Connect with us
Publicitate

Economie

Propunere oficială: Salariul minim brut majorat la 3.000 de lei pe lună, de la 1 ianuarie 2023

Publicat

Publicitate

Salariul minim brut ar urma să fie majorat de la 1 ianuarie 2023, de la 2.550 de lei cât este în prezent, la 3.000 de lei, relatează Agrepres.

Peste 2,1 milioane de salariați ar putea beneficia de o creştere cu 17,6% faţă de luna decembrie 2022, potrivit unui proiect de Hotărâre a Guvernului publicat pe site-ul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS).

Vor beneficia de majorarea salariului de bază minim un număr de 2.181.134 salariaţi, scrie Agerpres.ro.

Publicitate

„Începând cu data de 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 18,145 lei/oră”, se precizează în proiect.

La 1 ianuarie 2023, Hotărârea Guvernului nr. 1071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 5 octombrie 2021, se abrogă.

Potrivit notei de fundamentare, în prezent, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este stabilit la 2.550 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 167,333 ore, în medie pe lună în anul 2022, reprezentând 15,239 lei/oră, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Publicitate

„Prin prezentul act normativ se propune ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 3.000 lei lunar începând cu data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri de Guvern, ceea ce reprezintă o creştere cu 17,6%, faţă de luna decembrie 2022. În anul 2022, tariful orar este de 15,239 lei/oră pentru un program complet de lucru 167,333 ore pe lună, iar în anul 2023 tariful orar va fi de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună”, potrivit proiectului publicat de MMSS.

Pentru anul 2022, durata medie lunară a timpului de muncă, determinată în condiţiile Legii nr. 53/2003 republicată, este de 167,333 ore, iar pentru anul 2023, de 165,333 ore.

„Se estimează că majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată va avea efecte pozitive la nivel social prin stimularea ocupării şi prin creşterea puterii de cumpărare a salariaţilor”, susţin iniţiatorii în nota de fundamentare.

Publicitate

În România beneficiază în prezent de salariul minim brut garantat în plată de 2.550 lei un număr de circa 856.830 de salariaţi, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 16,27% din numărul total de salariaţi activi – 5.265.252. De majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei vor beneficia 2.181.134 salariaţi.

Potrivit sursei citate, majorarea propusă va avea efecte pozitive asupra creşterii economice prin stimularea ocupării, creşterii puterii de cumpărare a salariaţilor şi reducerii muncii la negru, dar va avea impact şi asupra creşterii consumului cu o influenţă şi asupra importului bunurilor de consum.

De asemenea, creşterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forţă de muncă datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariaţi (femei, tineri, etc.).

Cresc contribuțiile sociale

Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară influenţează, pe lângă cei 2.181.134 de salariaţi direct afectaţi, şi mult mai multe drepturi şi obligaţii, cum ar fi:

  • modificarea salariului de bază minim brut pe ţară determină creşterea contribuţiei pentru persoane cu handicap neîncadrate întrucât acest calcul se raportează la salariul minim (Legea nr. 448/2006 art. 78 (3));
  • modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente/drepturi de proprietate intelectuală întrucât venitul ales de contribuabil nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice privind veniturile estimate (Legea 227/2015 art. 151);
  • majorarea plafonului în funcţie de care persoanelor fizice ce obţin venituri non-salariale le poate reveni obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate, întrucât aceste plafoane se determină în funcţie de nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice pentru veniturile estimate – (Legea 227/2015-art.145 (1) lit. b), art. 180);
  • majorarea normelor de venit pentru veniturile din activități independente impuse pe baza normelor de venit. Norma de venit pentru fiecare activitate desfășurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul de baza minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulțit cu 12. (Legea 227/2015 – art.69(3));
  • modificarea salariului de bază minim brut pe țară determină creșterea punctului de amendă întrucât acesta se raportează la salariul minim (Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare – art.98).

În proiect se menţionează că măsura creşterii salariului minim afectează multiple sectoare de activitate cum ar fi comerţul, transporturile şi întreprinderile mici şi mijlocii unde nivelul salariilor este mai mic faţă de medie, cu influenţe asupra creşterii cheltuielilor cu forţa de muncă, mai relatează Agerpres.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (300)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024. Reţin din articolele publicate: Horia Gârbea – „Dacă bătrâneţea este o „obligaţie” a fiecăruia, măcar să ne păstrăm tinereţea de gândire şi să îmbătrânim frumos”; Maria Grădinaru – „Privesc peste acoperişurile ude înspre copilăria mea”; Adrian Alui Gheorghe – „Când vor să afle ceva / rostogolesc un măr, / care putrezeşte / până la adevăr”; Adrian Alui Gheorghe – „Timpul lasă dâre / ca balele de melc / pe frunze de mentă”; Adrian Alui Gheorghe – „Istoria putrezeşte în burta timpului / ca viermele în guşa păsării”; Adrian Alui Gheorghe – „Ascult glasul unei lumânări”; Mihaela Stanciu – „În preajma copiilor, frumosul nu trebuie căutat cu lupa pentru că puii de om sau puii de pisică şi peşte au aceeaşi candoare, chiar şi atunci când se lasă conduşi de idei năstruşnice”; Nicoleta Milea – „Poezia e ceva inefabil, grav şi tulburător”; Iulian Bitoleanu – „o specie extravagantă, rondelul”; Ella Leynard – „Cei veniţi fără smerenie / după un timp pleacă singuri”; Goethe – „Tot omul are, oricum ar fi / Un ultim noroc şi o ultimă zi”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.  O definiţie  a timpului dată de poeta  Anisia-Maria Pirontea: „E-atât de rege şi de prinţ, / E-atât de vrăjitor,/ E-atât de foc pâlpâitor, / Când suflu-n el şi clipe mor”;

Publicitate

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.  Nicoleta Milea, într-o cronică, reia un punct de vedere al lui Constantin Noica despre poet şi poezie: „Poate fi tânărul de la sine poet? Este poezia o simplă îndeletnicire? Sau undeva ea este şi explozia unei acumulări care e fie a anilor, fie, mai ales, a culturii? La aceste întrebări, cine se dedică scrisului este dator să răspundă făptuind, asumându-şi cu un plus de luciditate şi sporită dăruire actul creaţiei şi al devenirii întru fiinţă”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   Compozitoarea Carmen Maria Cârneci, fiică a poetului Radu Cârneci şi sora poetei Magda Cârneci, acordă un amplu interviu (pp. 12-13) lui Ion Bogdan Ştefănescu. Fiind întrebată ce reprezintă Enescu pentru ea, răspunde: „Enescu este compozitorul matcă; expresia-unicat al filonului autohton; modelul de esenţializare – stilizare – recompunere în spiritul folclorului românesc în bună înţelegere cu toate curentele europene; genial generator de timbralitate elevată, de melodie mereu încărcată de expresie, de orchestraţie complexă, densă, în acelaşi timp rafinată. Un maestru absolut”;  Rugată să enunţe câte un vers  din opera tatălui şi a surorii sale, Carmen Maria Cârneci  răspunde: al tatălui – „Iubirea-i axul cerurilor toate”, al surorii – „O mână imensă mă poartă în palmă”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.    Savu Popa publică poemul de întindere „Bunica şi gerul”. Merită  să reţinem: „… cu paşi de mâţ negricios, sfrijit, / Gerul urca tiptil scările, ajungea în dreptul ei, / I se gudura la picioarele-i învelite-n ciorapii de lână călduţi, / Apoi, ea îi căuta privirea, îşi vorbeau astfel, / De la ochi la ochi, / Ochii de prescură ai bunicii şi ochii de funingine ai gerului / Contopiţi într-o îmbrăţişare albastră, / Apoi, ea răsufla uşurată, înfiorând cerul, iar luna prindea a se roti rar, / Precum roata cea mică de la fântâna bătrână, patriarha satului…”;

Publicitate

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   Horia Gârbea, umblând „Cu mască, fără mască, prin literatura română”,  ne  înştiinţează că Stan V. Cristea a scos volumul „Eminescu. Reflectări în lumina actualităţii” (Editura „Aius”, 2024). Reţin: „Astfel, Stan V. Cristea realizează o incursiune în exegeza eminesciană prin lucrări semnate de Constantin Cubleşan (patru volume publicate de-a lungul a opt ani), Lucian Boia, Nicolae Georgescu, Ana Dobre, Cassian Maria Spiridon, Iulian Bitoleanu, Zenovie Cârlugea, Tudor Nedelcea, Theodor Codreanu. Istoricul oferă astfel publicului fişe de lectură amănunţite ale acestor eminescologi ocazionali sau de cursă lungă. Chiar dacă se referă la lucrări de importanţă diferită, Stan V. Cristea păstrează acelaşi ton, descriptiv şi obiectiv, de cronicar adecvat subiectului, nu polemizează cu autorii, ci expune calm şi temeinic conţinutul fiecărei încercări, indiferent că e vorba de un dicţionar al „oamenilor din viaţa lui Eminescu” (Z. Cârlugea) sau de „hermeneutica exegezei” la Eminescu (Constantin Cubleşan) şi aşa mai departe. Rezultă o sinteză utilă la care poate apele oricine doreşte să afle cam ce s-a scris despre poet în contemporaneitatea imediată”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   Ella Leynard despre tăcere în poemul „Biblioteca tăcerii”:Toate sensurile importante ale tuturor cuvintelor / s-au refugiat, repudiate de multe ori, în tăcerea / pe care dacă am şti să o citim, / am descoperi biblioteca nescrisă a umanităţii / de la începuturi până astăzi”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   La rubrica intitulată „Cărţi”, revista acordă patru rânduri şi volumului botoşăneanului Mihai Babei, „Vreau să fiu vreau să nu uit” (Editura „Detectiv literar”): „Un volum de versuri generos recomandat de Marius Chelaru prin prefaţă şi Cassian Maria Spiridon pe ultima copertă. Deşi e în pragul vârstei de 75 de ani, Mihai Babei este un debutant recent (2020, adică la 70). Acest aspect insolit e chiar mai interesant decât textele lirice propriu-zise în care „bălteşte neliniştea”;

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Șofer din Hilișeu Horia dus la spital pentru recoltarea de probe biologice de sânge după ce a fost prins beat la volan

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 6 au oprit pentru control, pe drumul comunal din comuna Hilișeu Horia, un autoturism condus de un bărbat de 56 de ani, din aceeași localitate.

Având în vedere că emana halenă alcoolică, acesta a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul indicând o alcoolemie de 0,67 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Ulterior, bărbatul a fost transportat la spital pentru recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei exacte.

Publicitate

“Cercetările continuă sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO. Valeriu Iftime: Cum putem noi să vorbim de un loc pe lista județelor dezvoltate, când ne ia 2 ani să facem o toaletă? (P)

Publicat

Publicitate

Să fii președinte al Consiliului Județean doar ca să primești osanale, să auzi cât ești de grozav când stai la birou sau tai trei panglici înseamnă că habar nu ai ce înseamnă acest rol.

Alții se lăudau că semnau stive de hârtii, când de fapt îi uita Dumnezeu lipiți de scaun. Eu nu am de gând să mă lipesc de scaun și să îmi fac apariția doar pe câte o scenă sau când trebuie să tai panglica la un podeț. EU VOI FI PE TEREN! Acolo vezi și înțelegi problemele și știi ce ai de făcut când te întorci la birou.

Sunt primul președinte de Consiliu Județean din Botoșani care citește ce scrieți, oameni buni. Analizez unde sunt probleme și vin la fața locului să le văd și să verific. Așa mi se pare normal.

Publicitate

Așa s-a întâmplat și cu această școală. Mi-a scris o doamnă despre cum fetița dânsei nu vrea să mai vină la școală, acum, pe frig, când știe ce e la toaletă…

Oameni buni, oare cei care au administrat până acum județul au fost vreodată să vadă și zona asta neagră a județului? Oare parlamentarii care stăteau bine mersi la București știau cum merg copiii la toaletă în Botoșani?

Sunt extrem de revoltat de tot ceea ce înseamnă incompetență. Chiar am ajuns să râdă toată România de noi? În așa hal a ajuns județul nostru?! Cum putem noi să vorbim de un loc pe lista județelor dezvoltate, când ne ia 2 ani să facem o toaletă?

Publicitate

Oameni buni, ipocrizia unora nu are limite!

Această toaletă se va face URGENT! Voi urmări această situație îndeaproape. Gata cu lucrările de mântuială, pentru că președintele stătea la birou și habar nu avea ce se întâmplă în județ!

Voi fi cel mai bun prieten al celor care fac TOTUL pentru comunitate și cel mai mare dușman al celor care își bat joc de ea.

Publicitate

#continuamschimbarea #ValeriuIftime

CMF 11240002

Citeste mai mult

Eveniment

Dorohoian cu alcoolemie de 0,93 mg/l alcool pur în aerul expirat scos din trafic de polițiști

Publicat

Publicitate

Un bărbat din Dorohoi, depistat cu alcoolemie de 0,93 mg/l alcool pur în aerul expirat, a fost oprit în trafic de polițiști.

Polițiștii Secției de Poliție Rurală nr. 1 Botoșani l-au identificat pe DN 29 B, în comuna Mihai Eminescu, în timp ce conducea un autoturism.

Deoarece emana halenă alcoolică, acesta a fost testat cu aparatul etilotest, iar rezultatul a indicat o alcoolemie de 0,93 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Publicitate

Ulterior, bărbatul a fost transportat la spital pentru recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei precise.

„Cercetările continuă sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului”, a declarat Delia Nenișcu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending