuabilii înregistraţi în scop de TVA care utilizează ca perioadă fiscală trimestrul şi care au efectuat o achiziţie intracomunitară taxabilă în România, fiind astfel obligaţi să îşi modifice perioada fiscală, devenind plătitori de TVA lunar, trebuie să depună o declarație până în data de 10 mai.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending