Viitorii șefi de direcții județene de învățământ preuniversitar (DJIP) pe noua lege a educației, dar și ceilalți inspectori școlari de specialitate vor susține un concurs ale cărui reguli trebuie stabilite prin metodologie până cel târziu 1 februarie 2024, propune Ministerul Educației, adică în jumătate de an, scrie edupedu.ro.

Toate posturile din actualele inspectorate școlare vor fi scoase la concurs anul viitor, conform unui proiect de ordin de ministru al Educației pus în consultare publică în care apare calendarul ordinelor cu regulamentele de concurs.
Prevederea se regăsește în proiectul de ordin de ministru care are să reglementeze dățile limită până la care alte ordine de ministru (OME) și hotărâri de guvern (HG) să fie aprobate în așa fel încât ceea ce conțin noile legi ale educației să poată exista în realitate. De altfel, alte 176 dintre aceste hotărâri de guvern și ordine de ministru vor trebui să intre în vigoare în anul electoral 2024, un an cu 4 rânduri de alegeri politice.
Proiectul de ordin prevede, la punctul 121, ca până pe 1 februarie 2024 să apară „Ordin al ministrului educației privind aprobarea metodologiei de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor de director general/director general adjunct al DJIP/DMBIP”.

Tot până atunci, trebuie să fie gata și „Ordin al ministrului educației privind aprobarea metodologiei de organizare a concursului în vederea ocupării funcțiilor de îndrumare și control din DJIP/DMBIP”, adică pentru ceilalți inspectori, în prezent de specialitate – pe discipline școlare, învățământ al minorităților, resurse umane etc..

Un raport publicat în martie 2023 de Ministerul Educației, instituție care refuză de doi ani să organizeze concursuri, așa cum îi cere legea, arată că toate funcțiile de conducere din inspectoratele școlare și casele corpului didactic sunt ocupate politic, prin detașare. Peste 1.700 de directori de școli sunt puși tot politic.

„O piedică în implementarea reformelor” – asta reprezintă actualul cadru de inspecție școlară reprezentat prin controalele ARACIP și ale Inspectoratelor școlare, precum și menținerea lui în viitoarele legi ale Educației, Deca-Iohannis, prin transferul inspecțiilor școlare generale la ARACIIP, agenție care va deveni astfel cel mai mare evaluator școlar. Mențiunile sunt în raportul de diagnostic din iunie 2023, consultat de Edupedu.ro, făcut de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică cu finanțare de la Comisia Europeană. Este primul astfel de document de analiză independent care expertizează așa-zisele reforme anunțate de autorități prin PNRR, România educată și proiectele de legi ale educației. – detalii aici

Există câteva dezacorduri. O ordonanță recentă a Guvernului ar trece inspectoratele la consiliile județene, înainte să devină direcții de învățământ ale Ministerului Educației, din septembrie, pe noua lege
Recent, Guvernul Ciolacu a anunțat un proiect de OUG pentru măsuri bugetare în domeniul cheltuielilor publice“, stârnind controverse în zona bugetară și în cea privată, precum și în rândurile societății civile.

Mai exact, inspectoratele școlare trec la autoritățile județene, dar sunt coordonate de Ministerul Educației, de la 1 ianuarie 2025, potrivit unei variante actualizate pe 10 august a proiectului de ordonanță de urgență pentru a reduce deficitul bugetar, document publicate de stiripesurse.ro.

Miercuri, 9 august, Ministerul Educației a reacționat la propunerile din proiectul de ordonanță pe care Ministerul Finanțelor îl pregătește: „în prezenta ordonanță de urgență sunt introduse o serie de măsuri care afectează funcționarea și reforma sistemului național de învățământ prevăzută în Legea învățământului preuniversitar și în Legea învățământului superior“, a scris instituția.

Trecerea inspectoratelor școlare la consiliile județene, așa cum prevede ordonanța Guvernului, ar bulversa sistemul de învățământ și ar crea premise pentru numiri în funcții pe criterii politice, atrage atenția Federația Părinților, deși toate numirile în inspectorate sunt politice de cel puțin 2 ani.

Actualele inspectorate școlare județene (ISJ) sunt deja puternic politizate de cel puțin 2 ani, după cum am arătat în repetate rânduri, iar trecerea lor, sub formă de direcții județene de învățământ preuniversitar (DJIP) la consiliile județene, ar însemna o politizare a funcțiilor de conducere și mai vizibilă pentru cei care vor fi numiți să administreze bugete alocate de președinții de consilii județene care au apartenență politică.