Actualitate
Propunere pentru Bacalaureat 2025: Examenele să se desfășoare în timpul cursurilor
Examenele să se desfășoare în timpul cursurilor, este una din propunerile Ministerului Educației, o propunere care nemulțumește profund profesorii, relatează alba24.ro.
Datele propuse de Ministerul Educației au fost anunțate de instituție și preluate de Edupedu.
Mai exact, probele de competențe ar urma să se susțină pe 27 ianuarie – 5 februarie.
Proba la limba română scris este programată în calendarul în stadiu de proiect pe 10 iunie.
Organizare Bacalaureatului înainte de vacanța de vară, nemulțumește profesorii din marile licee.
Aceștia au trimis scrisori pe adresa Ligiei Deca în care spun că perioada respectivă este cea mai aglomerată din an.
Tot atunci se încheie și mediile și sunt multe alte activități care au legătură cu sfârșitul de an școlar.
Semnatarii unei scrisori deschise a profesorilor de la Colegiul Național „Sfântul Sava” transmite că nici modificarea programelor pentru examene în condițiile în care profesorii n-ar termina de predat materia nu este o soluție fezabilă, și nici recuperarea orelor sâmbăta.
Ambele propuneri au fost făcute publice de ministrul Ligia Deca.
Bacalaureat 2025: Proiectul de calendar anunțat de minister
Structura anului școlar 2024-2025 va fi cel mai probabil modificată. La ora actuală, propunerea Ministerului Educației este următoarea:
- 27-29 ianuarie 2025: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
- 29-31 ianuarie 2025: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
- 3-5 februarie 2025: Evaluarea competențelor digitale – proba D
- 5-7 februarie 2025: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
- 2-5 iunie 2025: Înscrierea candidaților la probele scrise ale primei sesiuni de examen
- 6 iunie 2025: Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
- 10 iunie 2025: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
- 11 iunie 2025: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
- 12 iunie 2025: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
- 13 iunie 2025: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă
- 18 iunie 2025: Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12.00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14.00 – 18.00)
- 19-20 iunie 2025. Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
- 27 iunie 2025: Afișarea rezultatelor finale
Urmăriți Botosani24.ro și pe
Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Cultura
FOTO Rugăciune pentru ploaie la Stăuceni. Credincioșii au îngenuncheat și au cerut mila lui Dumnezeu
Credincioși și preoți s-au rugat pentru ploaie la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Stăuceni, unde a fost săvârșită Taina Sfântului Maslu de obște, urmată de rugăciunile rânduite în vreme de secetă. Oamenii au îngenuncheat și au cerut ca Dumnezeu să trimită ploaie pentru pământul însetat.
Taina Sfântului Maslu de obște a fost săvârșită duminică seară, iar slujba a fost urmată de rugăciunile speciale rânduite de Biserică în vreme de secetă.
La slujbă au slujit alături de părintele Nicolae Cărăușu, din Stăuceni și părintele Bogdan Azamfirei, de la Parohia Victoria, părintele Alex Coșofreț, de la Parohia Siliștea, părintele Cezar Leonte, de la Parohia Buhăceni, părintele Răzvan Mihai Melnic, de la Parohia Drislea, părintele Sebastian Grădinariu, de la Parohia Cristești I, și părintele Ciprian Onu, de la Parohia Tocileni.
Momentul cel mai emoționant a fost cel al rugăciunilor pentru ploaie. Preoții și credincioșii au îngenuncheat și s-au rugat cu lacrimi pentru ca Dumnezeu să trimită apa de care pământul are nevoie.
„Cu milostivire porunceşte norilor din cer să slobozească pământului ploaie la vreme, ca să răcorească şi să crească iarbă dobitoacelor şi verdeaţă spre slujba oamenilor şi să aducă roadele cele de trebuinţă vieţii!”, au rostit preoții, iar lacrimile credincioșilor au întărit rugăciunea către Bunul Dumnezeu.
Rugăciunea a fost rostită într-un moment în care lipsa apei reprezintă o preocupare serioasă pentru oamenii care își lucrează pământurile și cresc animale. Pentru aceștia, ploaia înseamnă hrană, iarbă pentru animale și șansa ca recoltele să poată fi salvate.
Rugăciunea pentru ploaie este o rânduială veche a Bisericii, păstrată pentru perioadele în care seceta amenință pământul și recoltele. Ea exprimă, în același timp, nevoia oamenilor și încrederea că Dumnezeu poate aduce ploaia la vreme potrivită.
„Iarăși grăiesc vouă că, dacă doi dintre voi se vor învoi pe pământ în privința unui lucru pe care îl vor cere, se va da lor de către Tatăl Meu, Care este în Ceruri. Că unde sunt doi sau trei adunați în numele Meu, acolo sunt și Eu în mijlocul lor”, spune Mântuitorul în Evanghelia după Matei, capitolul 18, versetul 20.
Oamenii din Stăuceni și din împrejurimi s-au întors către casele lor cu convingerea că vor și primi tot ce au cerut lui Dumnezeu cu credință puternică. Pentru că depind de pământ, de fiecare ploaie venită la timp care înseamnă mai mult decât apă. Înseamnă hrană, muncă răsplătită și nădejdea unei recolte.
Eveniment
Românii care îngrijesc acasă părinți sau bunici dependenți pot primi bani de la stat. Ce condiții trebuie îndeplinite
Românii care au grijă acasă de un părinte, bunic sau altă persoană vârstnică dependentă pot beneficia, în anumite condiții, de o indemnizație și de un program de lucru redus la jumătate de normă. Sprijinul nu se acordă automat, ci după evaluarea gradului de dependență și încheierea unui contract cu serviciul public de asistență socială din localitatea de domiciliu.
Sprijinul nu se acordă automat la nivel național și nu funcționează ca o indemnizație plătită direct tuturor celor care au grijă de o persoană în vârstă. Este nevoie de evaluarea situației persoanei vârstnice, stabilirea gradului de dependență sociomedicală și încheierea unui contract cu serviciul public de asistență socială din localitatea de domiciliu.
Potrivit Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, îngrijitorul informal poate beneficia de program lunar de lucru redus, de o jumătate de normă, și de o indemnizație echivalentă cu jumătate din salariul de bază brut al îngrijitorului la domiciliu, stabilit potrivit Legii salarizării, pentru gradația 0.
Cine este îngrijitorul informal
Îngrijitorul informal este persoana care își asumă responsabilitatea îngrijirii unei persoane aflate în situație de dependență.
În cazul persoanelor vârstnice, poate fi vorba, de regulă, despre un membru al familiei, o rudă, un apropiat sau o altă persoană care acordă sprijin constant pentru activitățile zilnice.
Legea face diferența între îngrijirea informală, acordată în familie sau în comunitate, și serviciile furnizate de îngrijitori profesioniști, persoane fizice autorizate, servicii sociale ori centre rezidențiale.
Indemnizația nu se acordă doar pentru simplul fapt că o persoană locuiește cu un părinte sau îl ajută ocazional. Este necesar ca persoana vârstnică să fie în situație de dependență sociomedicală, stabilită prin evaluarea prevăzută de lege.
Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice prevede că îngrijitorul informal care își asumă îngrijirea uneia sau mai multor persoane vârstnice dependente poate beneficia de program lunar de lucru redus, de o jumătate de normă.
În baza unui contract încheiat cu serviciul public de asistență socială, acesta poate primi o indemnizație echivalentă cu jumătate din salariul de bază brut al îngrijitorului la domiciliu, stabilit potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, pentru gradația 0.
Plata indemnizației se face din bugetul local, potrivit legii. Indemnizația este supusă regulilor fiscale prevăzute de Codul fiscal.
Contract cu serviciul public de asistență socială
Pentru acordarea sprijinului, îngrijitorul informal trebuie să încheie un contract cu serviciul public de asistență socială.
Modelul contractului a fost aprobat prin Ordinul ministrului muncii nr. 955/2023, modificat ulterior prin Ordinul nr. 2490/2023.
Serviciul public de asistență socială ține evidența contractelor încheiate cu îngrijitorii informali într-un registru electronic. Informațiile rezultate din încheierea și derularea contractului sunt monitorizate în cadrul managementului de caz.
Cum se stabilește dependența persoanei vârstnice
Sprijinul este condiționat de stabilirea situației de dependență sociomedicală a persoanei vârstnice.
Evaluarea se face potrivit grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice. Aceasta urmărește capacitatea persoanei de a se îngriji singură, de a se deplasa, de a-și asigura alimentația, igiena, administrarea tratamentului și celelalte activități esențiale ale vieții zilnice.
În funcție de rezultatul evaluării, autoritățile locale stabilesc ce tip de sprijin este necesar: servicii de îngrijire la domiciliu, sprijin prin îngrijitor informal, servicii comunitare sau, în cazuri excepționale, internarea într-un cămin.
Îngrijirea la domiciliu, prioritară față de internarea într-un cămin
Legislația privind asistența socială a persoanelor vârstnice pune accent pe îngrijirea în comunitate și la domiciliu.
Internarea într-un cămin pentru persoane vârstnice este prevăzută ca măsură de asistență socială cu caracter excepțional.
Aceasta poate fi dispusă în situații în care persoana vârstnică nu se poate gospodări singură, are nevoie de îngrijire specializată, nu are familie sau susținători legali care să îi poată asigura sprijinul ori nu dispune de venituri suficiente pentru îngrijirea necesară.
În practică, multe familii se confruntă cu dificultăți atunci când un părinte sau un bunic nu se mai poate descurca singur, iar locurile în cămine sau serviciile de îngrijire disponibile în comunitate sunt insuficiente.
De aceea, strategia națională pentru perioada 2023-2030 pune accent pe dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu și a serviciilor comunitare, inclusiv în comune și orașe mici.
Ce persoane vârstnice pot beneficia de măsuri de asistență socială
Legea nr. 17/2000 prevede că pot beneficia de măsuri de asistență socială persoanele vârstnice care se află în situații de vulnerabilitate.
Este vorba despre persoane care nu au familie sau nu se află în întreținerea unei persoane obligate legal să le sprijine, nu au locuință, nu au venituri suficiente, nu se pot gospodări singure, au nevoie de îngrijire specializată sau nu își pot asigura nevoile sociomedicale din cauza bolii, stării fizice ori psihice.
Sprijinul nu este același lucru cu indemnizația pentru persoanele cu handicap
Indemnizația pentru îngrijitorul informal al persoanei vârstnice dependente nu trebuie confundată cu drepturile acordate persoanelor încadrate în grad de handicap grav, care pot avea asistent personal sau indemnizație de însoțitor, potrivit legislației speciale privind protecția persoanelor cu handicap.
În cazul persoanelor vârstnice dependente, procedura se raportează la Legea nr. 17/2000 și la contractul încheiat cu serviciul public de asistență socială.
În cazul persoanelor cu handicap, drepturile se stabilesc prin încadrarea în grad de handicap și prin documentele emise de autoritățile competente.
România îmbătrânește rapid
Nevoia de îngrijire la domiciliu este tot mai mare în România, pe fondul îmbătrânirii populației.
La 1 ianuarie 2025, potrivit Institutului Național de Statistică, populația după domiciliu de 65 de ani și peste era de 4,025 milioane de persoane și depășea cu 32,4% populația tânără de 0-14 ani.
Datele incluse în strategia națională privind îngrijirea de lungă durată arată că presiunea demografică va continua să crească. Până în 2050, persoanele vârstnice ar putea reprezenta peste un sfert din populația României, iar ponderea celor de peste 80 de ani va crește semnificativ.
Peste 4.400 de apeluri la Telefonul Vârstnicului
Nevoia de sprijin este vizibilă și în solicitările primite prin Telefonul Vârstnicului.
În primele șase luni ale anului 2026, linia socială gratuită Telefonul Vârstnicului, operată de Fundația Regală Margareta a României, a înregistrat 4.425 de apeluri din întreaga țară.
Cele mai multe solicitări au vizat informații practice, servicii sociale, drepturi, instituții, îngrijire, sprijin pentru persoane dependente, ajutor material sau financiar și suport emoțional.
Pentru mulți seniori și pentru familiile lor, problema principală nu este doar lipsa banilor, ci și lipsa informațiilor clare despre ce servicii există, unde trebuie depusă cererea și ce drepturi pot fi solicitate.
Unde se depune cererea
Persoanele interesate trebuie să se adreseze serviciului public de asistență socială din cadrul primăriei de domiciliu.
Acolo se solicită informații despre evaluarea persoanei vârstnice, documentele necesare, posibilitatea încheierii contractului de îngrijitor informal și condițiile de acordare a indemnizației.
Procedura poate diferi de la o localitate la alta, în funcție de organizarea serviciilor sociale, de resursele disponibile și de bugetul local.
Este recomandat ca familia să ceară în scris informații despre pașii necesari, documentele cerute și temeiul legal al deciziei, mai ales atunci când solicitarea este respinsă sau amânată.
Ce documente pot fi cerute
Legea prevede că, la încheierea contractului, serviciul public de asistență socială solicită documente relevante pentru situația persoanei vârstnice și a îngrijitorului.
În practică, pot fi cerute acte de identitate, documente medicale, acte privind veniturile, documente privind locuința și situația familială, precum și alte înscrisuri necesare evaluării sociale și sociomedicale.
Economie
ANPC: Amenzi de 1,44 milioane lei aplicate operatorilor economici de pe litoral într-o săptămână
Comisarii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), care activează temporar pe litoral, au aplicat 232 de amenzi cu o valoare totală de peste 1,44 milioane de lei, în urma unor acțiuni de control realizate la 207 de operatori, în perioada 27 iulie - 2 august.
Potrivit unui comunicat al ANPC, remis luni AGERPRES, au fost aplicate și 194 de avertismente, valoarea totală a produselor verificate depășind 410.000 lei.
Comisarii ANPC au mai oprit definitiv de la comercializare produse neconforme de peste 102.000 lei, temporar produse de peste 30.000 de lei și au oprit prestarea serviciilor până la remedierea deficiențelor pentru șapte operatori economici.
Principalele abateri constatate: comercializarea unor produse alimentare cu data limită de consum depășită; nerespectarea temperaturilor de păstrare pentru preparatele calde; lipsa informării corecte, complete și precise în ceea ce privește substanțele cu potențial alergen; utilizarea agregatelor frigorifice neconforme, neigienizate, cu depuneri grosiere de gheață, rugină și impurități; produse măsurate cu mijloace de măsurare și control neadecvate; spații de depozitare neigienizate corespunzător.
De asemenea, s-a mai constatat: depozitarea necorespunzătoare a băuturilor; orar afișat în neconformitate cu autorizația de funcționare; lipsă autorizație de funcționare prevăzută de lege; deficiențe de informare privind produsele textile și încălțămintea; deficiențe de informare, precum absența traducerilor în limba română a informațiilor existente pe ambalajul jucăriilor; comercializarea jucăriilor periculoase; lipsa menționării datelor de identificare ale producătorului sau importatorului (nume, adresă, punct de contact); unități de cazare fără materiale informative privind serviciile suplimentare oferite; neafișarea tarifelor maximale practicate în cadrul unităților de cazare. AGERPRES
▼ Trimite știrea și prietenilor ▼
Eveniment
Trafic intens la frontiera cu Republica Moldova, cu 40% mai mare față de anul trecut
Aproximativ 100.000 de persoane și 25.000 de mijloace de transport au trecut, în ultimele 48 de ore, prin, punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, înregistrându-se o creștere de aproximativ 40% față de aceeași perioadă a anului trecut.
'Creșterea semnificativă a valorilor de trafic înregistrate în această perioadă la frontiera cu Republica Moldova, unde în ultimele 48 de ore au tranzitat aproximativ 100.000 de persoane și 25.000 de mijloace de transport, a determinat Poliția de Frontieră Română să adopte măsuri operative pentru fluidizarea traficului, prin suplimentarea personalului, utilizarea la capacitate maximă a infrastructurii disponibile și intensificarea cooperării cu autoritățile de frontieră din Republica Moldova', a transmis, luni, Poliția de Frontieră.
Potrivit sursei, trafic intens și timpi ridicați de așteptare s-a înregistrat la Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni, unde, în ultimele 48 de ore, au tranzitat aproximativ 30.000 de persoane și peste 7.600 de mijloace de transport, valorile de trafic fiind specifice sezonului estival și semnificativ mai mari decât în perioadele obișnuite ale anului.
'Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut (1-2 august 2025), se înregistrează o creștere de aproximativ 40% atât a numărului de persoane, cât și a numărului de mijloace de transport care au tranzitat punctul de frontieră. Valorile de trafic înregistrate în această perioadă se numără printre cele mai ridicate din sezonul estival, generând, în anumite intervale orare, o presiune semnificativă asupra capacității de procesare a punctului de trecere', arată Poliția de Frontieră.
În cursul zilei de duminică, în anumite intervale orare și pe fondul valorilor foarte ridicate de trafic, timpul mediu de așteptare la intrarea în România a ajuns la aproximativ 60 de minute, se menționează în comunicat.
Pentru gestionarea acestor valori de trafic, conducerea Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași a dispus toate măsurile aflate în competență pentru reducerea timpilor de așteptare și eficientizarea controlului de frontieră. Astfel, a fost suplimentat personalul care desfășoară activități de control, fiind utilizată la capacitate maximă infrastructura punctului de trecere, respectiv toate cele 13 artere de control - 7 pe sensul de intrare în România și 6 pe sensul de ieșire din țară, fiind utilizate inclusiv echipamente mobile de verificare, care permit efectuarea unor operațiuni specifice de control în afara tonetelor de control și contribuie la creșterea capacității operaționale de procesare a traficului.
Pe lângă suplimentarea personalului și utilizarea echipamentelor mobile de control, în funcție de configurația traficului și de condițiile operative din teren, a fost aplicată, atunci când situația a permis, inclusiv procedura 'revers', care presupune redirecționarea temporară a traficului pe pistele disponibile de pe sensul opus de deplasare, în vederea optimizării fluxului de călători.
'Durata totală de tranzitare prin punctul de trecere este determinată de ansamblul verificărilor obligatorii efectuate de toate autoritățile competente (controlul de frontieră, controlul vamal al bunurilor și mărfurilor, controalele sanitar-veterinare și fitosanitare și celelalte verificări prevăzute de legislația în vigoare ), precum și de valorile de trafic înregistrate în intervalele respective', explică polițiștii.
Conform sursei citate, autoritățile de frontieră din România și Republica Moldova mențin un dialog operațional permanent, prin întâlniri periodice de lucru, organizate la nivel local, regional și central, dedicate identificării și implementării unor soluții comune pentru optimizarea controalelor și fluidizarea traficului la frontieră.
În acest context, luni, în punctul de trecere a frontierei Albița-Leușeni, a avut loc întrevederea de lucru a șefilor autorităților de frontieră și vamale din România și Republica Moldova, reuniunea ce a avut drept obiectiv evaluarea activității de la frontiera comună, în special în ceea ce privește controlul coordonat, inclusiv evaluarea situației operative din cel mai tranzitat punct de trecere a frontierei dintre cele două state și identificarea celor mai eficiente soluții pentru fluidizarea traficului transfrontalier.
'Participanții au evaluat măsurile aplicate în sezonul estival, perioadă caracterizată de un flux intens de călători și mijloace de transport, și au convenit asupra unor acțiuni comune menite să reducă timpii de așteptare și să asigure un proces de traversare a frontierei mai rapid și mai eficient', arată Poliția de Frontieră.
Pentru evitarea aglomerărilor, polițiștii recomandă participanților la trafic să utilizeze toate punctele de trecere deschise la frontiera româno-moldoveană, în funcție de itinerarul ales, repectiv:
* județul Galați: PTF Oancea - Cahul și PTF Galați - Giurgiulești;
* județul Vaslui: PTF Albița - Leușeni și PTF Bumbăta - Leova;
* județul Iași: PTF Sculeni - Sculeni;
* județul Botoșani: PTF Rădăuți-Prut - Lipcani și PTF Stânca - Costești. AGERPRES
▼ Trimite știrea și prietenilor ▼
-
Culturao zi în urmăVIDEO Părintele Ioan Cozma, instalat în Parohia Vorona Mare. „Să fim firești și să vedem cum am putea să ne mântuim”
-
Eveniment3 zile în urmăVideo. Polițiștii din Botoșani, antrenați pentru intervenții de zi și de noapte: Ședințe de tragere organizate lunar sau bilunar
-
Eveniment3 zile în urmăTânăr din Botoșani, prins la volanul unui scuter neînmatriculat, fără permis de conducere
-
Eveniment3 zile în urmăTelefon furat dintr-o mașină parcată în zona Pieței Centrale din Botoșani. O femeie de 37 de ani a fost reținută



