Connect with us

Eveniment

Protest la Casa de Asigurări de Sănătate: Vor fi sistate plățile către spitale și furnizori de servicii medicale

Publicat

Publicitate

Protest la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS): Angajaţii CNAS vor sista plăţile către spitale şi furnizorii de servicii, au anunțat reprezentanţii BNS. Decizia va fi aplicată din 12 noiembrie.

„Începând cu data de 12 noiembrie 2023, angajaţii CNAS, membri ai Federaţiei Sindicatelor Caselor de Asigurări de Sănătate, afiliată Blocului Naţional Sindical, aflaţi în protest generalizat la nivel naţional pe perioadă nedeterminată, vor sista plăţile către spitale şi furnizorii de servicii”, se arată într-o informare a BNS.

Angajaţii Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate au protestat, joi, alături de colegii lor din Casa Naţională de Sănătate, în faţa sediului CNAS. Prezent la protest, preşedintele BNS, Dumitru Costin, a avertizat că vor fi întârzieri foarte mari la plata serviciilor entităţilor contractante cu Casa de Asigurări.

Criza din sistem

„Vor fi întârzieri foarte mari în plata serviciilor entităţilor contractante cu Casa. Discutăm de spitale publice, private, discutăm de lanţuri de farmacii, discutăm de firme care vor să-şi recupereze banii de concedii medicale pe care le-au plătit.

Deci, întregul sistem va fi afectat. În câteva zile, oamenii din spitale, angajaţii din toate spitalele din România, se vor duce la bancomate şi vor vedea că nu le-au fost alimentate cardurile pentru că oamenii ăştia nu mai fac nicio plată până când problema lor nu este rezolvată.

Gândiţi-vă că au nişte salarii din 2018, nu a mai crescut cu un leu leafa, muncesc de le sar ochii din cap. 2.500 de angajaţi fac munca pentru 4.000 şi nimeni nu vrea să rezolve această problemă, care nu înseamnă un efort care să dea România peste cap, în niciun caz. Banii sunt în bugetul Casei, nu au nevoie de suplimente. (…)

Publicitate


O să rămânem aici. Oamenii continuă protestul în toată ţara până când se găseşte o soluţie”, a declarat Costin.

Acesta a precizat că proiectul de lege prin care ar urma să se majoreze salariile angajaţilor Casei se află la Camera Deputaţilor, „a trecut prin toate comisiile, a luat toate avizele, are nevoie doar să fie pus pe ordinea de zi şi votat 1 minut colo, 1 minut colo”.

„El a fost de două ori pe ordinea de zi, o dată în ultima săptămână a sesiunii parlamentare de primăvară, când era pe locul 1 pe agendă şi a fost dat jos şi a mai fost pus o dată în luna septembrie şi din nou a fost dat jos, fără nicio explicaţie”, a susţinut sindicalistul.

Liderul BNS a adăugat că proiectul de lege prevede majorări salariale pentru toţi angajaţii Casei de Asigurări de Sănătate, însă acestea sunt diferenţiate.

„Au mai rămas 2.500 de angajaţi din 4.000. Creşterile salariale sunt diferenţiate, în sensul în care unii pot avea creşteri salariale de 20%, alţii pot avea creşteri salariale de 30%.

Este un mecanism care trebuie raportat la politica de salarizare de la nivelul Secretariatului General al Guvernului. Există creşteri diferenţiate per individ. Nu este o chestie generală pentru toată lumea”, a explicat el.

Negocieri în așteptare, cu Guvernul

Potrivit acestuia, „ultima discuţie cu domnul Ciolacu a fost săptămâna trecută, iar cu domnul Ciucă ieri (miercuri – n. r.)”.

„Oamenii pe care îi vedeţi aici, şi poate pe unii dintre ei îi blamaţi, cu toate că sunt plătiţi prost pentru munca complexă şi responsabilităţile pe care le au, au avut grijă să nu aibă de suferit nicio gravidă, să nu aibă de suferit niciun bolnav de cancer, să nu aibă de suferit niciun bolnav care are nevoie de oxigen.

Tot ce a însemnat urgenţe au procesat şi le-au rezolvat pentru că nu vor să-şi bată joc de oameni dar, în momentul în care ajungi în această situaţie disperată, ce-ţi rămâne altceva de făcut? Am încercat să găsim o soluţie civilizată, fără scandal, fără conflicte sociale, fără consecinţe în plan social pentru alţii. Ne-au împins într-acolo.

N-am primit de şase zile o solicitare de întâlnire, să ni se spună: ‘Veniţi să discutăm, asta e soluţia pe care v-o propunem’. Şase zile, plus încă două nelucrătoare în weekend, deci de 8 zile calendaristice nimeni din zona guvernamentală nu dă niciun semn de viaţă”, a mai spus Dumitru Costin.

Protestele angajaților din Casele de sănătate

Angajaţi ai Caselor judeţene de sănătate au protestat joi în faţa sediului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Ei au scandat: „Vrem salarii şi dreptate Caselor de Sănătate!”, „Nu plecăm, nu cedăm!”, „Vrem salarii decente!”, „Mereu sacrificaţi, niciodată respectaţi!”.

Protestele angajaţilor din CNAS, CASMB, OPSNAJ şi CAS au demarat în data de 2 noiembrie. Sunt susţinute de Federaţia Sindicatelor Caselor de Asigurări de Sănătate, afiliată la Blocul Naţional Sindical (BNS).

Sindicaliştii susţin că decizia de a protesta pe o perioadă nedeterminată a venit în contextul în care, după luni de dialog şi de aşteptare, au constatat că pentru cei mici ca număr, în ciuda răspunderilor sociale majore pe care aceştia le au, nu se găsesc soluţii.

Însă sunt găsite „soluţii satisfăcătoare şi imediate” pentru cei mari, de ordinul zecilor de mii de salariaţi.

Proiect de lege pentru corecții salariale

BNS, FSCAS şi conducerea CNAS au încercat rezolvarea problemelor de salarizare din această instituţie. Au promovat un proiect de lege pentru a genera suportul legislativ necesar corecţiilor salariale.

Salariaţii din aceste instituţii nu au beneficiat de niciun fel de creştere salarială din 2018 până în prezent. Aceasta, în ciuda faptului că, în perioada pandemiei de COVID-19, instituţia a funcţionat la capacitate maximă cu toţi salariaţii săi pentru a putea să asigure finanţările necesare tuturor furnizorilor de servicii de sănătate implicaţi, se arată în comunicatul BNS.

„Deşi proiectul de lege trimis în Parlament viza în mod direct salarizarea lucrătorilor din CNAS, anumiţi miniştri şi parlamentari au intervenit prin amendate pentru alte tipuri de categorii de salariaţi din sectorul de sănătate publică (nu puţini la număr), ce nu erau vizaţi de proiectul legii.

În aceste condiţii, ne-am trezit în ultima săptămână de lucru a sesiunii parlamentare precedente (luna iunie a.c), că proiectul de lege ajuns pe agenda plenului Camerei Deputaţilor (camera decizională) a fost retras de la vot. Motivul a fost că impactul financiar este unul foarte mare din cauza acestor noi amendamente.

În ciuda unor promisiuni care ne-au fost făcute după protestul din data de 10 iulie 2023, am constatat că s-au găsit soluţii prin ordonanţe de urgenţă pentru alte categorii de salariaţi din sănătate, cu excepţia noastră”, au explicat sindicaliştii Federaţiei Sindicatelor Caselor de Asigurări de Sănătate, într-un comunicat transmis la începutul acestei luni.

Pleacă angajați din sistem

Aceştia atrag atenţia că, odată cu anunţul public al Guvernului, concretizat prin asumarea răspunderii pe Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, s-a produs un fenomen extrem de periculos: peste 100 de salariaţi din CNAS, CASMB, OPSNAJ şi CAS judeţene au migrat către alţi ordonatori de credite din sistemul public.

„Acest fenomen aduce grave atingeri funcţionării CNAS, CASMB, OPSNAJ şi CAS judeţene privind relaţia cu cei peste 40.000 de furnizori de servicii de sănătate punând în pericol:

  • decontarea cheltuielilor prestatorilor de servicii (ex: spitale, farmacii)
  • asigurarea cu medicamente şi materiale sanitare din Programele Naţionale de Sănătate pentru pacienţii cu boli cronice
  • creşterea exponenţială a perioadelor de procesare şi decontare a concediilor medicale; scăderea capacităţii de interacţiune cu populaţia beneficiară de servicii publice de sănătate”, afirmă reprezentanţii organizaţiei sindicale.

Din data de 2 noiembrie, activitatea de relaţii cu publicul a fost perturbată din cauza protestelor, inclusiv procesarea tuturor documentelor venite de la furnizorii de servicii, de la companii (concedii medicale) şi din programele naţionale de sănătate, potrivit Agerpres.

foto: captură video protest/ Facebook BNS

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Lucrări de pietruire realizate în funcție de condițiile meteorologice, la Vorona

Publicat

Publicitate

Ca urmare a numeroaselor solicitări venite din partea cetățenilor, administrația locală din Comuna Vorona a demarat în aceste zile lucrări de întreținere și pietruire a drumurilor sătești, cu scopul de a îmbunătăți condițiile de trafic și de a asigura accesul în siguranță către gospodării.

Reprezentanții Primăriei precizează că intervențiile sunt realizate etapizat, în funcție de priorități și de condițiile meteorologice, astfel încât lucrările să fie eficiente și durabile.

Condițiile meteo, factor decisiv în execuția lucrărilor

Autoritățile locale atrag atenția asupra unor aspecte tehnice importante privind pietruirea drumurilor în perioadele ploioase sau cu umiditate ridicată:

  • Sol instabil în condiții de ploaie: atunci când pietrișul este așternut pe un teren îmbibat cu apă, stratul de bază devine moale, iar materialul se poate afunda în noroi, fără a forma o fundație solidă și rezistentă.

  • Probleme de drenaj: aplicarea pietrișului pe teren umed poate afecta scurgerea naturală a apei, favorizând apariția denivelărilor și a gropilor într-un timp scurt.

  • Intervenții în condiții optime: lucrările pot fi realizate și în condiții de umiditate redusă sau ploi ușoare, însă doar acolo unde există deja un strat de fundație stabil, bine compactat anterior.

    Publicitate

Potrivit administrației locale, scopul este ca fiecare intervenție să aibă un rezultat durabil, evitând risipa de materiale și costuri suplimentare pentru reparații ulterioare.

Apel la înțelegere din partea cetățenilor

Primăria face apel la răbdare și înțelegere din partea locuitorilor, subliniind că echipele vor interveni ori de câte ori este nevoie, în funcție de evoluția vremii și de starea drumurilor.

„Ne dorim să oferim condiții cât mai bune de circulație pentru toți cetățenii comunei. Intervențiile vor continua pe măsură ce vremea va permite desfășurarea lucrărilor în condiții optime”, au transmis reprezentanții administrației locale.

Citeste mai mult

Eveniment

Cât este salariul mediu net în România. A crescut dar nu a putut ține pasul cu inflația

Publicat

Publicitate

Cât este salariul mediu net în România: Acest indicator a ajuns la finalul anului trecut la 5.914 lei. A crescut față de anul precedent, dar nu a reușit să țină pasul cu inflația. 

Câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 299 lei, adică +5,3% față de luna noiembrie 2025, arată datele Institutului Național de Statistică, citate de Economedia.

La o rată a inflației de 9.7%, românii care încasează un salariu mediu au pierdut 4,8% din puterea de cumpărare  4,8%.

În luna decembrie 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 9.868 lei, cu 497 lei (+5,3%) mai mare decât cel înregistrat în luna noiembrie 2025.

Câştigul salarial mediu net a fost 5.914 lei, în creştere cu 299 lei (+5,3%) față de luna noiembrie 2025.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (13012 lei) și în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (12588 lei).

Publicitate

Cele mai mici salarii sunt cele ale oamenilor care lucrează în hoteluri şi restaurante (3557 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3581 lei).

     

Citeste mai mult

Eveniment

Prima lună în care profesorii cu salarii mai mari de 6.000 de lei nu mai iau indemnizația de hrană

Publicat

Publicitate

Prima lună în care profesorii cu salarii mai mari de 6.000 de lei nu mai iau indemnizația de hrană: vineri, 13 februarie, se dau salariile în învățământ. 

De regulă, aceștia iau salariile în ziua de 14 a lunii, doar că 14 februarie pică sâmbăta, așa că vineri, 13 februarie, este zi de salariu, scrie Edupedu.ro.

Este prima lună în care doar profesorii și angajații din învățământ cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici, mai primesc indemnizație de hrană.

Reglementarea apare într-un ordin publicat în Monitorul Oficial în 6 februarie 2026.

Prevederea se pune în aplicare începând cu plata drepturilor salariale aferente lunii ianuarie 2026, adică începând cu salariile pe care le primesc profesorii în luna februarie.

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Premierul Ilie Bolojan: Recesiunea tehnică este prețul tranziției către o economie solidă, nu o criză

Publicat

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan transmite că recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat al tranziției către o economie solidă.

România nu traversează ‘o criză’, ci o perioadă de corecție economică ‘necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică’, a scris prim-ministrul, vineri, pe Facebook.

Precizările vin în contextul în care, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul intern brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025. Acesta este al doilea trimestru consecutiv de scădere.

‘Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară. Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe’, transmite Bolojan.

El analizează comparativ anii 2024 și 2025, menționând că în 2024 a existat un deficit bugetar ‘ridicat’, de aproape 8-9% din PIB. De asemenea, s-a înregistrat un deficit extern ‘semnificativ’, de 8,2% din PIB, dar cu o creștere economică reală ‘modestă’, sub 1%.

Publicitate

‘În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de 0,4% în primele două trimestre ale anului. De ce? Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei’, explică Bolojan.

Potrivit acestuia, în anul 2024 consumul puternic a venit din ‘tot mai multe’ importuri, iar inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic.

‘Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau’, adaugă premierul.

În schimb, în iulie 2025, contextul s-a schimbat ‘fundamental’, deoarece a început redresarea, precizează Bolojan.

‘Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%’, scrie premierul.

Astfel, în 2024 a existat un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025 s-au luat măsuri de disciplină fiscală, dar s-a înregistrat o creștere similară, ‘susținută de investiții reale și factori structurali’, precizează premierul.

‘Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați. Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung’, se mai arată în postare. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending