Singura metodă eficientă de a ține la școală copiii din mediul rural este o porție de mâncare. Autoritățile mărturisesc că mii de elevi vin la ore doar pentru că au posibilitatea de a-și potoli foamea. Un șnițel și o porție de piure pot reduce abandonul școlar în România, scrie ADEVĂRUL.

Conform statisticilor oficiale, de anul trecut, rata abandonului școlar în România este de 15%, cu mult peste media europeană care se află la 9%. Sau mai precis, un sfert dintre copiii și adolescenții din România nu se regăsesc în nicio formă de școlarizare.

Programul guvernamental „masă sănătoasă în școli” este unul dintre cele mai de succes proiecte pentru reducerea abandonului școlar. Mulți elevi nu lipsesc de la ore doar pentru a-și astâmpăra foamea. Mai ales cei din familiile foarte sărace. Sunt comune care au găsit această cheie a succesului, prin intermediul mesei calde, cu cinci ani înainte de apariția acestui program guvernamental. Cel ma bun exemplu este comuna Drăgușeni, județul Botoșani, acolo unde autoritățile locale hrănesc elevii iar absenteismul este inexistent.

O masă caldă din bugetul local, zero absențe

Comuna Drăgușeni este o comunitate de agricultori și crescători de animale situată la peste 40 de kilometri de municipiul Botoșani, în apropierea Săveniului. Mulți localnici sunt nevoiași și trăiesc de pe o zi pe alta din ceea ce le oferă pământul și animalele. Sunt și familii care abia au ce pune pe masă. De multe ori o oală de borș cu pâine sau mămăligă reprezintă prânzul. În aceste condiții, până acum un deceniu absenteismul era în floare. La clasa a VII și a VIII a copiii abandonau cursurile pentru a ajuta în gospodărie. Pentru a reduce acest fenomen și a aduce copii din nou la școală, autoritățile locale din Drăgușeni, încă de acum șapte ani, au venit cu o proiect de pionierat.

Copiii primesc mâncare caldă în fiecaer zi FOTO Cosmin Zamfirache

Din bugetul local au reușit să dea o masă caldă elevilor, la școală. O porție de piure și un șnițel sau un pilaf cu o tocăniță gustoasă de vită, au redus substanțial absențele. Nimeni nu mai lipsea. Mai ales elevii din familiile sărace. „În 2019 am început programul masa caldă, în comună. De doi ani de zile am intrat în programul național. Efectiv sunt copii care nu știau, atunci când am început proiectul, în ce mână se ține furculița, ce trebuie să mănânce. Evident este vorba despre copii din familii defavorizate. Dar oferindu-le zi de zi masa caldă, nu au mai absentat de la școală”, spune Eugen Nechita, primarul din Drăgușeni. Comuna a intrat de doi ani și în programul național privind masa sănătoasă. Elevii primesc zilnic o porție de mâncare caldă, de obicei o porție de carne, cu garnitură și salată, plus pâine.

„Eu zic că unii copii vin la școală pentru masa caldă”

Cea mai importantă componentă a programului este cea care se adresează elevilor de gimnaziu. Porțiile sunt generoase și variate ca alimente, iar absenteismul este efectiv eradicat la nivelul comunei. „S-a eliminat abandonul școlar la nivelul claselor a VII a și a VIII a, acolo unde era o problemă reală. Copiii sunt mulțumiți fiindcă mâncarea este diversificată, în fiecare zi primesc altceva”, spune profesorul de limba română Claudia Onofrei, de la școala gimnazială Drăgușeni.

Porția pentru un copil de clasa primară FOTO Cosmin Zamfirache

Importantă este masa caldă și pentru elevii din ciclul primar. Deși la aceștia nu era înregistrat abanon școlar, profesorii spun că mâncarea îi ajută să fie mai energici, toți mănâncă la fel, iar cei nevoiași care veneau fără pachet nu mai suferă. „Acest program este foarte important deoarece copiii sunt stimulați să vină la școală. În plus sunt mai energici, gândesc mai bine. Cei care nu aveau pachețel acum mănâncă alături de ceilalți. Toți au același fel de mâncare și este foarte bine ”, spune Daniela Nichita, directorul școlii din Drăgușeni.

Autoritățile locale recunosc că sunt copii care vin la școală pentru a mânca o masă caldă. „Eu zic că unii copii veneau la școală pentru masa caldă”, spune edilul din Drăgușeni. Și asta fiindcă sunt elevi care mănâncă la școală mai bine decât acasă. „Sunt copii care chiar așteaptă masa caldă. Mănâncă mai bine ca acasă”, spune Claudia Onofrei.

Sursă: ADEVĂRUL

Pătimirea acestor cuvioşi părinţi a avut loc în Mănăstirea Sfântului Sava din Palestina, în timpul împărătesei Irina şi a fiului ei Constantin (780-797).

Sarazinii erau de neam arab şi jefuiau oraşele din întreaga Palestină. Cuvioşii aceştia au fost omorâţi de sarazini în Sâmbăta Floriilor, iar alţii în Săptămâna Patimilor din anul 796.

Jefuitorii au dat foc chiliilor şi au ars întreg aşezământul sfintei mănăstiri în afară de biserica din mijloc, care, după spusele Sfântului Ştefan Savaitul, a scăpat ca prin minune.

Sursa: www.basilica.ro

Președinta POT, Anamaria Gavrilă, și-a anunțat, miercuri seara, retragerea din cursa pentru alegerile prezidențiale din luna mai, în favoarea liderului AUR, George Simion.

După ce Curtea Constituțională a decis respingerea candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale, liderii AUR și POT, George Simion și, respectiv Anamaria Gavrilă, care au susținut candidatura lui Georgescu în ultimele luni, au decis să se înscrie amândoi în cursa pentru Palatul Cotroceni.

‘Atât George Simion, cât și eu, Anamaria Gavrilă, ne vom depune candidaturile. Avem nevoie de voi să fiți alături de noi. Ca urmare a validării definitive a acestor candidaturi, unul dintre noi se va retrage’, a precizat liderul POT, pe 12 martie, într-un clip pe Facebook.

Președinta POT, Anamaria Gavrilă, și-a anunțat, miercuri seara, retragerea din cursa pentru alegerile prezidențiale din luna mai, în favoarea liderului AUR, George Simion.

După ce Curtea Constituțională a decis respingerea candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale, liderii AUR și POT, George Simion și, respectiv Anamaria Gavrilă, care au susținut candidatura lui Georgescu în ultimele luni, au decis să se înscrie amândoi în cursa pentru Palatul Cotroceni.

‘Atât George Simion, cât și eu, Anamaria Gavrilă, ne vom depune candidaturile. Avem nevoie de voi să fiți alături de noi. Ca urmare a validării definitive a acestor candidaturi, unul dintre noi se va retrage’, a precizat liderul POT, pe 12 martie, într-un clip pe Facebook.

Cei doi și-au depus, ulterior, separat, candidaturile la Biroul Electoral Central, dar au fost nevoiți să aștepte decizia finală a Curții Constituționale, având în vedere că au fost depuse mai multe contestații privind înregistrarea candidaturilor lor.

Miercuri a fost ultima zi în care CCR a mai analizat astfel de contestații, conform calendarului electoral, începând de joi candidaturile rămânând definitive.

Tot miercuri este ultima zi în care cei ce și-au înregistrat candidaturile la BEC se mai pot retrage din cursa pentru Cotroceni.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

21 MARTIE – ZIUA INTERNAȚIONALĂ A POEZIEI

(77 de definiții ale poeziei pe care le-am întâlnit în lecturile mele)

1. „fastuoasa reprezentaţie de-o clipită a unui flash îndreptat spre locul unde, probabil, s-ar afla Dumnezeu” (LEO BUTNARU);
2. „un fel de a lupta împotriva neantului”(VARUJAN VOSGANIAN);
3. „ o aproximare a limbii supreme”(ALEXANDRU MUŞINA);
4. „limbajul încărcat cu maximum posibil de energie (semnificaţii)”(EZRA POUND);
5. „cea care alege şi foloseşte cuvintele din disperare”(NICHITA STĂNESCU);
6. „corpul veşnic în care se salvează fiinţa finită a poetului”(IOAN T. MORAR);
7. „un cântec de lebădă al unor specii ameninţate”(ROMULUS BUCUR);
8. „posesoarea unui bun cel mai de preţ: logica imaginaţiei”(SEAN COTTER);
9. „cea care îţi oferă un spaţiu virtual în care poţi să trăieşti în mai multe culturi şi cu mai multe viteze”(CAIUS DOBRESCU);
10. „un flux primitiv, primordial, genuin, copilăresc”(CONSTANTIN ABĂLUŢĂ);
11. „ceva care are, ca pronia, propria lege: ea te-alege”(ROMULUS VULPESCU);
12. „o beţie înaltă”(ION CHICHERE);
13. „cum ai scrie pe apă, un dezechilibru” (ERRI DE LUCA);
14. „un fluviu necenzurat de conştiinţă”(LARS NOREN);
15. „ceva care încălzeşte la propriu şi la figurat”(GABRIELA MELINESCU);
16. „ştiinţa de a preamări smerit un om, un copac, o floare, o întâmplare din viaţă, o taină…”(RAINER MARIA RILKE);

16 bis. „descoperi în extaz nervurile lumii” (RADU ULMEANU)

17. „a-ţi aminti cumva ceea ce nu ai trăit încă”(RAINER MARIA RILKE);
18. „pâinea îngerilor”(RACINE);
19. „o vietate de noapte cu ochi de pisică, cu simţuri la pândă, agilă, elastică, lucidă”(GELLU NAUM);
20. „o coardă de care tragi până când, întinsă, îşi face vânt, spre propria-i figură”(GELLU NAUM);
21. „timpul părăsirii coridorului şi a îndreptării spre mlaştini”(GELLU NAUM);
22. „o hermină pe care murdăriile din jur n-o pot atinge”(DANIEL CRISTEA-ENACHE);
23. „o colecţie de miraculoase lacrimi de conştiinţă”(IOAN HODA);
24. „o singurătate care se destăinuie”(ILIE CONSTANTIN);
25. „un animal instalat în mine care roade, roade, roade…”(EMIL BRUMARU);
26. „o prelungire a geometriei”(ION BARBU);
27. „o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de existenţă”(ION BARBU);
28. „o boală învinsă”(LUCIAN BLAGA”;
29. „darul pe care ţi-l face cerul”(SORIN COMOROŞAN);

29 bis. „o vivisecţie în inima cuvintelor” (RADU ULMEANU)

30. „un soi de rachetă pornită din tine”(SIMONA-GRAZIA DIMA);

30bis. „ceva a cărei rost este de a restabili tăcerea” (ANA BLANDIANA)

31. „subita declanşare a furtunii”(SIMONA-GRAZIA DIMA);
32. „curajul de a uni lucrurile în ce au ele mai regal”(SIMONA-GRAZIA DIMA);
33. „ascunsul sufletului”(CECILIA RĂDUINEA);
34. „continua relaţie cu verbul”(MATEI VIŞNIEC);
35. „senzaţia zborului dată de explozia metaforei”(LUCIAN PERŢA);
36. „un ultim sălaş al lui Dumnezeu”(MILAN KUNDERA);
37. „lavă a libertăţii”(SIMONA-GRAZIA DIMA);
38. „o punere în abis”(IRINA MAVRODIN);
39. „o lacrimă a lucidităţii”(GHEORGHE GRIGURCU);
40. „o gheişă cu evantai violet”(NORA IUGA);

40 bis. „al şaselea simţ care îţi dă sentimentul prezenţei altuia în lumea înconjurătoare” (ANA BLANDIANA)

41. „un coş cu rufe murdare în care s-a rătăcit un mărgăritar”(NORA IUGA);
42. „un ţipar trăind diametral”(NORA IUGA);
43. „un alter ego al femeii”(PAULINA POPA);

43 bis. „ora în care îngerii se dichisesc în faţa oglinzii” (RADU ULMEANU)

44. „acel ceva care apare sub ochiul unei fete pe care o ajută să devină sfântă”(PAULINA POPA)

44 bis. „transformarea în cuvinte a unui fulg de zăpadă” (ANA BLANDIANA);

45. „o regină printre bărbaţii secolului”(PAULINA POPA);
46. „semnul nostru de creştinătate, civilitate, maternitate”(LUCIAN VASILIU);
47. ceva „care acum e mai mult în afara cuvintelor”(ADRIAN ALUI GHEORGHE);
48. „cel mai nobil dar pe care fiinţa umană poate să-l ofere celorlalţi”(JOSE HIERRO);
49. „propoziţii oraculare din care fiecare înţelege ce poate”(EUGEN SIMION);
50. „plugul care taie brazde din timp astfel încât stratul de profunzime a timpului, cernoziomul acestuia, iese la suprafaţă”(OSIP MANDELŞTAM);
51. „este însăşi viaţa, e umbra şi lumina care catifelează natura şi dă omului senzaţia că trăieşte cu planeta lui în cer” (TUDOR ARGHEZI);
52. „e şoc precum crima adolescentului din vecini pe care nu-l credeai în stare de crimă” (MARIANA CODRUŢ);

52 bis. „o înaintare logică din cuvânt în cuvânt, din piatră în piatră” (ANA BLANDIANA)

53. „brusc toporul decapitând „obişnuinţa”(MARIANA CODRUŢ)
54. „lacrimă de aur plânsă de un centaur”; (RADU ULMEANU);
55. „diamante în raniţa poetului” (RADU ULMEANU);
56. „o fractură de os a realităţii” (SAVU POPA);
57. „un joc de-a v-aţi ascunselea cu realitatea” (SAVU POPA);
58. „un iepure de lacrimi ţâşnind dintre pleoape” (ADRIAN ALUI GHEORGHE)
59. „un lux mincinos” (ALBERT CAMUS)

59 bis. „modelarea în fraze a  a efortului îngeresc al unui zbor” (ANA BLANDIANA)

60. „starea în care sufletul îşi găseşte alt corp” (ION TOMA IONESCU)
61. „albirea cuvintelor cernute din dureri” (ION TOMA IONESCU)
62. „daimonul meu alintat, capricios” (ANDREA H. HEDEŞ)
63. „ceea ce este pretutindeni în lucrurile lumii de la mic la mare” (DOINA ADRIANA NICOLĂIŢĂ);
64. „amestecul naturii cu realitatea ei zgomotoasă în reflexivitate” (DOINA ADRIANA NICOLĂIŢĂ)
65. „poezia este o sălbăticiune” (VARUJAN VOSGANIAN);
66. „respiraţia păsării cu guşa de aur” (GHEORGHE FLORESCU);
67. „cea care face ca gravitaţia să dispară” (GHEORGHE FLORESCU);
68. „un drum al Damascului” (SAVU POPA)
69. „ceva care vine din zona obscură a crepusculului nostru interior” (NORA IUGA)
70. „atunci când pui foc în cuvinte” (THEODOR DAMIAN)
71. „ceva care ţipă sinistru ca nişte corbi într-o zi înnorată” (CALIN VLASIE)
72. „un alt tip de rugăciune” (monahul IGNATIE GRECU)
73. „strugurii dulci ai Raiului” (monahul IGNATIE GRECU)
74. „ceva care se face mişcând stele şi sori cu orice preţ” (ANNA DAN)
75. „o altfel de dragoste” (GHEORGHE VIDICAN)
76. „comasarea fără complexe a inefabilului cu materia” ( NICOLAE TZONE)
77. „străina voce care începe să vorbească în capul tău fără să o fi chemat” (NORA IUGA)